Constructorul, noiembrie 1970 (Anul 22, nr. 45-48)

1970-11-21 / nr. 47

Constructorul Atelierele 9 Mai-1950, U. a.­­».-1970 DOUĂ DECENII DE AFIRMARE Cimentulu­i, cărămidarii le spun, curent, tot „Atelierele 9 Mai“, de­numire sub care a fost creată, cu douăzeci de ani în urmă, întreprin­derea bucureșteană de utilaje piese de schimb pentru industria și materialelor de construcții. Dar în locul celor trei clădiri insalubre, în­tunecoase ale fostei Pirotehnii a ar­matei din dealul Cotrocenilor, în care se instalase acum două decenii tânăra unitate, se află azi opt ate­liere de producție, cinci ateliere de deservire pe specific tehnologic, cu grupuri sociale și alte dotări pentru cei peste o mie de muncitori, fur­nizorul at­tor mii de tone de utilaje și piese de schimb într-o gamă tot mai largă, de o calitate tot mai bună, livrate fabricilor din sector, ca și unor fabrici echipate cu sprijinul României in India, Cuba, R. D. Vietnam, poartă azi numele de Uzina de utilaje și piese de schimb- o schimbare semnificativă, ilustrînd evoluția rapidă nu numai a dimensiunilor activității, ci și a parametrilor tehnologici ai acesteia. In 1970, U.A.P.S-București reali­zează în 23 de zile volumul produc­ției executate în 1950 ; în perioada cuprinsă între aceste două date, producția de utilaje a înregistrat un ritm mediu anual de creștere de 7%, productivitatea muncii a sporit de 5,9 ori, cheltuielile la mia de lei producție s-au redus cu 265 de lei. La festivitatea prilejuită de ani­versare, coordonatele tehnice și u­­mane ale acestei dinamici au fost evocate atit prin imaginile expozi­ției deschise la Casa de cultură a tineretului din sectorul 7 al Capi­talei, cit și în cuvintele unor mem­bri ai colectivului uzinei — direc­torul Constantin Alexandrescu, ingi­nerul Viorel Ifrim, Marin Dumi­­trache ș.a., în salutul reprezentan­ților unor centrale industriale și fa­brici beneficiare, in felicitările adre­sate de ing. Silviu Opriș adjunct al ministrului industriei materialelor de construcții. Inginerul-șef Mihai Marteș, care lucrează în întreprindere de la în­ființarea ei ne-a înfățișat perspec­tivele uzinei în noul cincinal: „Față d­e anul 1970, in 1975 va trebui să înregistrăm o creștere de 32,7<Wo la producția globală, de 37,6«/o la pro­ductivitatea muncii. Vor fi asimi­late produse noi, superioare, și teh­nologiile pentru obținerea lor. E un examen dificil, dar colectivul no­stru este hotărît să-l treacă cu suc­ces, pentru a satisface în cel mai înalt grad cerințele industriei mate­rialelor de construcții din țara noa­stră și a participa competitiv pe piața externă cu marca U.A.P.S.­­București". V. LUNTRAȘII Aspect din hala de lăcătușerie-montaj Noi măsuri pentru economisirea materialului lemnos Consiliul de Miniștri a stabili recent măsuri pentru reducerea consumului de material lemnos, prin extinderea folo­sirii înlocuitorilor și mărirea du,u­ei de folosință, precum și pentru interzi­cerea folosirii materialului lemnos în unele domenii. Aceste măsuri reflectă preocuparea pentru o mai judicioasă exploatare și utilizare a uneia din bogățiile naturale de bază, pe care dezvoltarea rapidă a economiei naționale o solicită tot mai mult pentru valorificări superioare. Se prevde ca pentru lucrările de con­strucții să se elaboreze noi norme de consum de cherestea de rășinoase, pla­caj, plăci fibrolemnoase și cherestea de stejar, prin aplicarea cărora să se ob­țină "economii substanțiale " la che­resteaua de rășinoase, de pildă, reduce­rea față de consumurile normate pe zi , urmind să atingă SOC­,b­­ în ultimul an al cincinalului viitor. Urmează a fi revizuite și normele de deviz și pre­țurile unitare, ținînd seama de normele de consum pe categorii de lucrări. Măsurile accentuează asupra necesită­ții de a se industrializa executarea elementelor de beton, prin extinderea prefabricatelor, folosirea cofrajelor gli­sante, poșttoare etc., in vederea redu­cerii consumului de cherestea la lucră­rile de cofrare. Utilizarea betonului monolit se va limita la construcțiile tehnologice specifice cu destinație spe­cială și la construcțiile unicate la care nu există posibilitatea adaptării progra­mului pe soluții de prefabricate. Exe­cutarea cofrajelor, cintrelor și eșafo­dajelor din lemn de rășinoase va fi limitată la minimum, folosindu-se in schimb înlocuitori. Panourile de foi ra­c,­ trebuie gospodărite cu cea mai mare atenție, în care scop vor fi înregistrate cu număr de inventar și se va norma consumul lor. Se interzice utilizarea lemnului la confecționarea schelelor (cu excepția podinelor, care vor fi din lemn balotat sau alte materiale și vor constitui obiecte de inventar) și la spraițurile sprijinirilor. Cu începere din 1971, barăcile se vor construi numai sub formă de prefabricate demontam!