Constructorul, mai 1970 (Anul 22, nr. 18-22)

1970-05-23 / nr. 21

Epopee la fabrica de geamuri­ Tîrnăveni » CUPTOARELE, DIN NOU LA CEA MAI ÎNALTA TEMPERATU­RA • LA 20 MAI, ORA 14.30, CEA DE-A OPTA MAȘINA DE TRAS GEAM A FOST RIDICATĂ • UN COLECTIV, O SINGURA VOINȚA: RECUPERAREA PIERDERILOR SUFERITE Cît de greu încercat a fost ora­șul Tîrnăveni, în general, veți fi aflat­e din relatările radioului, te­leviziunii, presei, martorilor ocu­lari. Cîndva, cronicarii vor însem­na mai pe larg lupta eroică, fap­tele de dăruire, incredibile uneori, ale populației împotriva stihiilor dăzlănțuite care amenințau să mă­ture totul în calea lor : bunuri ma­teriale create cu trudă, în decursul multor ani, oameni. Eu am să redau doar cîteva frag­mente din această epopee de șapte zile și șapte nopți, în care OAME­NII de la Fabrica de geamuri — scriu cu majuscule acest cuvînt, ca să fie rostit cu cel mai adînc res­pect — au făcut zid de granit din trupurile și viața lor, pentru a a­­păra fabrica de furia naturii dez­lănțuite. Le aștern pe hîrtie așa cum mi le-au povestit, cu adîncă durere, dar nu copleșiți, inginerul Iosif Eremia, directorul și Vasile Bărgăoan, secretarul comitetului de partid, care în aceste zile nu s-au mișcat din fabrică, aflîndu-se, ca niște adevărați comandanți, în frun­tea colectivului. In ziua de 13 s-a mai lucrat încă normal. Se anunțase creșterea ni­velului apelor, dar nu se putea i­­magina urgia ce avea să se dez­lănțuie cu cîteva ore mai tîrziu. Rupînd digul de protecție, apele Tîrnavei, au năvălit cu o furie ne­maipomenită asupra părții de jos a orașului. In cîteva ore nivelul a crescut la peste doi metri, inundînd secțiile geam laminat, șlefuire și butelii. Oamenii din schimb luptau eroic să salveze secțiile de geam tras, a căror inundare ar fi consti­tuit un adevărat dezastru, cuptoa­rele încălzite la circa 1600 ° puțind exploda. Dacă acestea au fost sal­vate, faptul se datorește totalei dă­ruiri a muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor care au făcut un zid viu în calea apelor. In ajutorul ce­lor din schimb au început să so­sească și lucrătorii din celelalte schimburi. Minați de un înălțător sentiment de Solidaritate umană, de gîndul că tovarășii lor de muncă, fabrica lor sînt în pericol, K. Moghioroș, Alex. Molnár, István Szőcs, Fran­casc Hard­oș, Andrei Giga, N. Mun­tean au venit pe jos de la 40 de kilometri înfruntând apele dezlăn­țuite. Doi muncitori (al căror nume, din păcate, nu l-a reținut direc­torul), care locuiau într-o comună îndepărtată, au pornit-o pe linia fe­rată ca să se poată orienta în noap­tea neagră și marea de apă clocoti­toare care-i înconjura. La un mo­ment dat linia a fost măturată de ape. Ținîndu-se cu mîinile de șine pentru a nu fi duși de șuvoaie, au înaintat palmă cu plamă, ajungînd după 8—9 ore la fabrică — unde s-au aliniat în frontul celor care luptau cu stihiile, ca și cum nu li s-ar fi întîmplat nimic. Șoferii Ion Selidan și Vasile Guița, electricienii Emeric Hidi și Partenie Tudoranu, ale căror locu­ințe au fost inundate, și-au salvat în grabă familiile și au dat iar fuga la fabrică, de unde nu au plecat pînă în ziua de 18, cînd a­­pele au început să dea înaooi. E-­­lectricienii maistrului Gh. Zolog — Năftăilă Cîmpeanu, Emil Popa, Ioan Hancu, lăcătușii maistrului Ioan Székely —­ Ștefan Boer, Adalbert Ianoș, Francisc Vág, Vasile Gligor, inginerii V. Toropan, G. Munteanu, V. Mitcu, Andrei