Constructorul, mai 1970 (Anul 22, nr. 18-22)

1970-05-02 / nr. 18

PROLETARI DIR TOÂfrE f AftHbR tüSífl-VÁ t Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor Industriale ți de Comitetul u­ni­unii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții I Anul XXII - Nr. 18 (1060) I 4 pagini 25 bani Vineri 1 Mai 1970 ^ __________________ ___________ sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92­­ TRĂIASCĂ ZIUA SOLIDARITĂȚII INTERNAȚIONALE A CELOR CE MUNCESC SA­RBA­TO­A­REA PRIMĂ­VERII De opt decenii, muncitorimea de pretutindeni sărbătorește întîiul de mai sub semnul chemării înflăcă­rate Înscrisa de Marx și Engels in Manifestul Partidului Comunist : »Proletari din toate țările, uniți-vă!”. Sărbătoarea primăverii, sărbătoarea muncii simbolizează profunda solida­ritate care îi unește pe purtătorii idealurilor revoluționare de libertate, dreptate socială și progres de pe întreg cuprinsul globului. Crearea primului stat al­­ muncitorilor și țăranilor și edificarea socialismului în Uniunea Sovietică, victoria revoluțiilor prole­tare și făurirea societății socialiste in alte 13 țări de pe diferite conti­nente, printre care și România, afir­marea mișcării comuniste și muncito­rești drept cea mai puternică forță politică a contemporaneității, cea mai măreață mișcare socială a tim­pului nostru, capabilă să asigure transformarea revoluționară a socie­tății, sunt tot atîtea victorii mărețe pe care le-a înscris în istoria aces­tor opt decenii lupta dîrză, neîn­fricată a proletariatului, a maselor largi muncitoare pentru eliberarea de sub tirania claselor exploatatoa­re, pentru o viață demnă. Se împlinește un sfert de veac de cînd oamenii muncii din România care zdrobise jugul fascist, care par­ticipau cu toate forțele sale la ulti­mele lovituri ,date hitlerismului, au sărbătorit primul 1 Mai liber.­­ Vi­itorul luminos pe care, cu o înțe­leaptă previziune, îl prefigura atunci partidul comuniștilor se înfăptuiește la cote nebănuite. Remarcabilele succese obținute de poporul român in industrializarea socialistă a țarii, în­ transformarea socialistă a satului, în creșterea producției materiale, în dezvoltarea științei, învățămîntului și culturii, precum și în ridicarea continuă a nivelului de trai al oa­menilor muncii se întemeiază pe aplicarea creatoare de către P.C.R. a învățăturii marxist-leniniste la condițiile concrete și particularitățile specifice ale României, pe patriotis­mul­­ înflăcărat al oamenilor muncii, și în primul rînd al clasei mun­citoare, care își îndeplinește cu cin­ste misiunea istorică de clasă con­ducătoare a întregii societăți. Succesul edificării socialismului în România a fost grăbit de linia po­litică aplicată cu fermitate de partid, de a asigura o puternică bază teh­­nico-materială a societății, de a pu­ne în centrul dezvoltării economiei naționale industrializarea țării, fău­rirea unei industrii moderne, capa­bilă să înzestreze cu tehnică nouă și să asigure progresul susținut al tuturor ramurilor producției mate­riale, valorificarea la nivel înalt, cu maximum de eficiență, a resur­selor materiala si a potențialului uman al țării. In dezvoltarea economică a patriei, un rol de mare însemnătate revine reproducției socialiste lărgite. In­vestițiile sunt dirijate, pe baze ști­­ințifice, realiste, spre dezvoltarea armonioasă a tuturor ramurilor eco­nomiei, a tuturor județelor țării, spre lărgirea condițiilor pentru a­­vuntul neîntrerupt al bunăstării ce­lor ce muncesc. Oamenii muncii din ramurile noastre sînt mîndri de a­­portul pe care îl aduc la înfăptuirea programelor de investiții, din ce în ce mai ambițioase. Numai în primii patru ani ai actualului cincinal, ei au executat un volum de lucrări de construcții­ montaj ce depășește 107 miliarde de lei —­ nivelul din 1969 fiind cu peste 60% superior celui din 1965 ; in industria materialelor de construcții, producția globală a crescut in aceeași perioadă cu 58%. Întreaga lor capacitate creatoare este pusă în prezent în slujba ridicării la cote și mai înalte a potențialu­lui, a eficienței, pentru a încheia cu succes cincinalul și a aborda cu for­țe sporite sarcinile ce le revin in