­, din alte esențe lemnoase decit răși­­noasele și din înlocuitori. In vederea economisirii lemnului în producția de uși-ferestre, se va extinde folosirea tîmplăriei metalice (la con­strucțiile industriale, clădirile adminis­trative și social-culturale), a ferestre­lor prefabricate din beton armat, a suprafețelor vitrate din geam laminat, ondulat și profilat, a ușilor din sticlă, a tocurilor metalice înglobate în pano­urile mari prefabricate pentru locuințe. Prin­­ proiectare se vor lua măsuri pen­tru limitarea la strictul necesar a nu­mărului de uși interioare. Se vor intensifica și extinde tipizarea construcțiilor din m­ediul rural și celor destinate agrozootehnici, înlocuindu-se elementele din lemn cu elemente pre­fabricate într-un sortiment larg. Vor fi produse și puse la dispoziția populației prefabricate ușoare din beton și ele­mente ceramice pentru construcțiile de locuințe individuale. Pentru încadrarea in arhitectura locală, se vor executa pane și căprioși din beton armat pre­fabricat, de tipuri corespunzătoare aco­perișurilor din diferite zone ale țării. Urmează să se experimenteze, în sec­torul agrozootehnic , înlocuirea materia­lului lemnos la ramele pentru răsad­nițe, cu geam laminat, ondulat, profilat, armat etc. , executarea adăpătoarelor din beton și gresie ceramică ș.a. Pentru mărirea duratei de folosire a materialului lemnos introdus în lu­­­­crările de construcții civile, industriale,­­ miniere, agrozootehnice etc., se va trece­­ la tratarea acestuia cu substanțe con­­­­servante (impregnanți, antiseptizanți etc.), I­urmind ca pînă în anul 1975, cel puțin­­ 30% din lemnul destinat lucrărilor­­ de construcții să fie protejat împotriva de­gradării premature. Cu începere din anul viitor, se inter­zice utilizarea lemnului de rășinoase la piloți pentru fundații, la podețe și po­duri, turnuri de răcire, căptușiri de ba­zine, grătare utilizate ca podină în in­dustrie și alte construcții similare, îm­prejurimi, o serie de construcții agricole și zootehnice, șarpante, dușumele oarbe, grinzi de susținere a dușumelilor. Ministerului Construcțiilor Industriale, celorlalte ministere și consilii populare constructoare, Comitetului de Stat pen­tru Economia și Administrația Locală, Ministerului Industriei Materialelor de Construcții le revin sarcini importante în concretizarea, aplicarea și urmărirea acestor măsuri,­ ca­re corespund unor necesități economice obiective și unor tendințe curente îr­ tehnica mondială. CONCEPȚIE DINAMICA PENTRU UN ORAȘ NOU Extinderea teritorială a ora­șului portuar francez Rouen (375 000 locuitori) fiind limitată de o coroană d­e •­ăduri, s-au întreprins studii pe utru crea­rea unui oraș-satelit la Vau­treuil. Este interesant modul în care grupul de specialiști însăr­cinat cu acele studii vede di­mensionarea _ Si Structurarea noii localități.­ Ei consideră că orașul nu trebuie conceput ca început în detaliu și realizat apoi­ pe etape, în strictă con­formitate cu soluția de ansam­blu inițială. Se avansează teoria că una din caracteristicile unui oraș activ, viu este puterea sa de un inovație și de transformare obiect finit, gîndit de la a propriilor sale structuri, pen­tru a putea corespunda evolu­ Conferința instalatorilor Prin capacitatea totală a centra­lelor de termoficare, prin puterea in­stalată în acele centrale care utili­zează sursele de căldură și pentru producerea energiei electrice, prin lungimea rețelelor magistrale (cu diametre ale conductelor de pină la 1200 mm) și a celor de distribuție și, mai cu seamă, prin concepțiile avansate aplicate in proiectare, exe­cuție și exploatare, țara noastră se situează, pe plan internațional, la un nivel ridicat și în continuă creș­tere în ce privește alimentarea cen­tralizată cu căldură a marilor plat­forme industriale, ansambluri urba­ne și complexe de sere legumicole. Superioritatea acestui sistem, care rezultă din însumarea avantajelor ce le oferă sub raport economic, ur­­banistic-sanitar și de confort, impune extinderea și perfecționarea lui pe mai departe, ca să­­ se asigure în­călzirea și ventilarea clădirilor, pre­pararea apei calde, a aburului cerut de necesitățile tehnologice la marii consumatori. Problematica atât de complexă