Constructorul, februarie 1970 (Anul 22, nr. 6-9)

1970-02-07 / nr. 6

Gazeta editata de Ministerul Construcțiilor Industriale si de Comitetul Uniunii sindicatelor din construct­ii fi industria mate­rialelor de construct­ii La Săvinești Premieră industrială Recent, colectivul de muncă al șantierului platforma indus­trială de la Săvinești­ al I.S.C.M. - orașul Gh. Gheorghiu-Dej, au mai adăugat o verigă la lan­țul premierelor industriale, au pus în funcțiune cu două luni înainte de termenul planificat o nouă fabrică de fibră acrilică românească, „Melana III“. Noul obiectiv industrial de pe melea­gurile Moldovei are o capacitate de 10 000 t/an, fiind de trei ori mai mare decit capacitățile a­­flate în funcțiune la Săvinești. Noua victorie constituie pen­tru constructori un imbold în lupta pentru realizarea sarcini­lor ce le revin pe anul 1970 și a angajamentelor luate suplimen­tar în adunarea generală a sa­lariaților. Sporește capacitatea C. E. T.­­ Brazi La centrala electrică de ter­­moficare de la Brazi, una din puternicele unități ale sistemu­lui energetic național, se des­fășoară intens lucrările de ex­tindere și dezvoltare. De cu­­rînd, lucrătorii din întreprinde­rea „Energo-montaj“ au început montajul la cazanele celor două grupuri de cîte 200 MW, care vor fi puse în funcțiune în anul 1971. Paralel se lucrează și la montarea conductelor tehnolo­gice. In viitor se prevede monta­rea a încă două grupuri de cîte 150 MW, ceea ce va face ca în final, capacitatea termocentra­lei să fie de trei ori și jumă­tate față de cea actuală. NICI O CONCESIE FATĂ DE PREVEDERILE DIN GRAFIC Dintre șantierele de pe plat­forma industrială Găvana din mu­nicipiul Pitești, cel al Combinatu­lui de articole tehnice din cau­ciuc s-a bucurat, mai tot timpul, de aprecieri măgulitoare. Buna or­ganizare, conducerea atentă a lu­crărilor, ritmicitatea au fost atuu­­rile principale ale colectivului con­dus de ing. Nicolae Jianu. Acum se lucrează ceva mai nervos. Apro­pierea termenului de punere funcțiune a adus un plus de ten­en­siune pe șantier. La 31 martie, sca­dență pentru o producție de 2000 de tone.­­ Aceasta înseamnă: tov­­ing Jianu ?... — ... Predarea secțiilor dozaj­­amestec, benzi, gumai, atelierului mecanic, depozitelor, anexelor so­ciale, utilităților. — Chiar din această simplă enu­merare reiese că treaba nu-i toc­mai ușoară. — Așa și este clar sîntem avan­tajați, dacă se poate spune așa, de faptul că am încheiat anul cu o producție suplimentară de circa 4 milioane de lei și că, în general vorbind, ne înscriem în ceea ce privește stadiile fizice în prevede­rile graficelor. Principalele forțe ale Grupului de șantiere Găvana al I.C.M. — Pitești sunt concentrate aici, C.A.T.C. Răspunderea și grija pen­ta­tru respectarea scadenței se simt în tot ceea ce fac oamenii: îți­­ face plăcere, de pildă, ca la început de februarie, în miez de iarnă, să gă­sești în plină activitate și pe beto­­niști, și pe dulgheri, și pe montori Graficele, planurile­ de muncă au repartizat fiecărui lot, fiecărei for­mații volume de lucrări și termene precise. Toate sunt subordonate pu­nerii în funcțiune la termen a noi­lor investiții. — Cel puțin teoretic, în acestă privință nu există motive de îngri­jorare, este de părere ing. Nicolae Jianu. — Pe ce vă bizuiți ? — Pe condițiile tehnico-materiale existente la data aceasta pe șantier, pe forțele de care dispu­nem, pe prezența utilajelor tehnologice adu­se de beneficiar. Dacă montorii și diastalatorii ,,merg“ cum trebuie, noi, constructorii putem fi gata cu toate finisajele chiar și la 10 mar­tie. Cel mai important eveniment al acestor zile este punerea în funcțiu­ne a stației de