următoarea perioadă, potrivit Direc­tivelor Congresului al X-lea al par­tidului. O dată cu creșterea impetuoasă a forțelor de producție, în țara noas­tră se perfecționează neîncetat re­lațiile de producție socialiste, ra­porturile sociale dintre oameni, or­ganizarea întregii societăți, înfăptui­rea măsurilor trasate in acest sens de Conferința Națională și de Con­gresul al X-lea al P.C.R. adîncește democrația socialistă, antrenează ma­sele largi populare la dezvoltarea ascendentă a noii orînduiri, accele­rează procesul de făurire a societă­ții socialiste multilateral dezvoltate, creînd condițiile pentru trecerea trep­tată spre comunism. Edificînd neabătut socialismul în România, partidul comunist, statul nostru, întregul popor își îndepli­nesc atît îndatoririle naționale, cit și cele internaționale. Așa cum arăta secretarul general al P.C.R., tova­rășul Nicolae Ceaușescu, în cuvîn­­tarea rostită la adunarea festivă din Capitală consacrată centenarului nașterii lui V. I. Lenin, „interesele naționale și internaționalismul pro­letar nu se exclud ci, dimpotrivă, se condiționează reciproc ; între ele e­­xistă o strînsă interdependență, o unitate dialectică organică“. România pune în centrul politicii sale ex­terne prietenia și alianța cu toate țările socialiste, aducîndu-și contri­buția la întărirea forței întregului sistem socialist mondial. Totodată, un obiectiv permanent care stă la baza întregii politici externe a țării noastre este dezvoltarea largă a co­laborării și cooperării cu toate sta­tele lumii, fără deosebire de orîn­­duire socială, in spiritul respectului independenței și suveranității națio­nale, al neamestecului în treburile interne și al avantajului reciproc. Sărbătoarea primăverii, care înco­ronează în întreaga lume sutele de milioane de oameni ai muncii, să­dește tot mai profundă în inimile lor încrederea în triumful primăverii omenirii, în viitorul socialismului și păcii • întreprinderea de­­ construcții-montaj­e­, Cluj, din cadrul Mi­nisterului Construcții­lor Industriale, și-a în­deplinit înainte de ter­men plănui valoric pe primele 4 luni ; depă­șirea prezumată este de 7%, ceea ce echiva­lează cu o producție suplimentară de 110 milioane de lei. De­­ menționat că în cele luni întreprinderea clujeană, deținătoare a distincției de unitate fruntașă pe ramură în întrecerea socialistă pe 1969, a executat 32,2% din sarcinile valorice pe 1970. (Prin telefon de la corespondentul nostru Liviu TOMAS) tă­u Antecalculele ata­că cimentiștii din Bicaz vor încheia pri­mele patru luni ale anului cu însemnate depășiri de plan : 3000 tone de ciment, 2500 tone de var, 1,7 mili­oane de lei la valoa­rea producției globale, peste 1,5 milioane de lei la valoarea produc­­ției-marfă vîndută și încasată și mai mult de 200 mii de lei-va­­lută livrări în devans la export. Ca urmare a redu­cerii prețului de cost, a unei structuri îmbu­nătățite a producției (prin realizarea de mărci superioare de ciment, cum ar fi R.S.S. și R.I.M.), s-au economisit în primul trimestru 7,24 lei la cheltuielile pentru 1000 lei producție­ marfă. In aceeași perioadă, be­neficiile au depășit ci­fra planificată cu 723 mii lei. La aceste realizări însemnate, o contribu­ție importantă au adus-o cei aproape 1500 de muncitori an­trenați în Întrecerea socialistă și mai ales evidențiații, printre care Nicolae Ciancă —­ excavatorist la ca­riera de calcar, Vasile Furtună — de la transportul materiei prime, Constantin Ște­­luță — de la morile de pastă,­­Nicolae Răi­leanu — de la cup­toarele de clincher, Vasile Oprea — de la morile de ciment, Va­sile Zaharia — de la rampa de execuție, Dumitru Popa — de la secția azbociment, Ilie Dandu — de la secția de var ș. a. (Vasilica BUCUR, co­respondentă) Pe graficul întrecerii socialiste ÎNFĂPTUIRI ÎN PIJIMELE 4 FUM O NOUĂ LUCRARE PESTE GRANIȚĂ, CONTRACTATĂ DE ARCOM Printre noile obiective contractate sau în curs de contractare de către ARCOM se numără și coșul de fum de la Marburg, localitate situată in apropierea orașului Frankfurt pe Main, din Republica Federală a Germaniei. Coșul de fum, pe care îl execută lucrători din cadrul Ministerului Construc­­țiilor