a alimentării centralizate cu căldură formează tema celei de a IV-a Con­ferințe de instalații, ale cărei lucrări au început joi la Sinaia. Organizată de Consiliul Național al Inginerilor și Tehnicienilor și Ministerul Con­strucțiilor Industriale, aceasta este prima noastră manifestare tehnico­­științifică în acest domeniu axată pe o tematică specializată și care se bucură de participarea internațională. La conferință participă circa 400 de specialiști din invățămîntul supe­rior, cercetare, proiectare, execuție și exploatare. Iau, de asemenea, par­te 22 de specialiști de peste hotare — din Bulgaria, Cehoslovacia, Fran­ța, Polonia, R. D. Germană, R. P. a Germaniei, Ungaria, U.R.S.S. In cuvîntul de salut adresat Con­ferinței, prof. dr. ing. Oliviu Rusu, vicepreședintele CNIT, ing. Ion Tudose, adjunct al ministru­lui construcțiilor industriale și re­prezentanții organelor locale au sub­liniat importanța temei puse în dez­batere — importanță ce rezultă din bogatul program de investiții desti­nat dezvoltării rapide a industriei și construcțiilor de locuințe in țara noastră. Raportul general al conferinței a fost prezentat de ing. Achile Petrescu, președintele comisiei de instalații a C.N.I.T. Numeroasele referate și co­municări, discuțiile au reflectat pro­gresele obținute și orientările de viitor în producerea și utilizarea căl­durii, în proiectarea și realizarea in­stalațiilor de alimentare centralizată. S-a subliniat efortul de concepție și execuție datorită căruia în România s-a extins rapid utilizarea unor cen­trale moderne, cu performanțe ridi­cate, dotate în cea mai mare parte cu echipament produs în țară și care asigură economii importante de com­bustibil. Au fost discutate probleme legate de construcția echipamentelor, de schemele de alimentare și dis­tribuție, probleme de automatizări, de tehnologie, de optimizări în ex­ploatare, probleme tehnico-economi­­c­e etc., accentuîndu-se asupra posi­bilităților de industrializare a exe­cuției. Lucrările conferinței se încheie as­tăzi. Concluziile ei vor fi publicate într-unul din numerele viitoare ale gazetei noastre. έnfăptuirea obiectivelor stabilite prin Jr­iiectivele Congresului al X-lea al Partidului Comu­nist Român privind direcțiile de dezvoltare ale economiei națio­nale va determina, în continuare, transformări complexe și accelerate ale cadrului teritorial. Numeroase documente de partid au fixat locul și importanța activității de sistematizare, reflectînd preocu­parea permanentă a politicii gene­rale a partidului, de dezvoltare a localităților și teritoriului. Ele au cuprins indicații ce au orientat ac­tivitatea de sistematizare. în acest sens, Plenara C.C. al P.C.R. din octombrie 1967 a arătat că sistema­tizarea satelor trebuie să se efec­tueze în cadrul unor studii referi­toare la amenajarea unor unități te­ritoriale complexe, cuprinzind între­gul sistem de așezări urbane și ru­rale, care se intercondiționează re­ciproc. Sistematizarea localităților și teri­toriului — considerată ca planificare fizică — se înscrie în planificarea complexă a dezvoltării vieții econo­mice și social-culturale a țării. Cu prilejul înființării Comisiei centrale pentru sistematizarea loca­lităților rurale și urbane, s-a trasat sarcina de a se prezenta, pînă la sfirșitul acestui an, propuneri pen­tru un program național de Siste­matizare, care să cuprindă princi­piile și orientările concrete de ac­țiune pentru dezvoltarea armonioasă a teritoriului, a localităților urbane și rurale, reglementând întreaga ac­tivitate de sistematizare la un nivel calitativ superior, fundamentînd-o mai bine din punct de vedere știin­țific, asigurindu-i o mai bună legă­tură cu planificarea economiei na­ționale. Proiectul dezbătut de plenara U.A. a fost elaborat, în prima redactare, de către un colectiv de la I.S.A.R.T., cu sprijinul unor specialiști din C.S.E.A.L., Academia de Științe So­ciale și Politice, Ministerul Agricul­turii și Silviculturii, Ministerul Trans­porturilor, Institutul „Proiect-Bucu­­rești". folosindu-se și numeroasele propuneri primite de la alte depar­tamente, de la majoritatea consiliilor populare județene. Principiile și orientările de bază cuprinse în proiectul programului național de sistematizare pot fi sin­tetizate astfel : — întreaga activitate de sistema­tizare se va integra în coordonatele majore stabilite prin politica promo­vată și condusă de partid ; — prin­­ însăși natura sa, sistema­tizarea unește soluționarea unor pro­bleme imediate, cu o largă