Constructorul, februarie 1970 (Anul 22, nr. 6-9)

1970-02-14 / nr. 7

CHEMARE LA ÎNTRECERE către întreprinderile din Ministerul Construcțiilor Industriale Analizând sarcinile de plan pe 1970 în lumina hotărîri­­lor Congresului al X-lea al partidului, a sarcinilor reieșite din documentele plenarei din decembrie 1969 a C.C. al P.C.R. și a angajamentelor luate de organizația de partid a municipiului București, ca răspuns la chemarea la între­cere­a organizației de partid a județului Brașov, adunarea reprezentanților salariaților din cadrul I.C.M.B. a aprobat să ia următoarele angajamente ale întregului colectiv : • Planul valoric al producției de construcții-montaj pe anul 1970 va fi realizat pînă la 10 decembrie ; se va executa, pînă la finele anului, o producție suplimentară în valoare de 20 milioane de lei. • Se va devansa, față de termenele de plan, punerea în funcțiune a 11 capacități de producție: — dezvoltarea instalației de granaftoi A de la „Sinto­­farm"-București, cu o capacitate de 275 t/an cu 90 de zile ; — dezvoltarea instalației de acid betgoxinaftoic de la „Sintofarm", cu o capacitate de 250,1/an — cu 30 de zile ; — instalația de catgut de la Uzina de medicamente­ București, cu o capacitate de 2400 mii fiole/gn — cu 30 de zile ; — instalația de ape reziduale de la I.F.A., cu o capaci­tate de 9 t/sec. — cu 30 de zile ; — Fabrica de preparate din­­ carne-București,­ cu o ca­pacitate de 60 t/zi preparate din carne și 65 t/zi preparate din șuncă — cu 60 de zile; — secția prelucrare mecanică de la întreprinderea pen­­tru colectarea metalelor, cu o capacitate de 40 000 t/an — cu 15 zile ; — hala mecano-sudură de la U.M.G.B., care nu are termen de punere în funcțiune în acest an, va fi predată parțial pînă la 31 decembrie ; — pavilionul Tîrgului internaț­ional-București — cu 15 zile ; — Fabrica de conserve din legume și fructe-Turnu Mă­gurele, cu o capacitate de 18 000 t/an — cu 15 zile ; — Filatura de bumbac-Slobozia, cu o capacitate de 4600 t/an — cu 30 de zile ; — o capacitate de 4500 t hîrtie înnobilată și 3000 t caiete/an, la Combinatul de hîrtie și celuloză-Călărași — cu 90 de zile. • Se vor realiza economii la prețul de cost, peste sarcina planificată, în valoare de un milion de tei ; prin reducerea consumurilor specifice, buna gospodărire a mate­rialelor se vor economisi : 200 t metal, 300 mc material lemnos, 300 t ciment, 100 000 buc. cărămizi în echivalent. 9 Productivitatea muncii pe salariat va crește cu 2 la sută peste sarcina planificată. • Se va mări gradul de prefabricare la structurile din beton armat, la 20 la sută, față de 15 la sută în 1969. • Se vor realiza următorii indici de mecanizare la lu­crările de mare volum : lucrări de terasamente — 85 la sută, — săpături de pămînt — 90 la sută, — prepararea și transportul betonului — 99 la sută. • Toate lucrările vor fi executate de calitate superioa­ră, astfel ca să se obțină numai calificativele „bine" și „foarte bine".­­ Se vor executa, în secția de producție secundară, tipuri de prefabricate de calitatea betoanelor aparente, pen­tru a se reduce finisajele pe șantiere la lucrările industriale. Pe baza acestor angajamente, colectivul de muncă al I.C.M.B. cheamă toate unitățile Ministerului Construcțiilor In­dustriale la intensificarea eforturilor în cadrul întrecerii so­cialiste pe ramură, pentru îndeplinirea în condiții exemplare a sarcinilor ce le revin din planul de investiții pe 1970. » CflBsyii .aagiiai —hit Iflalwll UWilli III ^ Aspect de ansamblu al șantierului dezvoltarea fabricii Par­ubi­ng 1­969, î­n c­ifre 9 Planul anual al produc­ției globala pn 1969 a fost realizat în 11 luni. 9 Valoarea producției realizate peste plan se ci­frează la 30 milioane lei, cu 4,8 la sută peste sarcina planificată. • Din cele 21 de obiecti­ve prevăzute să fie puse în funcțiune au fost realizate 20, din care instalația de ambalaj comun și cea de ambalaj farmaceutic de la Fabrica de ambalaje din sticlă — București, cu 3 și, respectiv, 4 luni înain­te d­e termen.