Industriale, va avea o înălțime de 91 m de la sol și diamentrul de 6 m. La cota +45 m este prevăzut un planșeu de beton armat, ce reazemă pe corpul coșului și pe 6 stil­pi (cu înălțimea totală de 47 m), susțin indl un rezervor metalic de apă, cu o capacitate de circa 900 mc. Tehnologia de execuție este combinată: coșul și stîlpii vor fi realizați prin glisare, iar planșeul de la cota 45 m - turnat mc,s,4 fi apoi listat, prin procedeul Hochtief, de către o firmă de construcții ger- Subantreprizele de specialitate ale ARCOîVl-ului sunt întreprinderea de con­­frontare-București și Intreprinderea-șantier de lucrări speciale pentru con­­strucții-București. oricin­ Coșul a­re un caracter monumental. Amplasat pe o Înălțime ce domină aflat a ț l univers,iar. Marburg, el va deservi centrala termică a noii universități, secțiuli construcție. Colectivul șantierului este condus de ing. Dumitru Atanasescu, zent L m­a 1ing’s Ion Hacerlan și ing. Valeriu Mareș, specialist in glisări. In pre- Ramul de cireș... Dacă plouă sau ninge, e noroi. Sau ți se învinețesc obra­jii de frig. La vre­mea căldurilor e praf, iar arșîța îți înfierbîntă pîna și răsuflarea. Munca pe șantier are asprimi­le ei. A fi construc­tor înseamnă și a ști să le înfrunți bărbă­­tește, în orice con­diții de lucru. Mă uit la el. Sa­lopeta e unsă de u­­lei, de motorină, mîinile și obrajii îi sînt negri de fum. Dar în cabina ma­caragiului surîd Bri­gitte Bardot și „ne­­îmblînzita Angelică”, în persoana lui Mi­chelle Mercier. Cî­teva poze decupate din cine știe ce re­vistă, o perdeluță, un ram de cireș în­florit, și monotonia manetelor s-a diluat. In boxa atelierului, pe peretele de dea­supra bancului cu scule foioase, un „trăznit" a agățat o reproducere după „Anemonele” lui Lu­­ch­ian. Pe planșetă, alături de coala de calc cu­­ contururile unei uzine noi, o „carioca" șugubeață a prins,­­din cîteva linii, figuri vesele, năsucuri clrne și si­luete cu posibile va­riante de „maxi". Știți unde bat, în chipurile cele mai di­verse, omul tînjește după frumos. I­ vrea pretutindeni. Chiar și la locul de muncă, acolo unde-și consu­mă energia fizică, nervoasă, spirituală. De ce să nu i-l ofe­rim ? Chestiunea e mai serioasă decît pare la prima vede­re. Pledează, pentru agrementarea locu­lui de muncă, socio­­logia­ și estetica in­dustrială. Cu studii migăloase și calcule de productivitate. Aud vorbindu-se, cam de­ multișor, de confecționarea unor uniforme pentru me­canicii din uzinele de reparații ale Ministe­rului Construcțiilor Industriale și pentru servanții de utilaje. Inițiativa va merita aplauze ! Mai aud, uneori, de vopsirea utilajelor în culori deschise, vii. Fru­mos ! Pe ici, pe colo s-au formulat și alte idei. Se vorbește, dar prea puțin se face. O banală bi­dinea și o găleată de var înveselesc o baracă de șantier și sufletele oamenilor. Dar asta se-ntîmplă doar de două ori pe an — chit că între timp, pereții s-au a­­fumat. Poate dintr-o chiverniseală greșit înțeleasă, poate din nepricepere, poate pentru că sîntem fră­­mîntați numai de... probleme mari sau poate, pur și simplu, pentru că nici nu ne-am gîndit la așa ceva. Ce-ar fi s-o fa­cem ? Emil STERESCU mmm O LOTRUL la vremea torenților incintătoarea și sălbateca vale a Lotrului oferă un peisaj obsedant. Cobori spre Brezoi, lași în urmă ser­pentinele proaspăt asfaltate ale șo­selei, și piscurile împădurite, și pră­păstiile amețitoare, și stîncile vrăj­mașe, dar clocotitorul efort de uma­nizare a acestei uriașe văi te chea­mă, te cheamă mereu înapoi. Jos cireșul și liliacul au înflorit de mult, dar sus e abia vremea brindușelor. Pe creste și prin viroa­­ge zăpada-i pînă la brîu. Primăvara se apropie anevoie. Și aduce cu ea nu numai binecuvîntatele adieri calde, ci și șuvoaie, șuvoaie vije­lioase, care nu cruță nimic. Căutînd bezmetice albia rîului, sfîrtecă și iau cu ele tot ce întîlnesc în cale : copaci falnici zmulși din rădăcini, mastodonți de piatră cu pereți col­­țuroși și puhoaie amenințătoare de grohotiș. Clipa de nebăgare de sea­mă, ca și cutezanța de a te opune, insuficient de bine pregătit, pot fi fatale pentru oameni, pentru uti­laje. Constructorii