Constructorul, decembrie 1970 (Anul 22, nr. 49-52)

1970-12-05 / nr. 49

în actualul cincinal s-a efec­tuat un volum de investiții de peste 288 miliarde lei, cu 8 mi­liarde mai mult decît prevederile inițiale. Proiectul viitorului plan cincinal prevede ca în 1971 — 1975 să se aloce, pe ansamblu, investiții însumî­­­d peste 540 mi­liarde lei, adică mai mult decît s-a cheltuit în ultimul deceniu. , Gazetă editată de­ Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul­­ Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții i­ii­­ ^wivityîagag Baing B Bai­ tan^ Ne este vie în minte uriașa efervescență pe care au trezit-o, încă la publicarea lor ca proiect, Direc­tiv?*6 Congresului al X-lea al partidului. Ni se în­fățișa atunci tabloul unor îndrăznețe perspective de viitor, la a căror pregătire și înfăptuire era chemat să contribuie, la cota maximă a energiei sale, între­gul popor. ” Perioada ce a urmat marelui for al comuniștilor consemnat manifestarea plenară a inițiativelor, efectul înnoitor al măsurilor stabilite de partid pen­­tru­­ perfecționarea întregii vieți economice și sociale a țării. Și iată că astăzi, de pe platforma înaltă a succeselor acumulate, obiectivele trasate de Congres ne apar încă mai clare și mai convingătoare, iar ci­­frele lor se cer corectate la nivelul potențialului sporit. Expresie convingătoare, profundă prin semnificații, a uimitoarei capacități de permanentă autodepășire ce caracterizează societatea și economia noastră, analiză lucidă a posibilităților și chemare înflăcă­rată la accentuarea dinamicii de progres a României socialiste, expunerea tovarășului Nicolae Ceaușescu la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie a.c. a fost primită, de la un capăt la altul al țării, cu profundă și jus­tifi­­cata satisfacție față de noile dimensiuni sub care ea înfățișează viitorul. Așa cum a subliniat secretarul general al partidului, „proiectul planului cincinal prevede o dezvoltare susținută a economiei noastre naționale, cuprinzînd — la indicatorii de bază — sarcini sporite față de obiectivele Congresului al X-lea al partidului. Aceasta a fost posibil datorită, p m primul rînd, faptului că în țara noastră s-a creat puternică bază a industriei socialiste — factor fundamental al consolidării și progresului continuu al întregii economii“. iar Anul XXII sîmbata ■ 5 decembrie 1970 Redacția și administra­ția­­ București 46, str. Grădina cu cat nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19­21—15.10.92 In viitorul cincinal, pe întreg frontul construcției —————— ------------- - socialiste, poporul nostru va păși MAI SUS, MAI DEPARTE, MAI REPEDE! Actualul cincinal se încheie cu succese importante, printre care se înscrie la loc de cinste realizarea mai devreme a sarcinilor de plan pe­ perioada 1966—1970 de către Ministerul Construcțiilor Industriale și Ministerul Industriei Materiale­lor de Construcții. Volumul inves­tițiilor realizate, de peste 288 mi­liarde de lei, este cu 8 miliarde mai mare decît cel stabilit inițial — ceea ce a creat premise favo­rabile pentru dezvoltarea rapidă în continuare a economiei noastre naționale. Producția globală indus­trială a crescut într-un ritm mediu anual de 11,7% (depășind limita superioară prevăzută în planul cin­cinal), la aceasta contribuind în­­tr-o măsură esențială construirea și darea în­ exploatare a circa 1500 de capacități și obiective indus­triale, judicios repartizate pe teri­toriul țării, dezvoltarea și moder­nizarea unui mare număr din cele existente. Agricultura a dat o pro­ducție globală cu aproape o pă­trime mai mare decît cea din cin­cinalul precedent. Venitul național, în­ crearea căruia participarea in­dustriei a sporit de la 49% în 1965 la circa 60% în 1970, s-a mărit în­tr-un ritm mediu anual de 7,7%, ceea ce a permis majorarea sala­riilor și adoptarea a numeroase alte măsuri pentru ridicarea