privire spre viitor ; contribuția cercetării științifice, prin studii de prognoză, fundamentează activitatea de siste­matizare ; la rîndul său, sistematiza­rea contribuie la conturarea perspec­tivei dezvoltării multilaterale a eco­nomiei naționale și a vieții sociale ; — economia, sociologia, psihologia socială și alte ramuri ale științei o­­feră activității de sistematizare cu­noașterea cauzelor și condițiilor care determină și influențează viața so­­cial-economică — cerințele, opțiunile și aspirațiile individului și ale gru­purilor umane­­ — sistematizarea, instrument de lucru, urmărește obținerea unei efi­ciențe economice și sociale maxime prin programarea judicioasă a acțiu­nilor, prin prevederea apariției și dezvoltării unor noi cerințe și posi­bilități, prin armonizarea acestora­­ — studiile și proiectele de siste­matizare conduc la propuneri concre­te, valorificabile în primul rînd pe calea integrării lor în planurile cin­cinale de dezvoltare economică și social-culturală a țării ; totodată, trebuie subliniat rolul sistematizării in păstrarea unui potențial la dis­poziția generațiilor viitoare ; — în acțiunea de ridicare a zone­lor mai puțin dezvoltate, sistemati­zarea trebuie să-și aducă aportul prin rezolvări adaptate priorităților de etapă, încadrate însă ferm în solu­ționările de perspectivă ; — în cursul procesului de urba­nizare, relațiile complexe dintre așe­zări trebuie analizate și soluționate în cadrul unor sisteme de localități, existente sau în curs de formare, orașele avînd un esențial rol co­ordonator, sub raport economic și cultural, în desfășurarea apropierii treptate dintre sat și oraș ; —* în condițiile specifice țării noa­stre, în paralel cu dezvoltarea ora­șelor existente se urmărește extin­derea urbanizării la sare, dezvoltîn­­du-se prioritar, ca centre coordona­toare, unele sate cu potențial ridi­cat . Iar sprijinirea procesului de ur­banizare trebuie înscris și localită­țile rurale din care o parte însem­nată a populației se d­eplasează zil­nic spre locurile de muncă­­ din ora­șele apropiate , ia­r toate aspectele privind relațiile dintre om și mediul ambiant („envi­ronment“) trebuie să fie cuprinse in activitatea de sistematizare, de­­curgînd propuneri în care eficiența socială să intre in echilibru just­aU eficiența economică ; — problemele de circulație, în re­lație cu sistematizarea, trebuie luate în considerare in lumina dezvoltării de perspectivă a mijloacelor de trans­port, a intensității de circulație și a structurării teritoriului și locali­tăților ; soluții de etapă trebuie să asigure și posibilități imediate de îmbunătățire a condițiilor actuale ; — conceptul de „renovare urbană“, considerat ca o acțiune în desfășu­rare continuă, trebuie pus în core­lare cu construirea de noi locuințe și dotări social-culturale, reechiparea edilitară, conservarea fondului con­struit valoros existent, demolările și alte acțiuni de amenajare din cu­prinsul localităților, în special din orașe ; — eficiența demolărilor propuse prin studii și proiecte trebuie să re­zulte din analiza comparativă a unor variante, în care să fie considerate complex : valoarea diferențiată a terenului, valoarea efectivă a obiec­telor propuse spre demolare, echi­parea edilitară, transportul la locul de muncă, condițiile recazării locui­torilor din fondul demolabil, efectul sub raportul renovării urbane etc. ; — conservarea și punerea în va­loare, cu folosințe contempo­rane, a fondului clădit valoros, precum și păstrarea unei diversifi­cări de structură și de aspect zonal trebuie unite cu asigurarea — prin măsuri de sistematizare și prin noile realizări — a unui specific local fie­cărui centru popular, a unei perso­nalizări fiecărui complex de locuit ; — opinia publică, informată de intențiile exprimate prin studiile de sistematizare, poate participa prin su­gestii și propuneri, fiind totodată în situația de a înțelege unele priorități necesare în desfășurarea acțiunilor ; — traducerea în viață a măsurilor de sistematizare necesită o atitudine constructivă, în spirit de pătrundere a problemelor și de răspundere, din partea tuturor factorilor centrali și locali în sarcina cărora revin atribuții de decizie. Proiectul de program detaliază o serie de acțiuni și măsuri pentru dez­voltarea activității de sistematizare. Este prevăzută, eșalonat în perioada 1971-1975, asigurarea în completare a proiectelor de­ sistematizare pentru toate județele, municipiile, orașele, co­munele și satele reședință