Fekete au lucrat zi și noapte pentru refacerea insta­lațiilor electrice și repararea utila­jelor. După 8 zile de nemaipomenite e­­forturi și totală dăruire, secțiile geam laminat, șlefuire, butelii au început să producă. Cuptoarele au fost aduse la temperatura normală, iar pînă la 20 mai, ora 14,30, in total 8 mașini de tras geam erau ridicate. In prezent, eroii de la Tîrnăveni luptă pentru aducerea producției de geam tras la normal — căci mai apar mereu incluziuni, provenite din masa „înghețată“ în cuptoare la scăderea temperaturii. In adu­nări pe grupe sindicale, pe secții, ei și-au exprimat hotărîrea de a recupera pierderile suferite. Ion PREDA Așa arată Combinatul chimic din Tîrnăveni, la cîteva ceasuri după ce plat­forma fusese acoperită de­­ ape. Mulți din salariați au putut fi salvați doar cu bărcile, cu elicopterul. Distrugerile sunt, aici, mari. Pagubele provocate însumează­­ 300 milioane de lei. Deosebit­ de grav atinse, ca urmare a exploziilor provocate de contactul apei cu produsele, sunt secția și depozitele de carbid. Iar carbidul este un auxiliar de cea mai mare necesitate la lucrările de refacere­­ în prezent, paralel cu lucrările de degajare, de curățire a milului, de repunere în funcțiune a unora din instalațiile combinatului, la secția de carbid muncesc cu dîrzenie peste 130 de constructori de la Trustul nr. 5-Brașov. Au fost trimise la fața locului utilajele imediat necesare — 3 excavatoare, cîteva buldozere și graifere. Specialiștii de la I.M.N.R. și de la ÎNCERC au sosit să cerceteze și stabilească soluțiile de reparare a cuptoarelor. à Digurile Galaților O săptămână de bătălie crâncenă Vineri 15 mai, la orele 23 — ne comunică secretarul comitetului de partid de la întreprinderea de con­strucții și montaje siderurgice Ga­lați, Anatolie MEHIC — s-a aflat că revărsarea Siretului punea în pericol stația de alimentare cu apă a orașului. Comandamentul jude­țean de luptă împotriva inundații­lor a stabilit imediat planul de ac­țiune, iar lucrătorii întreprinderii noastre au răspuns fără preget a­­pelului. Au fost sile și nopți de muncă încordată. S0 de mașini de mare tonaj din parcul nostru — cu șoferii Aurică Moldoveanu, Vasile Ignat, Ion Talangă, Mitre Carp și alțiia alții, numeroase buldozere ti­vind la comenzi oameni ca Vasile E­ne, Constantin Pîrvu, Gheorghe Simion­el, Victor Popa cărau fără întrerupere pămînt, piatră, zgură — tot ce putea fi de folos pentru executarea digului de apărare, în lungime de peste 3,5 km, de la Braniștea-Traian Peste două mii de constructori, alături de ostași ai for­țelor noastre armate, au reușit ca prin această lucrare realizată in con­diții excepțional de grele să frțtîr­­zie cu cîteva zile inundarea stației — răgaz care a permis Galaților să repună în funcțiune alimentarea din Dunăre, astfel ca cei două sute de mii de locuitori să nu sufere de lipsa de apă potabilă. Frontul s-a mutat acum la digul menit să apere zona industrială a orașului. Constructorii combinatului siderurgic împart cu celelalte uni­tăți de construcții din localitate — Întreprinderea nr. 7 și T.C.L., cu populația, cu armata, sarcina atît de presantă de a înălța pînă spre mijlocul săptăminii viitoare, pe mai mult de 8 kilometri, un perete din pămînt, saci cu nisip și alte mate­riale, lat de Ș metri și înalt pînă la cota­­ de 7,5 metri. Ca în fiecare punct al acestui șantier al bătăliei crîncene, în