­­ Productivitatea muncii a crescut, față de cea reali­zată în 1968, cu 1,2 la sută. Competență și nu alt spirit de răspundere Timp de mai bine de cinci ore, am fost martorul unuia din cele mai viabile manifestări ale democratismu­­lui nostru­ socialist,­ a exercitării ne­mijlocite a dreptului de control pe care-1 conferă proprietatea colectivă asupra mijloacelor de producție și a tuturor bunurilor materiale. Citeva sute de oameni, bărbați, femei, tineri și vârstnici, reprezentanți ai cîtorva mii de salariați, s-au sfătuit gospodă­rește, fără grabă, cum să chiverni­sească mai bine cei aproape 600 de milioane de lei, pe care statul i-a încredințat întreprinderii pentru a-i transforma in obiective industriale, social-culturale, cum să se organizeze mai bine pentru a da poporului mai devreme cele 23 de capacități de pro­ducție pe care le au de executat în ecest an. Era impresionant să-i asculți pe inginerul din centrală, zidarul de la Tr. Măgurele, maistrul de la Slobo­zia , sau pe orișicare muncitor, ingi­ner, tehnician, funcționar, de la un știu care șantier de pe întinsul Bără­ganului, vorbind cu competență și înalt s­pirit de răspundere despre organizarea superioară a producției și a muncii, industrializare, prefa­bricate, gospodărire, despre eficiența economică a producției și de chel­tuieli pe mia de lei producție. Din cuvîntul fiecăruia se desprindea ui­mitor de limpede forța și capacitatea de a vedea și judeca locul de muncă, șantierul in contextul marilor proble­me și interese ale întreprinderii, ale economiei naționale, marea gospodă­rie a poporului. Au fost trecute prin sita deală a analizei colective, a gîndirii creatoare toate problemele întreprinderii, punc­­tîndu-se, în mod deosebit, acelea care constituie cheia împlinirii mari­lor obiective ce stau anul acesta în fața colectivului. Succesul de a fi realizat’ planul de producție pe anul trecut, a intrat în discuție doar prin prisma selectării a ceea ce a fost bun, pentru a fi luat și dezvoltat în continuare, și a înlătura ceea ce a constituit o frînă în muncă. Referin­­du-se la sarcinile mari, valorice și fizice, pe care­ le are de realizat în­treprinderea, ing. Anatol Oțel, șeful șantierului nr. 2, arăta că, experien­ța anului trecut trăinuie valorificată pe o treaptă superioară, potențialul pe care-l reprezintă echipele și mai­ștrii trebuie pus in valoare cu ma­ximă eficiență. In acest sens, el a emis ideea, sprijinită de numeroși alți participanți la discuții, că dacă echipa, brigada știe precis ce are de făcut, ce utilaje folosește, aite ma­teriale trebuie să consume și ce bani­i se cuvin pentru obiectul respectiv, dacă maistrul, degrevat de alte sar­cini colaterale, va organiza în cele mai mici amănunte locul de muncă, înseamnă că primul succes in reali­zarea planului, a productivității mun­cii și a respectării prețului de cost — făcând abstracție de diferențele care intervin între costurile de deviz și cele practicate — este pe deplin asi­gurat. O altă idee valoroasă, am desprins din cele spuse de vorbitor cu privire la stațiile de betoane. Fiind vorba de lucrări industriale, care consumă un mare volum de betoane, el a pro­pus modernizarea acestor centrale și trecerea lor pe producție industrială Livrînd beton marfă, acestea vor fi cointeresate să sporească productivi­tatea, prin mecanizarea unor operații ce se execută în prezent manual, și, mai ales, să aprovizioneze punctele de lucru in mod ritmic. La necesitatea degregarii șefilor de șantiere, loturi de unele sarcini ad­ministrative, de,, probleme birocratice, care le răpesc mult timp și posibili­­tatea de a folosi întreaga capacitate tehnică în conducerea operativă a lu­crărilor, s-a referit și ing. Anghel Enăceanu, șeful grupului de șantiere de la Tr. Măgurele. Aceasta ar da po­sibilitatea cadrelor inginerești să stu­dieze mai aprofundat proiectele de execuție, să stabilească tehnologiile și măsurile cele mai eficiente pen­tru sporirea vitezei de execuție, a eficienței economice, să exercite un control tehnic mai operativ. Avînd în vedere că anul acesta productivitatea muncii trebuie crească cu 21 la sută față de reali­șă­zările anului trecut, adunarea gene­rală s-a oprit îndelung asupra capi­tolului mecanizare și mică mecani­zare. Vorbitorii (Gh. Costea, șeful S.U.T., Ioniță Ștefan, președintele co­mitetului sindicatului de la