nive­lului de trai al celor ce muncesc. In cei cinci ani, din fondurile sta­tului sau prin credite acordate de stat au fost date în folosință 323 000 de apartamente. Paralel cu dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății, s-au perfecționat con­tinuu raporturile sociale, s-a adîn­­cit și lărgit democrația socialistă. Toate aceste succese demonstrea­ză justețea politicii marxist-leni­­niste promovate de Partidul Comu­nist Român, care, ținînd seama de interesele vitale ale poporului, de condițiile și posibilitățile țării noastre, asigură mersul hotărît înainte al României pe calea pro­gresului și prosperității. Ne pregătim acum pentru a păși în noul cincinal, cotă de vîrf în efortul de făurire a societății so­cialiste multilateral dezvoltate în țara noastră. Proiectul planului de dezvoltare a economiei naționale în perioada 1971—1975, dezbătut la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului, con­ține față de prevederile inițiale o serie de corecturi și îmbunătățiri care, toate, converg spre folosirea mai bună a capacităților de pro­ducție și a forței de muncă, spre îmbunătățirea structurii și calității producției, spre creșterea eficien­ței întregii activități economice. Valorificîndu-se uriașele resurse ale economiei noastre socialiste pe linia dinamismului ce-i caracteri­zează dezvoltarea, în concordanță cu exigențele impuse de revoluția tehnico-științifică contemporană, în viitorul cincinal se va asigura în continuare un înalt ritm creștere economică, de Venitul național va crește, în următorii 5 ani, într-un ritm me­diu anual de 10—11% (față de ni­velul de 7,7—8,5%, prevăzut în Di­rective). Prin repartizarea unei cote de circa 30% din venitul na­țional pentru acumulare, în scopul de a asigura ridicarea României la nivelul statelor dezvoltate, creș­terea puterii sale economice și a bunăstării maselor, se­ va înfăptui un amplu volum de investiții, des­tinat dezvoltării și perfecționării forțelor­ de producție, distribuirii lor judicioase pe întregul teritoriu al țării. Pe ansamblu, în perioada 1971—1975 se vor aloca investiții însumînd peste 540 miliarde de lei (din care 450—470 miliarde din fondurile statului), adică mai mult decît s-a cheltuit în ultimii zece ani. Din această sumă, partea cea mai importantă va fi alocată in­dustriei, pentru­­ a sprijini crește­rea producției sale globale într-un ritm mediu anual de 10—11%. Indicatorii medii anuali de creș­tere prevăzuți pentru producția agricolă — 6—7%, pentru salariul real — 3,5—3,7%, pentru veniturile reale ale țărănimii — 4%, pentru volumul desfacerilor de mărfuri cu amănuntul — 5,5—6,5%, creș­terea numărului salariaților în eco­nomia națională cu circa 700 000. (Continuare în pag. a 2-a) • Ieri, 4 decembrie, și-a reali­zat planul de producție pe 1970 întreprinderea — șantier de cons­­trucții-montaj din municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej. Pînă la sfîrșitul anului ea va executa o producție suplimentară de circa 28 milioane de lei, iar beneficiile peste plan vor depăși 3 milioane de lei. Din cele 35 de capacități cu termene de punere în funcțiu­ne în acest an, 25 au fost predate, iar pentru restul de 10 comisiile de recepție sunt convocate în a­­ceste zile (Laurentiu CHIPER, corespondent) .—Grupul de șantiere pentru con­j­unctia platformei industriale Tîrgoviște a raportat și el realizarea planului la valoarea producției globale pe anul 1970 la data de 28 noiembrie. Colecti­vul de muncă este hotărît­ ca și in viitor să depună aceleași efor­turi în vederea îndeplinirii sar­cinilor sporite pe 1971 și pe în­treg cincinalul 1971—1975. ÎNDEPLINIREA surcinor­ DE PLAN PT 1970 • Comitetul de direcție al În­treprinderii nr. 3 de izolații Bucu­rești ne informează că întreprin­derea și-a realizat cu 35 de zile mai devreme sarcinile de plan pe 1970 la producția globală • Trustul de construcții — Ga­lați — ne comunică președintele comitetului de direcție, secreta­rul comitetului de partid, preșe­dintele comitetului sindicatului și secretarul comitetului U.T..C. prin­­tr-o telegramă — și realizat planul de construcții-montaj pe anul 1970 la data de 28 noiembrie. Se prelimina că pînă la finele anu­lui se va obține o producție su­plimentară în valoare de 25 mi­lioane de lei, ceea ce va însemna depășirea cu 13 milioane a anga­jamentului asumat. De asemenea, există­­ premise pentru ca toate obiectivele, prevăzute cu termene de punere în funcțiune în acest an să fie realizata și să se creeze condiții pentru îndeplinirea sar­cinilor pe anul 1971. CALENDARUL PUNERILOR ÎN FUNCȚIUNE • Fină la 30 noiembrie unitățile de execuție ale Ministerului Con­strucțiilor Industriale au predat 322 de capacități din planul pe acest an, din care 32 pentru Mi­nisterul Industriei Chimice. • Peisajul urbanistic al orașului Sfintu Gheorghe s-a îmbogățit cu o nouă clădire : palatul poștelor și telecomunicațiilor, executat de constructorii din cadrul M.P.T. Prin punerea în funcțiune a aces­tui obiectiv s-a rezolvat și pro­blema automatizării rețelei tele­fonice a orașului. (Sabin VARADI, corespondent) • întreprinderile „Energocon­­strucția“ și „Energomontaj“ au ob­ținut un remarcabil succes : pu­nerea în funcțiune a celui de-al treilea grup energetic de 210 me­gawați la C.E.T. — Mintia. • In sectorul agrozootehnic, unitățile M. C. Ind. au predat­­ ferma de selecție și hibridare pentru producția de carne de pă­sări de la Tărtășești, cu o capaci­tate de 470 000 locuri de găini (Trustul nr. 1), secția de fătare­­creștere a porcilor de la I.A.S. — Tome­ști (I.C.M. nr. 4) hale pentru 50 000 locuri de găini și 25 000 locuri de tineret la întreprinderea „Avicola” — Arad (I.C.M. — Timi­șoara), hale pentru 93 600 locuri de tineret reproducție la com­plexul avicol de la Galați (I.C.M. nr. 7), grajduri cu 1100 locuri de vaci și 500 locuri de tineret la I.A.S. — Agigea (I.C.M. nr. 12). In laboratoarele I.C.M.C.-materialele viitorului In cincinalul viitor se prevede un volum de investiții fără precedent. Realizarea lui implică — pe lingă folosirea unor considerabile cantități de materiale de construcții — utili­zarea de noi soluții constructive, care la rîndul lor reclamă materiale noi, moderne, eficiente și care să ofere posibilitatea creșterii substanțiale a productivității muncii pe șantiere. Așa cum prevăd Directivele Con­gresului al X-lea al P.C.R., în pe­rioada 1971—1975 industria materia­lelor de construcții va trebui să pro­ducă, cu cheltuieli cît mai reduse, pe cît posibil numai din materii pri­me ce se găsesc pe teritoriul țării noastre, produse eficiente și în can­tități cît mai mari care să aibă tot­odată caracteristici calitative compe­titive pe piața internațională. Toate aceste cerințe impun găsirea unor soluții tehnice și economice la care munca de cercetare științifică tre­buie să aducă un aport substanțial. Astfel, începînd chiar cu studiile tehnico-economice de dezvoltare a ramurii, în care sunt folosite meto­dele moderne de prognoză, cercetării îi revine sarcina de a stabili pe baze științifice nivelele pe care tre­buie să le atingă producția diverse­lor materiale, amplasarea judicioasă a noilor unități de producție și efi­ciența­ economică a materialelor noi, atît din punctul de vedere al pro­ducției industriale, cît și al utilizării lor în construcții. In acest context, activitatea de cer­cetare începe cu cercetarea geolo­gică pentru depistarea de noi zăcăminte de materii prime, deter­minarea rezervelor și stabilirea mo­dului de exploatare a acestor ză­căminte pentru unitățile industriale ce urmează a fi proiectate și con­struite. Studiindu-se, de către spe­cialiștii din diversele compartimente de cercetare pentru industria mate­rialelor de construcții, caracteristicile materiilor prime găsite de geologi