sectorul I.C.M.S.G. se depun eforturi uriașe de către con­structori și mecanizatori; cadre teh­nice experimentate sînt în tot mo­mentul la fața locului, stabilind so­luțiile de execuție în funcție de caracteristicile fiecărei porțiuni de teren. La odihnă, la palmele zdro­bite de unelte, la ploaia ce a conti­nuat să cadă nu se mai gîndește nimeni. Sînt în joc lucruri de mare preț; trebuie să învingem I I I I I I I I I I I I I ) I I I I I I I RÎMNICU VÎLCEA: _____ Oltul supravegheat cu atenție Oltul blind și pașnic. Oltul doi­nelor și baladelor noastre a devenit de nerecunoscut. Viiturile l-au fă­cut furios și vrăjmaș al pământuri­lor, al oamenilor. A crescut debitul apelor, devenind în aceste zile ne­încăpătoare pentru obișnuita albie. Rîmnicul Vîlcea — 289 cm ; Cornet — 324 cm... Crește de la o zi la alta, dar măsurile luate sunt capabi­le să limiteze efectele distructive ale­­ apelor furioase. Oltul este suprave­­­­gheat permanent cu atenție. La Comitetul județean de partid­ Vîlcea, telefoanele dau permanent vești. La Cornet, apele au smuls puntea de trecere, în zona comunei Dră­goești au fost inundate vreo 30 de hectare de suprafață agricolă, h­o­torul din trei cooperative agricole amenințate a fost evacuat. S-a ame­najat un dig de protecție a liniei ferate din dreptul localității Proeni — Brezoi. Buldozeristul Constantin Șchiopu, de la întreprinderea jude­țeană de construcții, a lucrat două zile fără răgaz la supraînălțarea digului ce va cruța C.A.P.-Rîmnicul Vilcea de furia apelor... Pretutindeni, stare de veghe. In­ginerul Eremia Pop, de la I.J.C.M. ne informează că 250 de construc­­­­tori cu unelte trebuincioase, 20 de autocamioane, 6 buldozere și 3 au­tomacarale sunt permanent pregătite să intervină prompt oriunde ar fi nevoie. Pericolul revărsării rîurilor Olănești și Călimănești a fost înlă­turat. Constructorii vîlceni sînt cu gîn­dul, cu inima, cu fapta alături de locuitorii județelor care au avut sau au încă de suferit de pe urma stihiilor deslănțuite Și aici, manifes­tări­­ impresionante de solidaritate umană. Ip „Contul 2000 va fi depu­să, zilele acestea, contravaloarea unei zile de muncă ale constructo­rilor, care însumează 115 000 de lei. Intr-o totală unanimitate, oamenii au hotărît să mai lucreze, luna a­­ceasta, două duminici în folosul sinistraților. Lăcătușul șef de echipă Mircea Dumitrescu, zugravul Marin Nicolescu s-au oferit s.x. contribuie prin muncă, în timpul liber, la re­facerea căminelor unor oameni ră­­­­mași fără adăpost; echipa de elec­­­­tricieni a lui Alexandru Bologa este și ea pregătită să intervină oriunde va fi solicitată. Apele furioase au inundat toate balastierele din albia Oltului. La Stupăreni, cariera Grupului de șan­tiere— Rîmnicu Vîlcea al I.S.C.M. —Craiova era și ea amenințată. Gheorghe Movilă a fost cel dinții care a sesizat pericolul. Se cerea o intervenție promptă. Au fost demon­­­­tate de îndată motoarele stației de sortare, iar cele două excavatoare și draglina au fost urcate pe mamelo­nul de balast. Mecanicul de între­ținere Alexandru Bulugea n-a pu­tut ieși la mal decit înotînd prin apele cliioase. A trecut și a doua zi pe aici. Pe un petec de pămînt, în­conjurat de viituri, o ființă ome­nească. N-a mai stat pe gînduri. S-a aruncat din nou în Oltul învolburat, ca să aducă la mal un bătrân istovit și îngrozit, ce-și pe­trecuse noaptea întreagă înconjurat de apele vrăjmașe. Deunăzi, un