acționează însă prudenți și calmi, cu știința disci­plinării acestor forțe oarbe care, minate pe făgașuri anume croite, vor pune în mișcare cele trei uria­șe turboagregate de cite 170 MW. Tentații pasagere (printre care, nu pe ultimul toc, cîștigul­ la șantie­rul centrală, anul trecut o medie lunară de 1850 lei pe muncitor, iar în martie 1970, în noul sistem de salarizare, 2378 lei) au adus pe va­lea Lotrului mulți oameni. ■ Au ră­mas însă numai cei­­ mai curajoși, pe care izolarea și încleștarea cu stihiile naturii nu i-au înfricoșat. Fiindcă marea hidrocentrală de pe valea Lotrului, este, înainte de toate, o lucrare­­ de temeritate, de virtuo­zitate tehnică. Ca toate șuvoaiele din bazinul Lotrului și chiar de pe­ ver­santul celălalt "al munților Căpățînei să poată fi adunate laolaltă în re­zervorul pe care-l va constitui lacul de acumulare, este nevoie­ de un baraj de dimensiuni impresionante: o dată și jumătate cît volumul pi­ramidei lui Keops. A „depozita“ aproape 4 milioane mc de umplutu­ră înseamnă a clădi aici un...o nou munte. „Așternutul“ său e aproape gata. Iar cariera de anrocamente nu-i altceva decit un masiv, căruia oamenii s-au decis să-i schimbe... domiciliul, cărîndu-l bucățică­­ cu bucățică în fața apelor. Pregătirile au și­ început. Forezele de mare a­­dîncime, dinamita, excavatoarele au și intrat în acțiune. Derocarea în­seamnă, înainte de toate, tehnică. Constantin Munteanu a lucrat pe un excavator cu cupă de 3 mc. De data aceasta, utilajul său este în stare, să prindă dintr-o singură îm­bucătură o stîncă de 4 mc. Obiec­tivele de la Bicaz, chiar și cele de pe Argeș, au însemnat într-un fel virsta adolescenței pentru construc­torii de hidrocentrale. Vîrsta matu­rității înseamnă, alături de Porțile de Fier, Lotrul. De aceea, aici, a­­proape că nimic nu ne mai pare spectaculos. Au sosit pe șantier niș­te foreze vechi, uzate. Și cît de tre­buincioase le-ar fi fost oamenilor porniți să aducă muntele în fața Lotrului! Ca să poată fi puse la treabă, le-ar fi trebuit însă niște bucșe speciale de bronz, din import. De unde ? De unde, așa de repede? Nimeni nu știe cît s-a frămîntat și ce î-a trecut prin cap maistrului mecanic Constantin Blidaru. S-a prezentat într-o bună dimineață la inginerul Kamenitzer: „— Astea-s, nu-i așa ? îi arătă cîteva mostre, inginerului uluit de surpriză. Ei bine, de mîine vă fac eu cîte-or fi de trebuință... Tehnica înseamnă inventivitate cutezanță. Pentru evacuarea mate­rialului excavat, la galeria Goața, unde lucrează frații Marcu și Luca Raicovici, s-a introdus un tren­ si­­loz, la­ încărcarea și descărcarea că­ruia se folosește aerul comprimat. Urmarea ? Viteza de înaintare a­­proape că s-a dublat. Prin semime­­canizarea operațiilor grele, la gale­ria Malaia se înaintează cu o viteză de 180 m pe lună. Atelierele centra­le de la Voineasa pun la punct o bandă transportoare ce va fi utili­zată la Rudăreasa, pentru accele­rarea ritmului de excavații. Aproa­pe jumătate din cei circa 5000 de constructori de la Lotru lucrează în subteran, unii cu experiență în­delungată ,alții la primul lor con­tract cu șantierul, purtînd uniforme pe brigadieri. Sfredelesc masive în­dărătnice, croiesc drumuri drepte, căptușite cu beton și virele de oțel pe sub viroage și albii de rîuri. Vor fi stăpîne aici apele sălbatice, stăvilite de 86 de baraje, silite la fantastica călătorie prin cei 150 km de tunele și galerii, prin puțuri și castele de apă. Calea pînă la... scinteia electrică e lungă și întortocheată. Parcă a­­ceasta vrea să-ți dovedească și schi­ța, aproape cît un perete de mare, din biroul inginerului Alexandru Simionescu, șeful șantierului Ciun­­get-uzină. „Cartierul general“ al lu­crărilor de la centrala subterană, conducta forțată, castelul de echi­libru, galeria de acces și casa vane­lor. Treburile sînt judicios, științi­fic gîndite. Programul general de execuție, ciclograma pe obiecte și programul de betonare sunt la cu­rent cu tot ce ,se petrece pe valea Latoriței. — Ce reprezintă șantierul pentru Aurel ZEMNSCHI (Continuare în pag. a 3-a) Asamblarea virelelor conductei forțate — examen de măiestrie pentru sudori , / / try '

Next