conexiuni. Deci, posibilitatea de a folosi și instalația de ventilație pentru aer cald. Zorul cel mare se dă, totuși, la pardoseli, la diverse completări și finisaje, îndeosebi la secția de benzi. Ce-i drept, sunt condiții bune de lucru. Dar prezența simultană pe fronturi înguste a constructorilor, montori­­lor și instalatorilor fac coordona­rea destul de dificilă: în unele sec­toare, beneficiarul a reclamat o seamă de obiective care, inițial erau planificate pentru etapa a II-a. Cazul celor două celule de la silo­zul de negru de fum, care împreună cu casa la scara compresoare și preluarea prafului alb sunt încă la „vîrsta“ cofrajelor, betoanelor și ar­măturilor. Maistrul Vasile Ștefan cunoaște termenul din grafic : 23 februarie. Poate că chiar în condi­țiile cînd vremea nu-i tocmai priel­nică și amenajările de iarnă nu-s prea bine puse la punct, operațiile ar putea fi isprăvite­­,la termen. Iată însă că se ivesc necazuri. Stația de betoane ca și modul cum sînt organizate transporturile de asign- Adrian CÎMPEANU --------------------------­------­(Continuare în pag. a 3-a) Echipa lui Ion D. Gheorghe lucrează la cofrajele silozului de negru de fum PATRU LUNI DE V/RF Convorbire cu ing. CONSTANTIN IONESCU, adjunct al ministrului industriei construcțiilor, despre lucrările din complexul turistic Mangalia-Nord — Tovarășe adjunct al minis­trului, venind la sediul trustului am străbătut șantierele stațiuni­lor Jupiter, Venus și Saturn. Am remarcat peste tot că se lucrea­ză intens, la toate gamele de o­­perații. Care sunt sarcinile din acest an ale Trustului-șantier de construcții turistice-litoral, cum se desfășoară dinamica lor ? — Planul de punere în funcțiune pe 1970 al trustului prev­ede ca în complexul Mangalia-Nord să fie date în folosință 5485 de locuri în hoteluri, 3359 în căsuțe, 1500 în campinguri — la care se adaugă numeroase dotări , zece restaurante, două baruri de noapte, două com­plexe comerciale, opt dotări de plajă, două cinematografe, un local de poștă, terenuri de sport, drumuri, alei, rețele edilitare, ce vor asigura o echipare corespunzătoare a noilor stațiuni. Prin realizarea lor se va completa nucleul Jupiter, stațiunea Venus va fi adusă într-o fază foar­te avansată, iar la Saturn vor înce­pe să funcționeze primele capaci­tăți. Zona de sud a litoralului va căpăta astfel ponderea prioritară pe care planul de perspectivă i-o va accentua și mai mult, valorificîn­­du-se avantajos una din marile fru­museți ale patriei. Eșalonarea sarcinilor valorice și fizice ține seama de două coordo­nate esențiale : o capacitate cît mai mare pusă în funcțiune înainte de începerea sezonului estival, o cît mai limitată interferare a activită­ții șantierelor cu funcționarea sta­țiunilor pe timpul verii. Ceea ce presupune o concentrare masivă­­ la forțe și mijloace, cu un vîrf deose­bit de mare în trimestrul II. Con­cret , față d­e nivelul actual de 2 700, numărul muncitorilor con­structori va trebui să crească trep­tat, în următoarele două luni, la dublu. Realizarea în primul semes­tru a 60% din sarcina valorică a­­nuală (25% în trimestrul I), predarea întregii capacități în căsuțe și cam­pinguri și a 1158 de locuri în ho­teluri pînă la 30 mai, a încă 957 de locuri în iunie, 804 în iulie etc. sînt obiectivele după care se ghi­dează de pe acum întreaga activi­tate, începtul e satisfăcător — pla­nul operativ pe luna ianuarie a fost realizat, se lărgesc continuu fronturile de lucru, turnările de de­ Interviu consemnat de Dorin CONSTANTINESCU (Continuare în pag. a 6-a) PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIȚI-VA! M.I.M.C. și-a realizat planul pe ianuarie In luna ianuarie, întreprinderile