nou semnal de alar­mă , a cedat digul ce protejează batalurile de șlam ale Uzinei de produse sodice-Govora și drumul de acces, spre balastieră. La fața locului sînt imediat prezenți mai­strul Ion Jurebuță cu oamenii săi. Un excavator, un buldozer refac lucrarea a 40 de autocamioane care continuu pămîntul necesar digului. Și la șantierul din Drăgășani apele au invadat un obiectiv. Construc­torii au avut însă timp să se re­tragă din fața lor, luînd cu ei în siguranță utilajele, agregatele de sudură, pompele și motoarele în a curs de montare la priza de apă fabricii de încălțăminte din cauciuc. Spre județele mai greu lovite de calamitățile naturale din aceste zile se îndreaptă ajutoarele întreprin­derii. Spre Satu Mare au fost ex­pediate două barăci pentru caza­rea provizorie a sinistraților. 7 bul­dozere, 5 excavatoare, 80 de auto­basculante sunt permanent în stare de alarmă. Aurel ZELINSCHI Constructorul' In unitățile Ministerului Construcțiilor Industriale MĂSURI ENERGICE PENTRU RESTABILIREA CONDIȚIILOR NORMALE DE LUCRU, PENTRU REALIZAREA PLANULUI DE INVESTIȚII Operativ, organizat Intre comandan­tul special instituit la Ministerul Cons­trucțiilor Industriale și comandament­ele de la unități se păs­trează permanent le­gătura. Se raportează asupra realizării mă­­suriior stabilite de ca„­_­e din condu­cerea care s-au ministerului, deplasat în aceste zile la șantierele din zonele calamitate; despre sosirea și activitatea specialiștilor; despre redistribuirile de efective, utilaje și materiale, impuse de situația excepționa­lă ; despre participa­rea la acțiunile sta­bilite de comanda­mentele locale; des­pre mersul produc­ției. La intervale scurte, in adjunctului cabinetul minis­trului, ing. Mircea Popescu, se întru­nesc membrii co­mandamentului, sta­bilind operativ mo­dul cum să se exe­cute indicațiile co­misiei centrale de luptă contra inun­dațiilor, cum să se rezolve solicitările unităților. Cunoaște­rea în amănunt a resurselor, valorifica­rea lor operativă și organizată, legătura permanentă și direc­tă cu terenul sunt solicitate la m­axi­­mum pentru a depă­­ șn greu examen de bárbáfie ARAD. în fantastica epopee a apărării frumosului oraș de pe Mu­reș, alături de populația aces­tuia, de ostași, de membrii gărzi­lor patriotice, și-au câștigat un titlu de mîndrie și sute de mun­citori, șoferi de autobasculante, excavatoriști, buldozeriști de la întreprinderea nr. 13 de construc­­­ții-montaj din Timișoara. Încă de sîmbătă 16 mai, ei se aflau la datorie, la supraînălțarea și con­solidarea digului , și au muncit acolo zi și noapte, zdrobiți de oboseală dar fără să dea înapoi, pînă ce pericolul major a trecut era pus în primejdie și șan­tierul complexului gricol din lo­calitate. Pentru eventualitatea viiturilor, materialele și dormi­toarele au fost evacuate în­­ locuri sigure. Miercuri, însă, s-a reluat activitatea. Dintre punctele de lucru ale întreprinderii nr. 13, singurul pe care au pătruns ape­le a fost lotul topitoriei de cîne­­pă de la Nădlac. SATU MARE, în orașul căzut victimă catastrofei — unde 11 561 de oameni au rămas fără adă­post — și-au încetat, temporar, activitatea de producție și con­structorii. Șantierul I.C.M.