în diverse regiuni ale tării, se stabi­lesc parametrii necesari proiectării noilor obiective. Au fost, astfel, sta­bilite rezervele de materii prime pentru noile obiective ce vor intra în producție in următorul cincinal — cum sunt fabricile de ciment din zonele Hoghiz (județul Brașov) și Pui — Crăciunești (județul Hune-Augustin HETEA directorul Institutului de cercetări pentru materiale de construcții (Continuare in pag. a 2-a) Un nou lot de panouri va porni de la Combinatul de case Militari — București spre șantiere răspundere sporita A CONSTRUCTORILOR IN DEZVOLTAREA AGRICULTURI SOCIALISTE Complexul avicol­ Titu La 1 aprilie s-a deschis șantierul. La 15 noiembrie s-a predat prima dată E dimineața, e frig, ceața nu s-a risipit încă, dar pe șantier lucrul e „în­ toi. „Pădurea“ de stîlpi din beton armat se întinde cît vezi cu ochii. Pe alocuri s-au fixat și­­ fermele de acoperiș, se montează­ plăcile înveli­­torii sau cele de închidere. Șantierul impresionează nu prin dimensiunile clădirilor, ci prin numărul lor și, mai­­­ cu seamă, prin ritmul neobiș­nuit de rapid de execuție. Pe amplasamentul complexului a­­vicol de la Titu constructorii de la Trustul nr. 1, au pom­osit­, anul,acesta, la 1 aprilie. La 15 mai — primele betoane. Așadar, șantierul n-a îm­plinit încă nici trei trimestre. Și iată, primele din cele 147 de hale au și fost predate beneficiarului, care le-a și populat cu păsări. Perspec­tiva înregistrării unui record de vi­teză în execuția unor asemenea­ con­strucții devine tot mai certă, iar Adrian CÎMPEANU (Continuare în pag. a 3-a) Pentru aortele sistemelor de irigații Secția de tuburi din beton armat centrifugat de la întreprinderea de materiale de construcții „1 Mai“­­Bucov și­ a cîștigat în ultimii ani un binemeritat renume pentru pro­dusele sale. „Este o secție relativ nouă — ne spune Mircea Vasiliu, directorul fabricii — și cu toate că nu am apelat la investiții, folosind și amenajînd pe parcurs în scop productiv unele construcții existente, perfecționînd utilajele, producția a crescut an de an. Dacă în 1957, la înființare, s-au realizat 1500 mc de tuburi, anul acesta vom înregistra 17 000 mc“. Am urmărit la fata locului fluxul tehnologic, de la împletirea armătu­rilor metalice pînă la turnarea în tipare a betonului preparat cu ci­ment RIM 200, în pereții tuburilor de 1400­ mm diametru, cele mai mari din familia acestor elemente de ca­nalizare. Un examen concludent al calității produselor l-a constituit în­cercarea lor la conducta aducțiunii de apă Arcuda—Bragadiru, pe 7 km lungime. Tehnicianul Dragoș Burcescu, șe­ful secției, ne-a prezentat fruntașii colectivului care a hotărît să spo­rească producția stabilită inițial pe 1970, cu peste 2000 mc de tuburi destinate irigațiilor. Aceștia sunt șe­fii de echipă Gheorghe Tudor — fierar-betonist, Petrică Damian de la centrifugare, Ion Ghiță, de la în­cercări și alții, care au contribuit la îndeplinirea cu 41 de zile mai de­vreme a planului producției globale pe acest an, dînd în plus 1300 mc de tuburi. Măsurile stabilite la ședința de l­ucru de la C.C. al P.C.R. din 23 noiembrie 1970, cu privire la îmbu­nătățirea organizării,a planificării conducerii agriculturii, dau noi di­di­mensiuni și valențe sarcinilor ce re­vin întreprinderii de lângă Ploiești în asigurarea materialelor pentru șan­tierele de irigații. Am fost de față, în biroul directorului, la o discuție cu fruntașii brigăzilor din întreprin­dere asupra calității tuburilor, asu­pra rezervelor de creștere a produc­ției. Căci bogăția recoltelor viitoare o plămădesc și betoniștii de la Bu­­cov. Viorel LUPU 300 000 t azotat de amoniu, 300 000 t­uree). Lucrările, încredințate I.C.M.