de comu­nă precum și, dintre celelalte așezări, pentru acele sate ce prezintă condiții de dezvoltare în viitor. In paralel vor fi elaborate unele studii teritoriale cu caracter zonal (interjudețene, zone balneoclimaterice, sisteme de loca­lități etc.), în condițiile creșterii complexității conducerii și planificării economiei naționale, stabilirea unei strînse con­cordanțe între potențialul pe care îl oferă teritoriul și prevederile privind dezvoltarea economiei este o cerință obiectivă. O astfel de corelare, ne­cesară la nivelul întregului teritoriu al țării, va fi realizată pe baza studiu­lui preconizat pentru „sistematizarea teritoriului național“. Acesta urmea­ză să fie o lucrare concepută sub forma unui corp de date, analize cri­tice, studii și sinteze, menită să con­tribuie atât la satisfacerea cerințelor privind opțiunile și luarea unor de­cizii, cit și la cunoașterea liniilor și tendințelor de perspectivă. In acest sens, studiul pentru sistematizarea teritoriului național va trebui să ofe­re informații — actualizate periodic — prelucrate pe linia problemelor de sistematizare în concordanță cu un sistem informațional unic pe țară; să contribuie la descifrarea direcțiilor de dezvoltare în largă perspectivă, pe plan­ social-economic și cultural ; se­­lectînd problemele ce rezultă ca, ma­jore pentru teritoriul național, să ofere propuneri în variante de dezvol­tare, corelat cu consecințele respec­tive ce decurg în teritoriu , să contri­buie — prin furnizarea de date, ana­lize, sinteze și propuneri — la elabo­rarea planurilor de sistematizare teri­torială, a studiilor și avizelor de prin­cipiu necesare organelor centrale și locale pentru rezolvarea celor mai acute probleme ce se ridică în legă­tură cu planificarea și localizarea in­vestițiilor. Sarcinile ce decurg din program fac necesare, pe de o parte, unele re­considerări privind organizațiile ce a­­sigură elaborarea proiectelor și stu­diilor de sistematizare, iar pe de altă parte — ținînd seama și de caracterul din ce în ce mai accentuat multidis­­ciplinar ce trebuie să-l capete for­mațiile de studii și proiectare— mă­suri corespunzătoare privind numărul structura­­ și capacitatea profesională a cadrelor din sistematizare. Populația a fost, pînă acum, mai rar in situația de a cunoaște și de a se exprima în legătură cu propune­rile dezvoltării de perspectivă a lo­calității și teritoriului în care i se desfășoară viața, sub toate aspectele ei : muncă, locuire, cultură, recreere. Proiectul de program cuprinde propu­neri pentru o mai largă și mai sus­ținută legătură cu populația prin ex­poziții, consfătuiri, conferințe, presă etc. Proiectul PROGRAMULUI NAȚIONAL DE SISTEMATIZARE SARCINILE MAJORE ALE ARHITECȚILOR SOVIETICI l­a Luna trecută a avut loc al­t­­Congres al arhitecților din U.R.S.S. Publicăm mai jos frag­mente din salutul adresat con­gresului de Comitetul Central al P­C.U.S. și Consiliului de Miniș­tri al U.R.SS. . .,in primii patru ani ai cinci­nalului in curs, pe întinderile Uniunii Sovetice au luat ființa circa 100 de orașe noi, au în­ceput să funcționeze circa 1500 de mari întreprinderi industriale. Pe scară larga se înfăptuiesc reconstruirea și amenajarea ora­șelor și satelor existente, se desfășoară construcția masivă de locuințe și clădiri social-culturale. In această perioadă, aproape 44 milioane de oameni sovietici au căpătat apartamente noi, ori și-au ameliorat condițiile de lo­cuit. In această muncă constructivă, un rol important revine arhitec­ților sovietici. Cele mai bune lu­crări de­ arhitectură din Ultimii jimpi — monumentul Victoriei de­­ Volgograd ansamblurile me­moriale „Hatín“ in Bielorusia, Salaspilst* din Letonia, turnul de­­ televiziune Ostankino de la Mos­cova au fost apreciate de Între­gul popor și distinse în anul jubiliar 1970 cu premii Lenin. Un aport însemnat la arhitectura sovietică il constituie : complexul memorial Lenin din Ulianovsk, ripite orașe Navoi — din Uzbe­kistan, Zelenograd — de lângă Moscova, cartierele de locuințe din Vilnius, Tașkent, Vladivostok, băiatul pionierilor din Kiev, gi­ganții energetici de la Bratsk, Krasnoiarsk, complexul uzinei de automobile de pe Volga și multe alte. Hotărîrile partidului și guver­nului in problemele construcției Capitale, adoptate în ultima vreme, obligă pe toți construc­torii, arhitecții, lucrătorii din in­dustria materialelor de construc­ții și sectare din organizațiile de pre­să amelioreze în con­tinuare calitatea arhitecturii, să reducă termenele