­Cluj a fost și el sub apă. Lucrătorii săi au avut și vor avea încă de tre­cut un greu examen de bărbăție. Acum primează însă ajutorarea in continuare a populației sinis­trate. întreprinderea a trimis aici, de la Cluj și Zalău, barăci demontabile care vor putea servi provizoriu drept adăpost pentru zeci de oameni. a GALATI. Revărsarea Siretului cuprins șantierul abatorului Șendreni, al I.C.M. nr. 7. Mate­rialele, utilajele au fost retrase din timp. La ora cînd dăm la ti­par aceste rînduri, apele au scă­zut sub cota maximă înregistrată miercuri, dar cinci sute de­­ con­structori încă nu-și pot relua lu­crul. DEJ. Pe șantierul I.C.M.­Cluj au fost repuse în funcțiune 40 de autobasculante și o instalație de batere a piloților, care în pe­rioada inundațiilor s-au aflat sub apă. Activitatea de bază a fost parțial reluată. ROMAN. Zeci de constructori de la șantierul din localitate al I.S.C.M.-municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej, cu 15 autobascu­lante, 2 buldozere și un excava­tor au acționat energic, sub con­ducerea comandamentului local, pentru supraînălțarea digului me­nit să apere laminorul de țevi de eventualitatea unei viituri. MEDIAȘ. Pagube însemnate s-au înregistrat la șantierul „Chi­­migaz“ al Trustului nr. 5, aco­perit, la revărsarea Tîrnavei, de un strat de apă de 2,5 metri înălțime. Au fost inundate unele utilaje, grupul social, IAȘI. Miercuri s-a­ sistat în mare parte activitatea de bază pe șantierul complexului de porcine de la Tomești al I.C.M. nr. 4, în preajma căruia apele urcaseră la o cotă periculoasă. CALARAȘI. Creșterea apelor Dunării a determinat oprirea par­țială a lucrărilor pe șantierul I.C.M.R. de la alimentarea cu apă pentru Slobozia. 120 de oa­meni au fost repartizați la alte fronturi de lucru de pe platfor­ma industrială. Solicitări majore pentru lucrătorii din balastiere și cariere APARARE — REFACERE — NORMALIZARE. Cele trei mari bătălii pentru prevenirea cata­strofei și pentru inlatura­rea ur­mărilor ei acolo unde aceasta s-a produs, pentru repunerea în func­țiune a căilor de comunicație, a unităților economice, pentru asi­gurarea adăpostului populației si­nistrate necesită, pe lista prime­lor urgențe, materiale de carieră și balastieră. De la numeroase balastiere, șantiere, fabrici de materiale de construcții localităților aflate în vecinătatea inundate, sau chiar la distanțe mai mari, au fost expediate la locul sinistrului mari cantități de piatră, agregate, ni­sip, care au fost încorporate in diguri, in terasamente de căi fe­rate și drumuri! Calamitățile au afectat însă și multe din locurile de extracție a acestor materiale. Creșterea debitului apelor a făcut să se întrerupă activitatea la Doaga, Zăvideni, Dolhasca , Slătioara a putut lucra numai cu o jumătate din capacitate ; cariera Malnaș a fost imobilizată — chiar după retragerea apelor Oltului, ce au inundat stația de pompe pentru spălare, atelierul mecanic și gru­pul social — de ploile torențiale care creau pericol de accidente ; la Apa, tensiunea slabă în rețea a împiedicat funcționarea utilaje­lor, iar distrugerea pe porțiuni a terasamentului căii ferate și al drumului de acces n-au permis expedierea materialului din stoc (se lucrează intens la refacere, care azi urmează să se termine) , creșterea cu un metru a nivelului Argeșului a impus măsuri spe­ciale de protejare a utilajelor din bazin la­ Mătăsaru , furtun a smuls, la Ghimbav, covoarele de a cauciuc de pe benzile transpor­toare — și s-a lucrat încordat pentru punerea lor la foc. Colectivele de la întreprinderea industrială de produse pentru con­­strucții-București și de la