Ministerului Industriei Materiale­lor de Construcții au realizat o producție globală care depășește sarcinile de plan cu 20,3 milioande de lei. Comparativ cu aceeași lună a anului­ trecut, s-a înregistrat o creștere de 19,3%. Cele mai mari depășiri ale planului le-au obți­nut centrala industrială a gea­murilor și materialelor izolatoare și cea a prefabricatelor din beton — cu 9,3 și, respectiv, 9,4 pro­cente. Toate întreprinderile mini­sterului au realizat, sau chiar de­pășit, sarcinile privind producția globală. S-au produs peste plan , 43 mii mc de prefabricate din beton ar­mat, 2,2 milioane de cărămizi și blocuri ceramice (în echivalent), 143 mii mp de geam tras și 88 tone de articole sanitare din por­țelan și faianță. Nu s-au realizat 5,5 mii tone din cantitatea de ciment planificată. La fondul pie­­ții s-au livrat produsee în valoare de 102,4 milioane de lei, cu 22,9% mai mult decit fusese planificat. Indicatorul producție marfă vîn­­dută și încasată a fost îndeplinit, pe întregul minister, în proporție de 100,6%. Productivitatea muncii pe total minister a depășit cu 2,1% sarci­na planificată, marcînd o creștere de 7,8 procente față de nivelul din ianuarie 1969 . Cea mai mare depășire — 9,1% — înregistrează Centrala industrială a geamurilor și materialelor izolatoare (29,9% peste rezultatele de acum un an). Nu au realizat creșterea planifi­cată a productivității muncii Fa­brica de ciment-Turda și între­prinderea „Marmura”-Simeria. Pe șantier bățea viscolul... Luni, pe la zece, cînd am sosit pe șantierul combinatului de îngră­șăminte azotoase de la Slobozia, bătea viscolul cu viteză de accelerat și forță de buldozer. Terenul, pustiu. Nimeni la atelierul mecanic și nici la magazia centrală, care și-au con­turat structura, nimeni la gropile de fundații. Doar trei-patru mașini se luptau cu perdeaua de zăpadă. In sala viitoarei cantine (unde sînt instalate deocamdată birourile, pînă la terminarea pavilionului grupului de șantiere), ing. Lazăr Chiricuță, adjunctul inginerului-șef al șantie­rului 1, mi-a desfășurat pe o masă planul­ de situație — arătîndu-mi, cu destule tatonări, amplasarea o­­biectelor fabricilor de amoniac, acid azotic, uree. — Stadii ? — Să le luăm pe rînd. La oracare­­conversie-mecanizare am realizat cam o cincime din valoarea totală Dan CONDREA (Continuare în pag. a 3-a) Ritmul și condițiile lui Luna ianuarie s-a încheiat, în ac­tivitatea de construcții-montaj a Ministerului Construcțiilor Indus­triale, cu realizarea a 6% din pla­nul anual. Condițiile de iarnă, greutățile obiective determinate de dispersarea teritorială, de neprimi­­rea documentației pentru numeroa­se lucrări noi la care sînt de exe­cutat valori destul de importante încă din trimestrul I (la 1 ianua­rie existau la șantiere proiecte pen­tru numai două treimi din planul anual al ministerului) nu pot jus­tifica decît în parte această cifră scăzută (reprezentînd, valoric, doar 68% din producția lunară medie din trimestrul precedent). Lor li se adaugă, la o serie de întreprinderi, consecințele propriilor deficiențe, ale lipsei de mobilitate în crearea fronturilor de lucru, în organizarea forței de muncă și a folosiri mij­loacelor de producție. De la această situație a pornit analiza amănunțită pe care a fă­cut-o zilele trecute, Colegiul minis­terului, într-o ședință lărgită la care au participat conducătorii tuturor unităților din subordine — analiză care a vizat măsurile ce se impun pentru îndeplinirea planului fizic și valoric pe trimestrul I. Anul trecut, M.C.I. și-a îndepli­nit planul producției de construc­ții-montaj în producție de 100,3%, punând în funcțiune integral sau parțial 385 