de construc­ție, să folosească mai eficient In­vestițiile. Mai trebuie încă multe făcute pentru introducerea pe scară largă în practica arhitec­­tu­rii și construcțiilor a reali­zărilor tehnico-științifice, pentru îmbunătățirea activității în do­meniul proiectării, realizarea u­­nor proiecte tip și mai bune, pentru dezvoltarea in continuare a" industrializării construcțiilor. " Una din sarcinile primordiale ale arhitecturii sovietice o cons­tituie soluționarea problemelor complexe din domeniul urbanis­ticii­­ al reconstruirii orașelor și satelor existente și creării altora noi. Trebuie folosite mai com­­plet avantajele sistemului de planificare socialist, care per­mite soluționarea acestor sarcini ținînd seama de dezvoltarea for­țelor de producție ale țării, am­plasarea cea mai ridicată a zo­nelor industriale, agricole și de locuit. Arhitecții sovietici trebuie să manifeste o preocupare deose­bită pentru calitatea construc­ției cu caracter de masă a lo­cuințelor și clădirilor social-cul­­turale, pentru aspectul arhitect­ al orașelor și altor cent­re populate, să evite construcțiile inexpresive, să țină mai bine seama de particularitățile natu­rale climatice din diferite re­giuni și de tradițiile naționale progresiste. In proiectarea com­plexelor atei întreprinderilor in­­dustriale, trebuie să se tindă spre soluții arhitecturale cît mai raționale, care să contribuie la crearea unor condiții optime de lucru. Oamenii muncii din agri­cultură așteaptă de la arhitecți proiecte bune de clădiri in­dustriale moderne, așezări, case­­ d­e locuit și subi active cult­ural­­sociale care să tină seama de specificul producției agricole și de modul de viață al populației. Dezvoltarea cu succes a arhi­tecturii sovietice reclamă spori­rea apreciabilă a rolului știin­ței arhitecturii și construcțiilor, tratarea in continuare a celor mai importante probleme ale arhitecturii sovietice pe baza învățăturii marxist-leniniste re­feritoare la dezvoltarea societății socialiste. Uniunea arhitecților din U.R.S.S., care grupează peste 12 000 de arhitecți, este unul din detașamentele înaintate ale In­telectualității sovietice și are me­nirea să contribuie pe toate căile la ridicarea nivelului ideo­logic-politic și măiestriei profe­sionale a arhitecților, să se pre­ocupe in permanență de crește­rea pe planul creației a tineri­lor arhitecți, să lupte activ îm­potriva oricăror manifestări ale unei ideologii străine. Arhitecții trebuie să folosească cu price­pere moștenirea culturală a po­poarelor Uniunii Sovietice, ex­periența mondială avansată, com­­binînd toate acestea cu un spi­rit autentic de inovație, cu cău­tarea neobosită a celor mai bune soluții contemporane. Este necesar să se dezvolte colabo­rarea creatoare a arhitecților și artiștilor plastici, să se accen­tueze atenția acordată realizării planurilor din domeniul propa­gandei monumentale, care are o extrem de mare importanță ideologică și educativă.* (2631) ției gusturilor și nevoilor locui­torilor săi. Este, deci, necesar să se caute și aplice metode de studiu și de realizare mai puțin sistematice și mai puțin constructive. Se conturează astfel două o­­rientări generale de cercetare. Prima constă în a studia simul­tan atit planul general de sis­tematizare (determinarea în mase mari a destinațiilor diferitelor părți ale amplasamentului și lo­calizarea principalelor dotări publice), cît și modul în care primul ansamblu de construcții, realizat în primii 5 sau 10 ani, poate constitui un element al o­­rașului viitor, cît mai complet posibil, dar, totodată, capabil să se dezvolte pentru a se integra in ansambluri mai vaste și care să ofere cît mai curind cu pu­tință locuitorilor­­ săi un cadru de viată cu adevărat urban. A doua orientare generală constă în a evita să se încredințeze conceperea orașului unei echipe de specialiști limitate și a re­curge la un sistem de grupe de lucru, cuprinzind ,un număr mare de persoane din toate me­diile. (2627) la • Cupola piscinei olimpice de Sa­in­t-Gem­­­ai­n-en-Lay­e (Fran­ța), compusă dintr-o rețea din țeavă metalică sudată, a fost preasamblată la sol și montată pe poziție „dintr-o bucată“. Ea a rantas aparentă la Intradosul învelitorii realizate din elemente de poliester și spumă de poliu­­retan." (2628) " Fabrica de ciment de la Crechy (Franța) a fost echipată cu un uscator rotativ de marnă, de 17 m lungime și 5,2 m dia­metru, prevăzut cu două camere de ardere — fiecare cu o capa­citate de 25 milioane kcal/h și un precipitator