Între­prinderea pentru produse de ba­­­­lastieră și cariere­ Brașov, de la unitățile de construcții ale mini­sterului care au balastiere proprii, sunt chemate să urgenteze rein­trarea în funcțiune a utilajelor puse la adăpost în exploatările afectate de inundații, să intensi­fice extracția la celelalte subuni­tăți, lucrând în schimburi pre­lungite — astfel ca să se respecte­­ angajamentul ministerului, de a dirija spre zonele calamitate 25 000 mc agregate, și să se satis­­facă cererile presante ale șantie­relor cu volume mari de lucrări de betoane. Angajament: lucru in schimburi prelungite, duminici transformate în zile de munca Conducerea Ministerului Con­strucțiilor principalele Industriale a stabilit acțiuni ce trebuie desfășurate în unitățile din sub­ordine pentru a contribui la di­minuarea pagubelor pe care cala­mitățile le-au adus economiei na­ționale și la normalizarea activi­tății economice și sociale din localitățile care au avut de su­ferit de pe urma inundațiilor. Astfel, la toate șantierele și uni­tățile de producție industrială afectate de calamități se vor lua măsuri energice de restabilire a condițiilor normale de lucru, prin degajarea de aluviuni a locu­rilor de muncă, a bazelor de con­strucții, depozitelor, magaziilor, etc. și prin repunerea în stare de folosință a drumurilor de ac­ces, a căilor ferate de garaj, a instalațiilor electrice, de alimen­tare cu apă, cu abur, de cana­lizare. Se cere cea mai mare atenție la calitatea lucrărilor de reme­diere și reparare a instalațiilor și utilajelor cărora inundațiile le-au pricinuit stricăciuni, astfel ca acestea să poată fi folosite fără întreruperi ulterioare. Toate resursele trebuie folosi­te pentru aprovizionarea termico­­materială care să permită pro­ducției de construcții-pioniaj să-și reia cursul normal, și în mod deosebit pentru refacerea storuri­lor de agregate și alte materiale d­e masă. (Atenție­ o parte în­semnată din cantitățile de agre­gate existente sau care vor fi procurate sîn­t impurificate cu argilă. Sub nici un motiv nu tre­buie admisă utilizarea lor betoane, fără o spălare corespun­zn­zătoare­. Dînd în continuare o înaltă pildă de patriotism, numeroase colective de constructori s-au an­gajat să lucreze în regim pre­lungit, să-și consacre și o parte din zilele de odihnă, pen­tru a asigura — în ciuda greutăților — realizarea pla­nului de investiții. Conducerea ministerului și Biroul executiv al Comitetului Uniunii Sindicatelor de ramură aprobă călduros aceas­tă inițiativă și vor lua toate mă­surile necesare pentru a o spri­jini, întreaga atenție se va concentra asupra obiectivelor cu termene de punere în funcțiune în anul 1970, și în primul rînd asupra celor planificate în tri­mestrul II, cărora li se vor re­partiza materialele, utilajele și efectivele necesare. Totodată, prin asistență tehnică de specialitate, prin detașarea de muncitori de la obiectivele care nu au ter­men de punere în funcțiune în acest an, prin repartizarea de materiale și utilaje, unitățile mi­nisterului vor ajuta la repunerea cit mai grabnică în funcțiune a unităților beneficiare care au avut de suferit. Dan CONDREA și cu bine aceste momente critice. Inundațiile, ploile torențiale, furtunile au afectat, direct sau­ indirect, activitatea unor șantiere și uni­tăți de producție in­dustrială ale­­ minis­terului, cu aproape douăzeci de mii de salariați. Eforturile pentru prevenirea și