de capacități, din care 3 în devans din planul pe 1970. Au rămas însă nerealizate (din cauze care țin, în majoritatea cazurilor, de beneficiari) un număr de capa­cități care, adăugate celor cu ter­mene în trimestrul actual, impun concentrarea eforturilor în conti­nuare pentru încheierea cît mai grabnică a lucrărilor. Analizând fiecare din aceste poziții de plan, colegiul ministrului a­­ relevat po­sibilitatea scurtării unor termene, subliniind necesitatea de a se de­pune toate insistențele pe lîngâ beneficiari pentru a asigura utila­jele și echipamentele tehnologice restante. S-a apreciat că în ansam­blu, planul de punere în funcțiune pe trimestrul I nu pune probleme de nerezolvat, însă — ținînd sea­ma de eșalonarea sarcinilor fizice pe 1970, care menține un vîrf difi­cil în a doua parte a anului — este imperios necesar ca acolo unde sînt sau se pot crea condiții, să se realizeze în devans cît mai multe capacități. îndeplinirea ritmică a sarcinilor valorice din acest an și corelarea cît mai bună cu planul pe 1971, care va marca o creștere accentuată, impun ca în trimestrul I să se asigure­­ realizarea a cel puțin 23,5% din planul anual. Dat fiind demarajul nesatisfăcător din prima lună, în februarie — martie pro­ducția medie decadală va trebui să sporească, față de nivelul atins în decada a treia din ianuarie, cu 20%. Aceasta presupune folosirea tuturor posibilităților de lărgire a fronturilor — inclusiv pentru sub­­antrepare — la lucrările în conti­nuare (pentru a compensa produc­ția nerealizată la lucrările noi care încă n-au condiții de atacare) ; in­tensificarea turnărilor de betoa­ne, care condiționează desfășurarea altor faze tehnologice ; organizarea judicioasă a producției și a mun­cii, folosirea integrală a programu­lui de lucru, pe cît posibil în două­ schimburi. După cum a subliniat în ședința de colegiu președintele Comitetului Uniunii sindicatelor din construcții și industria mate­­terialelor de construcții, ing. Mir­­cea Georgescu, conducătorii de în­­întreprinderi și șantiere au dato­ria să asigure, prin măsuri tehni­­co-organizatorice adecvate, condi­țiile necesare îndeplinirii și depă­șirii sarcinilor de plan, pentru a se valorifica pe deplin avantajele noului sistem de salarizare, ce se aplică în construcții-montaj de la 1 februarie , la punctele de lucru și șantierele pentru care s-a soli­citat mărirea programului zilnic, aceasta trebuie justificată prin echi­valentul în producție fizică. In concluziile asupra dezbateri­lor colegiului, ministrul construc­țiilor industriale, ing. Matei Ghi­­giu, a pus accentul pe concepția ce trebuie să călăuzească întreaga ac­tivitate din 1970 : valorificarea tu­turor posibilităților pe care le o­­feră dotarea tehnico-materială, organizarea superioară a produc­ției și a muncii, industrializarea accentuată a lucrărilor, pentru scurtarea termenelor de punere în funcțiune a capacităților și obiec­tivelor, îndeplinirea și depășirea indicatorilor cantitativi și calitativi ai planului, și în primul rînd a sar­cinii de creștere a productivității muncii. Inițiativa și fermitatea în adoptarea unor soluții bazate pe prefabricare, afirmarea cît mai grabnică a aportului subunităților de proiectare ce se creează la în­treprinderi, atacarea șantierelor noi de volume mai mari doar pe baza unor proiecte de organizare gîndite complex, planificarea, coor­donarea și urmărirea producției prin grafice, extinderea executării la plan fizic a lucrărilor mecani­zate prin unitățile specializate, gospodărirea șantierelor, a locuri­­­lor de muncă — toate acestea tre­buie să concure la disciplinarea activității, la orientarea ei după criteriul eficienței, la