electrostatic Hum­boldt (care realizează despră­­fuirea pînă la m­ai puțin de 100 mg de praf la metrul cub). In­stalația are o capacitate proiec­tată de 500 t/h, dar s-au atins și maxime de 700 t/h, ceea ce o situează printre cele mai mari instalații de uscare din lume. Acționată de un motor de 500 CP, ea funcționează automat, fiind controlată de la punctul central de comandă al fabricii de ciment. (2629) • Colier dublu care permite pozarea a două țevi paralele, cu o singură fixare. (2634) • Două treimi din producția de ciment a Japoniei (locul al 3-lea in lume: peste 50 milioane de tone anual, cu o creștere medie în ultimul deceniu de 13y,i pe an, 56 de fabrici, plus 7 instalații de măcinare) se rea­lizează prin procedeul uscat. Se utilizează 50 de cuptoare Le­­poi, din care 23 cu preîncălzi­­toare in suspensie — cel mai mare dintre ele (102 m lungime, 5,8 diametru) avînd o capaci­tate zilnică de 3600 tone , alte 48 de cuptoare sînt asociate cu cazane cu căldură recuperată: 10 cuptoare funcționează după o nouă metodă de calcinare a calcarului. Prin instalarea de filtre electrostatice și alte echi­pamente de desprăfuire, emisia de praf s-a redus la 0,6—1 g mc, cu mult sub limitele admise de legea privind prevenirea po­luării aerului. (2630) • In Uniunea Sovietică s-a trecut la utilizarea în rețelele comunale a țevilor din polieti­lenă, care sunt de trei ori mai durabile și de două ori mai ief­tine decit cele metalice, nu se tem de coroziune și de curenții vagabonzi, nu capătă depu­­ri de microorganisme care să le micșoreze debitul. Tehnologia de sudură și echipamentul pentru montarea acestor țevi au fost elaborate de către specialiștii din Letonia. La Riga, tuburile de polietilenă sunt folosite ex­perimental la conducta de gaze, de apă și de telefonie; în car­tierul Kengarags, întreaga rețea de canalizare este executată din astfel de țevi. (2631) ® Noi tipuri de mașini de găurit cu percuție pentru lu­crări de Instalații. De sus in jos: tipul 1—20 000 lovituri pe minut, viteza in sarcină 830 rot., capacitate 16 mm în beton si 10 ram în oțel, putere 400 W, greutate 2,7 kg; tipul 2 — vi­teze 12 500 și 31 000 lovituri pe minut, viteza în sarcină 520 și 1300 rot., capacitate 30 mm în beton și 13 mm în oțel, putere 150 G, greutate 3,5 kg; tipul 3 — viteza 6400 și 15 000 lovituri pe minut, viteza în sarcină 380 și MO rot., capacitate 66 mm în beton și 16 mm in oțel, putere 500 W, greutate 4,5 kg. (2632) • Pentru instalațiile de Încăl­zire pe apartament a fost creat un cazan de apă caldă de 1271, din mase plastice armate cu fi­bre de sticlă. Cilindrul are dia­metrul de 45,7 cm, înălțimea de 91,4 cm și grosimea pereți­lor de 6,08 mm. Noul tip de ca­zan, pe care firma producătoare îl livrează gata echipat, este ga­rantat pentru 35 de ani. Față de cazanele din cupru, el pre­zintă următoarele avantaje: ran­damentul termic este cu 30%­­ mai mare: materialul nu este supus la coroziune 91 m­ * to­­­­xic; aparatul, fiind ușor, e lesne de instalat, datorită conductibi­­lității termice reduse a plasti­cului armat, suprafața exterioa­ră a cazanului nu e periculoasă la atingere. (2633) FERESTRE FARA CERCEVELE O firmă franceză a pus în vîn­zare ferestre (de dimensiuni tip sau după comandă) la care sti­cla, fără cercevele, se montează direct în toc, la fel ca ușile de magazine sau hoteluri, din geam securizat. Se folosesc modele speciale de balamale, minere și dispozitive de închidere, care asi­gură o foarte bună etanșeitate la apă și aer. Ferestrele sunt exe­cutate din geam securizat cu grosimea de 5,5—8 mm, care dă și o bună izolație fonică, simplu de montat, ele sunt suficient de solide pentru a putea servi la închiderea clădirilor înainte de Începerea lucrărilor de finisaj. Se fabrică ferestre și uși-fe­restre cu 2 și 3 canaturi (care funcționează după principiul ri­dicării oblice, garantînd o etan­șeitate perfectă la închidere și, totodată, permit ca lăsîndu-le pu­țin ridicate, fără a le deschide, să se asigure totuși aerisirea), ferestre basculante (cu limitarea deschiderii la 25 grade și cu blo­care la 160 grade pentru curățire, model special studiat pentru școli, birouri și bucătării, permițând o ventilație excelentă), oberlichturi (care se pot deschide în jos la 180 grade pentru curățire), feres­tre oscilo-basculante (prin depla­sarea laterală a geamului în pla­nul său de închidere, se pot blo­ca în două poziții diferite de deschidere — ca la Oberlicht sau ca la ferestrele basculante), lu­carne (cu