Tr. Mă­gurele etc.) au fost unanim de acord că trebuie tratată cu toată seriozita­tea problema mecanizării complexe a lucrărilor, folosirii raționale și la întreaga capacitate a utilajelor de mare și mică mecanizare. Se impune, in acest sens, o mai bună exploatare și întreținere, prin pregătirea unor mecanici cu bogate cunoștințe profe­sionale, dotarea stației cu suficiente ateliere mobile, care să poată face intervenții rapide și de bună calitate în caz de defecțiuni, înființarea unor stații de reparare și întreținere a mijloacelor de transport și a utila­jelor, introducerea lucrului în 2 și 3 schimburi. De asemenea, s-a hotărît ca la o bună parte a lucrărilor să se creeze condiții pentru a se da în acord global lucrările de săpături și transport de pămint, batere a pilo­ților etc., care va­­ spori cointeresarea mecanicilor in folosirea intensivă a utilajelor, în executarea cit mai ra­pidă a lucrărilor respective. Apreciind succesele obținute în rea­lizarea planului înainte de termen, creșterea productivității muncii etc., adunarea generală a reprezentanților salariaților și-a manifestat total ne­mulțumirea față de situația financiară a întreprinderii pe anul 1969. Atât raportul prezentat de ing. Gh. Mari­­nescu, director general al I.C.M.R., cât și discuțiile au evidențiat și cri­­­ticat cu asprime o seamă de neajun­suri, care au generat pierderi de multe milioane de lei la prețul de cost. Defecțiuni de execuție care au necesitat refaceri costisitoare, o slabă preocupare față de organizarea șan­tierelor și a locurilor de muncă, proasta gospodărire a materialelor, a forței de muncă, a utilajelor și fon­durilor de organizare, existența unor permanente stocuri supranormative, pentru care se plătesc penalizări, și alte neajunsuri, sunt doar citeva din izvoarele pierderilor înregistrate. Pen­tru a curma aceste neajunsuri și pentru a se putea înscrie în sarcina de reducere a prețului de co­st pe acest an, adunarea a stabilit o mul­titudine de măsuri precise și a ho­tărît ca începînd de la comitetul de direcție pînă la ultimul șef de echi­pă să urmărească permanent, ca la fiecare obiect executat să se reali­zeze cu strictețe eficiența economi­că stabilită. N-au fost neglijate nici problemele de muncă și de trai ale salariaților, considerindu-le adunarea ca părți in­tegrale ale procesului de producție­ și ca verigi însemnate in realizarea unor indici înalți. în acest sens s-au dat indicații ca angajamentele — cam generale — stipulate in noul contract colectiv să fie urmărite și realizate întocmai. Climatul de analiză critică și auto­critică, de înaltă răspundere față de realizarea sarcinilor ce revin între­prinderii pe anul 1970, în care s-a desfășurat adunarea generală a re­prezentanților salariaților de la între­prinderea de construcțiin montaj — București, demonstrează cu prisosin­ță hotărîrea acestui destoinic colec­tiv de muncă de a înscrie noi suc­cese în cartea de aur a întrecerii so­cialiste. • Planul de producție pe anul 1970, al I.C.M.R. (forțe proprii) se ridică la peste 522 milioane lei — cu perspectiva de a crește prin introducerea de noi lucrări, pînă la 600 milioane de lei — ceea ce înseamnă un spor de 23 la sută față de realizările din anul trecut. • Productivitatea planificată a muncii este de 64 302 lei/salariat/dn — un spor de 21 la sută față de nivelul din 1969. • Costul lucrărilor va trebui să scadă cu 4 la sută față de anul trecut, cheltuielile planificate la 1000 de lei producție fiind de 7025 lei. • Se prevede punerea in funcțiune a 75 obiective industriale, cu un număr de 23 de capa­cități de producție : in trim. 1 — 2 ; in trim. . 