mobilizarea intensă a resurselor umane și ma­teriale pentru înfăptuirea exempla­ră a sarcinilor mari ce revin cons­tructorilor. In secția de plăcuțe ceramice glazurate a întreprinderii de produse din cera­mică fină pentru construcții-București Analiză temeinică, angajamente aliniate întreprinderea — șantier de con­­strucții-montaj din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, și-a în­cheiat activitatea pe 1969 cu re­zultate foarte bune- Valoarea pro­ducției globale a fost depășită cu 3,6% , s-au dat în exploatare in­tegral cele 28 capacități de pro­ducție, unele devansate cu zeci de zile, obținîndu-se calificativele „bine“ și „foarte bine“ ; de ase­menea, depășirea cu 2,5% a bene­ficiilor planificate atestă creșterea rentabilității întreprinderii. Darea de seamă prezentată de comitetul de direcție în adunarea generală a reprezentanților sala­riaților a cuprins și aprecieri asu­pra activității desfășurate de fie­­­­care șantier în parte, de sectoarele auxiliare de producție. In fruntea realizărilor s-au situat șantierul nr. 6 — Suceava și stația de utila­je și transporturi, cărora li s-au de­cernat, de către comitetul sindica­tului, diplome de colective fruntașe în întrecerea socialistă. Dar și ce­lelalte șantiere (nr. 2 — Săvinești, nr. 3 — Iași, nr. 1 — municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej), ca și secția de producție secundară au adus o prețioasă contribuție la rea­lizarea principalilor indicatori de plan, la predarea înainte de ter­men a numeroase obiective indus­triale si social-culturale­ Au fost scoase în evidentă, tot­odată, si analizate în spirit critic și autocritic deficientele manifes­tate la diferite puncte de lucru, precum și în sectorul auxiliar. Da­rea de seamă a reușit astfel să cre­eze o bună bază de discuții, an­­trenînd la dezbateri un număr a­­preciabil de participanți. Vorbito­rii, după ce au arătat cauzele la­ Adunări generale ale salariaților­ biective și obiective care au deter­minat deficiențele semnalate, pro­­punînd măsuri pentru înlăturarea lor, s-au orientat asupra principa­lelor probleme ce trebuie rezolvate pentru a se atinge un nivel supe­rior de eficiență al activității, pen­tru îndeplinirea obiectivelor din planul pe acest an. O deosebită atenție s-a acordat, în cadrul adunării, problemelor le­gate de asigurarea condițiilor de execuție- „Faptul că planul valoric de întreprindere crește, în 1970, cu 35%­„ față de realizările din anul trecut este mobilizator pentru în­tregul nostru colectiv — a spus ing. I. Luchian, șeful șantierului nr. 6 — Suceava. Intr-adevăr, sar­cinile de pian au fost bine eșalo­nate. Unii beneficiari însă n-au precizat nici pînă acum am­plasamentele, ori n-au eliberat te­renul, iar alții n-au contractat utilajele din import. De pildă, lu­crările de termoficare a orașului Suceava nu se știe cînd vor putea fi atacate“. în numele colectivului pe care-l conduce, șeful șantierului s-a angajat că se vor depune toate eforturile pentru a se realiza toți indicatorii de plan și a se preda în acest trimestru sectorul de fă­­tare și creștere la complexul de porci de la Verești. Cu o justificată îngrijorare a ri­dicat aceeași problemă — lipsa documentației — ing. M. Dascălu, șeful șantierului nr. 2 — Săvinești. „Frontul de lucru este asigurat pe trimestrul I, însă dacă nu se vor lua din timp măsurile necesare, ne vom trezi în trimestrul următor cu un gol de lucru, din cauza ne­­primirii la timp a proiectelor de execuție. în aceeași situație de ur­gență trebuie considerate a fi și aprovizionarea cu materiale, pre- M. NEGREANU (Continuare în pag. a 5-a) manopera Numai printr-o intensă industrializare a