dublu geam termoipan cu coeficient înalt de izolare, in­tr-un șasiu din lemn și aluminiu, cu deschidere în exterior) și lu­­minatoare triunghiulare cu pînă la o fețe (dintre care unele 3 pot fi din geam colorat și fil­trant sau emailat). După cum e lesne de dedus, ferestrele sării cercevele au și avantajul de a economisi cantități de lemn sau metal,mari (2003) . Firma constructoare de ma­șini „Poclavi“ a prezentat la o recentă expoziție ultima sa creație, care va fi realizată in se­le mică intr-o uzină specializată , utilajul de săpat și încărcat EC. 1000, pe șenile, cel mai mare de felul său din lume, conceput special pentru lucrări în cariere, șantiere de ba­raje ș. a. Iată cîteva din caracte­risticile sale : lungime (cu fleșă monobloc de 9,60 m­ — 24 m, lă­țime — 5,58 m, rază de rotire la 360 g— 20,95 m, greutate — 140 t, presiune pe sol — 1480 g/cmp, efort maxim — 65 t, viteză de deplasare — 1,6 km h, posibilitatea de a urca pante de pînă la 43 m/o. In poziția de încărcare, EC 1000 poa­te (cu o cupă de 8000 t) sa de­plaseze dintr-o dată, la 11,50 m înălțime sau la 11,80 m distanță, încărcătura unui dumper de 15 t. În poziția „retro“ ,el poate săpa, în două reprize pînă la 10,40 m adincime și 15,60 m distanță. Cele 3 motoare Diesel de 284 CP, co­mandă două grupuri de distribui­toare cu realimentare pentru miș­cările de lucru și de deplasare. Fiecare tren de șenile (51 de plăci de 0,86 m cu creastă triplă) este comandat de un motor hidraulic cu frînare electrostatică. (2604) GRANULOMETRU CU LASER Folosindu-se proprietatea lumi­nii de a se difuza pe particule fine, s-a construit și experimen­tat un granulometru cu laser pentru determinarea curbei gra­­nulometrice a cimentului prin măsurarea luminii difuzate. Pre­cizia aparatului este deosebit de mare : se pot chiar distinge curbe granulometrice ale unor cime­n­­turi avînd suprafețe plaine sen­sibil egale, dar granulometrii di­ferite. (2592) • Trei rezervoare cu perete dublu, cu capacitatea de cite 4300 mc, pentru depozitarea gaze­lor lichefiate au fost montate in Alaska in condiții climatice as­pre. Mai întii s-a construit pe­retele exterior din oțel, apoi, la adăpostul acestuia, s-a asamblat plăcile din aliaj de aluminiu (cu grosime de pînă la 44 mm) ale peretelui interior, aplicîndu -se pentru prima dată sudura auto­mată a unui astfel de material pe șantier, prin procedeul Bug-0. (2620) MASINA DE MĂSURAT CABLURI Pe un cadru metalic rigid de 2,33x1,40 m sunt montate un su­port pentru tamburul de cablu, un aparat de măsurare, un dis­pozitiv de tăiat, o rolă pe care se desfășoară cablul măsurat și o frînă cu pedală care oprește des­fășurarea cablului pe tambur. Se pot măsura cabluri de pină la 30 mm diametru, în colaci cu diametrul interior minim de 100 mm și exterior de 750 mm. (2590) • Cîteva sisteme de utilizare a­­ profilelor­­ din sticlă, tip „Pro­­f­it". (2601) « Castelul de apă al viitorului aeroport parizian Roissy se com­pune dintr-un rezervor Îngropat de 5 000 mc (35 m diametru, 10 m­ înălțime) care suportă, prin inter­mediul unui turn (47 m înălțime, 6 m diametru exterior, 0,80 m grosime constantă a pereților) un rezervor supraînălțat de 3000 mc (40,40 m diametru, 10 m înălțime, 2900 t greutate) din beton precom­­primat. De o arhitectură elegantă, suplă, castelul de apă a făcut o­­biectul unor amănunțite studii de stabilitate, o machetă a lucrării fiind încercată in tunel aerodina­mic. In interiorul rezervorului, un dispozitiv anti-hulă, compus din prize verticale,­­a împiedica orice fenomen de oscilație. Turnul fost executat, prin glisare, în 12­­ zile (4 metri pe zi). (2006) Notele publicate la acea­stă rubrică rezumă articole și informații din cele mai recente numere ale unur reviste străine de specia­litate. Cititorii care doresc să se documenteze mai în detaliu asupra noutăților prezentate de noi sînt ru­gați să ne scrie, indicînd numărul aflat în paran­teză la sfîrșitul notei res­pective : reda­­ta le va comunica în cel mai scurt timp datele bibliografice necesare. • Proiectat de arhitecții Margit Părmăndi și Csaba Virág, noul centru de televiziune din Budapesta va cuprinde blocuri de studiouri, ateliere, depozite de decoruri, laborator de filme și 4­­ blocuri de birouri și servicii tehnice, dispuse în semicercuri. (2529) «In locul legării cu sîrmă a barelor de armătură — dame de oțel care se prind în timp foarte scurt, oferind, pe lingă deplină siguranță, și economie de me­tal. Nu e nevoie de nici o uneal­tă. (2625)

Next