2 — 6; in trim. 3—5; in trim. 4 — 10. Pagină redactată de Ion PREDA Combinatul chimic Tr. Măgurele în nocturnă Fa­brica de sticlă-București, unul din obiectivele puse in funcțiune anul trecut Rod al înțelepciunii colective în vederea realizării exemplare a tuturor indicatorilor planului și a angajamentelor luate în întrece­rea socialistă, adunarea generală a elaborat un bogat plan­­ de mă­suri tehnico-organizatorice, care cuprinde fiecare­ compartiment de muncă, cu termene și sarcini pre­cise pe oameni, încorporînd capa­citatea tehnico-organizatorică și în­țelepciunea colectivă — izvorî­te din anii îndelungați ai practicii de șan­tier — planul elaborat constituie o temelie trainică la edificiul viitoa­relor înfăptuiri, demne de renu­­mele colectivului. La capitolul : Pregătirea atacării și executării lucrărilor, se remarcă măsurile de a­ nu se contracta nici o lucrare­­ fără yiza șantierelor, a serviciilor tehnologic, producție, pl­an și aprovizionare (prin ingine­rii șefi) asigurîndu-se respectarea strictă a legislației în vigoare , atacarea șantierelor și a obiective­lor nominalizate în contract se va face numai în bază dispoziției scri­se a întreprinderii, după confirma­rea deschiderii finanțării­ de că­tre bancă , în scopul reducerii consumului, definitivării soluțiilor tehnice, a proiectelor de organizare și a definitivării devizului general (urm­ärindu-se, în special, stabili­rea unor soluții care să asigure încadrarea în indicatorii de plan și reducerea consumurilor de mate­riale deficitare) se va da o aten­ție deosebită colaborării cu pro­iectanții, încă din faza de S.T.E. , în vederea asigurării unei concep­ții tehnice în desfășurarea execu­ției, se va introduce examinarea și prezentarea obligatorie în fața con­ducerii tehnice a șantierelor și lo­turilor a S.T.E. (Își lucrările noi) și a soluțiilor tehnice prevăzute în P.E. Fără concluziile corespunză­toare și viza bun de execuție nu va fi atacată nici o lucrare , ser­viciul tehnologic va întocmi fișe tehnologice pentru lucrări comple­xe de o tehnicitate deosebită, ca și pentru sisteme constructive refo­­losibile, iar pentru obiectele de mai mică importanță se vor în­tocmi schițe de către șantiere, care vor primi aprobarea serviciului teh­nologic... Organizarea­­ muncii. Pentru o bună aprovizionare a locurilor de muncă cu betoane, toate centra­lele vor începe programul cu 30 de minute mai devreme decît șan­tierele : comenzile pentru livrări de betoane și mortare se vor lansa cu o zi înainte pe baza cererilor apro­pate de șeful de șantier ; maiș­trii au obligația să pregătească fiecare loc de muncă cu cel puțin o zi înainte d­e atacare și să asi­gure eliberarea amplasamentelor, aprovizionarea cu materiale, asigu­rarea apei, energiei, programarea amănunțită a operațiilor ce urmea­ză să se execute... Acțiunea de bună gospodărire a materialelor, avînd ca obiectiv e­­conomisirea a 300 mc de material lemnos ; 200 t de metal ; 300 t de ciment; 100 000 bucăți cărămizi în echivalent va avea la bază extin­derea folosirii cofrajelor de inven­tar ; introducerea treptată a spri­jinirilor metalice la săpături ; ex­tinderea utilizării grinzilor meta­lice extensibile și a popilor meta­­­lici telescopici ; extinderea folo­sirii materialelor plastice la stalații ; fasonarea centralizată in­armăturilor metalice ; sudarea cap­a la cap a barelor de oțel-beton și folosirea capetelor la confecționa­rea de scoabe, console­­ etc. ; în­locuirea distanțierilor din oțel be­ton cu alții din mase plastice ; manipularea cimentului în vrac se va face în proporție de 100 la sută prin instalații pneumatice : se vor asigura agregate sortate, spălate de granulometrii corespunzătoare, care să permită reducerea dozajului de ciment, vor fi folosiți pe scară mai largă plastifianți, care să per­mită reducerea factorului apă și o lucrabilitate mai bună. In domeniul îmbunătățirii cali­­tății lucrărilor, se prevede organi­­zarea comisiilor de recepție a ma­terialelor la fiecare șantier ; labo­ratoarele vor trece la verificarea rețetelor executînd noi probe pre­liminare ; pentru lucrările care vor obține calificative de bine și foarte bine se vor acorda premii speciale, iar costurile pentru refa­ceri vor fi recuperate de la cei vinovați ; se va acționa cu toată energia p­entru respectarea instruc­țiunilor privind lucrul pe timp fri­guros la toate punctele de muncă. Numeroase măsuri au fost pre­văzute și la capitolele protecția muncii și social-gospodăresc,, care vizează, în special, ușurarea efor­turilor fizice ale muncitorilor, în­lăturarea pericolului de accidente și îmbolnăviri profesionale, îmbu­nătățirea odihnei, a alimentației prin cantină și punctele de ali­mentație, a asistenței medicale etc.

Next