lucrărilor se va putea realiza, în termene scurte și cu indici avantajoși de productivitate, importantul volum de construcții turistice din planul trustului de pe litoral, în fotografii, de la o stingă la dreapta: « căsuțele din pa­nouri prefabricate se montează rapid, chiar pe timp nefavorabil, și necesită mai puțina speră la finisaje; • se utilizează acum prefabricatele (stîlpi, grinzi, elemente Tt­­ehe­soane cu extradosul curb) și ia dotările de alimentație ; * în curînd, trustul va introduce pe șantierele sale acest tip de cofraje metalice plane încălzitoare, care asigură nu nu­mai calitatea superioară a suprafețelor elementelor turnate, ci și reducerea duratei de întărire a betonului, deci accelerarea considerabilă a ciclului. HOTĂRÎRI ALE CONSILIULUI DE MINIȘTRI privind experimentarea noului sistem de salarizare și majorarea salariilor personalului din unitat­e de cercetare științifică și organizațiile de proiectare Consiliul de Miniștri a hotărît experimentarea noului salarizare și majorarea sistem de salariilor pentru întregul personal din unită­țile de cercetare științifică cu înce­pere de la 1 februarie 1970. Potrivit prevederilor hotărîrii, sa­lariile lucrătorilor din unitățile de cercetare științifică se majorează în medie cu 11 la sută , împreună cu majorarea salariilor mici, efec­tuată în 1967, se asigură pe ansam­blu o creștere de 12,9 la sută. De această majorare beneficiază un număr de peste 44 000 salariați, ale căror venituri anuale cresc cu cir­ca 110 milioane de lei față de cele obținute înainte de 1 august 1967. Pentru personalul de cercetare noul sistem de salarizare a fost a­­daptat la specificul acestei activi­tăți și corelat cu acela aprobat pentru învățămîntul superior. Ast­fel, pentru personalul de cercetare (Continuare în pag. a 6-a) Îl cunoașteți pe inginerul X N-am obiceiul să trag cu urechea. Acum cîteva zile am ascultat însă fără să vreau, într-o cofetă­rie, o discuție care m-a surprins plăcut. — îl cunoști pe in­ginerul X ? — Cum să nu ! Am lucrat cîndva în subordinea lui, pe un șantier. — Am auzit că a fost numit într-un post de mare răs­pundere, cu — Da, și îi merită prisosință. Este un om de mare va­loare și meseriaș de mîna întîia. Dacă am avea mulți ca el... — Știi ce mă sur­prinde ? Toți cei care vorbesc despre el o fac în niște termeni care te emoționează. Și unde mai pui că pe unii dintre ei i-a sancționat uneori ; și totuși... — E­­ un om pe care nu te poți su­păra niciodată, fiind­că e drept și știe precis ce vrea. omul șantierului, to­rc varășul de muncă al necalificatului, ca și al inginerului care-și face treaba con­știincios, îl răsplă­­tește pe cel meri­tuos și nu-l iartă pe chiulangiu, pe cîr­paci. E constructor în adevăratul înțeles al cuvîntului. — Da, mi-a poves­tit cineva că a luat-o de jos. Cînd a ter­minat facultatea, s-a încadrat ca maistru pe un șantier. După cîțiva ani a avansat ca șef de lot și tot așa, din treaptă în­­ treaptă, pînă la gra­­­­dul de director ge­neral, iar acum... — Așa este. Oda­tă, într-un cerc, po­vestea că­rui, facul­tatea i-a dat diplo­ma, iar șantierul l-a învățat meseria, con­ducerea și, mai ales, omenia. Zicea că nici un conducător nu va putea să apre­cieze vreodată muncă pe care n-a o făcut-o, pe care n-o cunoaște. Ca să cu­noști oamenii, sâ-i iubești, trebuie să trăiești în mijlocul lor, să le știi neca­zurile și bucuriile. — Și ce zici, nu avea dreptate Am redat acest fragment de discu­ție, cu gîndul că mai tinerii noștri ingi­neri, conducătorii de șantiere și întreprin­deri vor lua aminte. Fiindcă unii nici n-au prins bine mi­rosul mortarului — și se și cred buricul pămîntului ! Emil STERESCU

Next