limitarea pagubelor, pentru normalizarea activității, pentru re­cuperarea rămineri­­lor în urmă antre­nează un torent de energie dîrză și dis­ciplinată, expresie a patriotismului socia­list, ce îi animă pe oamenii muncii din patria noastră. Pulsul șantierului bate iarăși normal (Urmare din pag. l­a) macarale-turn, schele și hale ri­dicate de roșu dă imaginea u­­nui port ancorat la coastele unui liman. Tragem „la cheu". Și suntem de fapt în inima șantie­rului fabricii de porțelan, cel mai mare obiectiv în construc­ție al orașului. — Joi 14 mai, după-amiază apa Mureșului era la vreo sută de metri de șantier — încep să deruleze filmul intîmplării ciți­­va zidari și fierar-betoniști cu care stăm de vorbă. Seara, tăvă­lugul de apă trecuse deja peste drumul de acces, cuprinzind sta­ția de betoane, magaziile de materiale, practic toată partea de jos a incintei. Evacuasem insă din timp cimentul și alte materiale care puteau fi degra­date. Acum, după cum vedeți, după mai puțin de trei zile apele s-au retras, doar un exca­vator de 0,3 metri cubi mai e încă împotmolit. Am reînceput lucrul. Străbatem șantierul. Un to­rent de imagini ne spune că prin tenacitatea voinței, prin măsuri cu totul excepționale, pulsul șantierului este readus la normal, paralel cu producția e­­fectivă desfășurându-se ample acțiuni de înlăturare a urmelor lăsate de calamități.­­ Practic, un șantier e su­prapus altui șantier — ne spune ing. Petru Simi­ea, șeful șan­tierului I.C.M.—Cluj. Acolo u­nde frontul de lucru este asigurat, se muncește din plin încă din ziua de 16 mai. Tot de atunci luptăm însă și pentru redeschi­derea altor puncte de lucru. Cu forțele concentrate la refacerea drumului de acces, sperăm ca a­­ceastă arteră vitală a șantieru­lui să funcționeze din plin încă de mîine. Se lucrează, de ase­menea, intens la despotmolirea stației de betoane, la verifica­rea în întregime a instalației e­­lectrice; echipe speciale conti­nuă spălarea agregatelor, încăr­cate cu mari cantități de noroi. Prin întreprindere, am anulat com­andam­entul din minister că avem nevoie urgent de patru mii de tone de agregate sortate Ținând seama de ritmul acestor lucrări, la care participă și a­­proape 300 de militari, suntem­ absolut convinși că începînd chiar de mîine, 19 mai vom pu­tea trece cu toate forțele la re­cuperarea rămînerilor in urmă la turnări de betoane, la pardo­seli și fundații; de asemenea, vor putea lucra din plin — de la aceeași dată — absolut toate meseriile legate de secțiile pre­parare pastă și barbotare gla­zură, precum și din zona depo­zitelor de materii prime Am venit și a doua zi pe șantierul fabricii de porțelan. Mi-am aruncat ochii pe grafi­ce : 16 mai — planul îndeplinit in proporție de 24<t/0; 17 mai­­• 42%; ... 19 mai — IOOO­ 6. „Dacă intr-un moment atît de greu șantierul a avut nevoie de a­portul cu totul deosebit al oao­menilor săi — ne spune ingine­rul Similea — aceștia au știut să răspundă prompt, energic, or­ganizat, printr-un puternic im­puls patriotic, chemării majore" Din elicopterul militar coboară fringhia salvatoare în Alba lulia, circulația se făcea cu barca ; mulți sinistrați din car­tierul Bartoș, refugiați în podurile caselor sau pe acoperișuri, au fost salvați cu elicopterul. Apele au dem­mat aproape 900 de case, au avariat alte cîteva mii. Pagubele suferite de economia județului Alba se ridica, pînă la gra­nctuală, la 90 milioane de lei.

Next