­­ București, au ajuns într-un stadiu avansat, urmînd să se încheie în trimestrul III 1072. Pentru satisfacerea cerințelor reclamate de creșterea produc­ției agricole, la Slobozia, în ini­ma Bărăganului, se află în curs de execuție un nou combinat de îngrășăminte azotoase (care va produce anual 300 0001 amoniac, Podul de la Vadul Oii, pregătit pentru inaugurare Podul peste Dunăre, la care con­structorii din cadrul Ministerului Transporturilor au încheiat recent lucrările, a trecut cu succes pro­bele la care a fost supus. Rezulta­tele încercărilor statice și dinamice, efectuate de specialiști ai I.S.C.T. cu aparatură de mare sensibi­litate corespund întru totul preve­derilor avute în vedere la întocmi­rea proiectului. Aceste informații ne-au fost adu­se la cunoștință de ing. Bumbăcea adjunct al șefului Vasile De­partamentului T.A.N.R. și ing. Constantin Popescu, directorul Gru­pului de șantiere de la Giurgeni al I.C.S.T., cu prilejul unei recente conferințe de presă la fața locului. Marele pod rutier transdanubian este pregătit pentru inaugurare. De la recuperare, la producție peste plan Aceasta este evoluția fabricii ■ de cărămizi și­ țigle „7 No­iembrie“ din Sighișoara, după inundațiile din luna mai. Ab­negația și priceperea salariați­lor au făcut ca zilnic, după ca­­lamnitate, să se înscrie în ra­­­poartele de producție ale sarcinilor de plan, depășiri Cumu­­lînd a este realizări suplimen­tare se ajunge la cifra de 1 920 000 buc de produse, care arată că pierderile din primă­vară au rămas numai în amin­tirea oamenilor. Și cum cerami­știi t­ghișoreni mai au încă atîtea zile pînă la 31 decembrie, ei și-au propus să încheie anul cu o depășire a planului de 350 000 cărămizi și țigle (Gheor­­ ghe NAN, corespondent)J Planul cincinal îndeplinit (Prin telefon de la Savel CA­­PUȘNEAC, președintele comitetu­lui sindicatului), nr. Colectivul de muncă al I.C.M. 4 raportează cu justifi­cată mîndrie că la 1 XII 1970 și-a realizat sarcinile ce-i reveneau in cincinalul 1966—1970. In această perioadă, au fost puse în func­țiune, în județul Iași și cele limi­trofe, 65 capacități de producție — numai în anul 1970 au fost predate 21 de obiective dintre care 7 cu circa 70 de zile înain­te de termen și 4 cu termen in anul viitor.­­ Pînă la finele anului se va realiza o producție suplimentară de circa 20 de milioane de lei; economiile la prețul de cost pe perioada 1966—1970 vor însuma pînă la sfîrșitul anului 1,7 mi­lioane lei- Uscăturile Citești cronica ju­diciară și nu-ți vine a crede. La Con­stanța un inginer a falsificat state de plată, însușindu-și salarii fictive. Sute de mii de lei. E rușinos, e dure­ros ,­ acest tîlhar este inginer. Om care în ani îndelungați de școală și de practică trebuia să învețe alt­ceva decît cum să măsluiască niște ac­te. Măcar în virtutea diplomei, ar fi tre­buit să aibă o con­știință, o demnitate. Dar diplomei i-a dat valoarea unui sim­plu petic de hîrtie și rostul unei chei cu care să forțeze casa de bani a statului. Ce-l diferențiază de măruntul client al miliției, prins în tramvai cu mina în buzunarul a­ltuia ? Suma furată­? Profesia sa îl pune pe inginer în posturi de răspundere. I se încredințează crea­rea sau fructificarea de valori materiale, se încredințează oameni pe către sa-i organizeze cu drept de decizie. Ne mîn­­drim cu noștri, atașați inginerii po­porului și țării, fău­ritori ai atîtor min­ore construcții, au­tori de sisteme și metode noi, inventa­tori, care răsplătesc societatea pentru că i-a ajutat să ajungă corpul tehnic.­­ Pungașul de la Constanța — și vor, " mai fi existînd, din­­ păcate, și alții —­­ și-a cheltuit imagi­­­­nația pentru a vîrî în buzunar, materia pri­­­­mă pe care s-o prelucreze trebuia c­­­a șef de șantier , fondurile de investiții. Credem că o ce­rință firească deontologică impune ca acest caz să fie ast­fel tratat, încît să dea satisfacție celor ce nu vor să-și vadă profesia pătată de un impostor ordinar. Escrocului și altora care i-ar mai călca pe urme, să le fie anulat titlul universi­tar de care nu s-au dovedit demni, la proces să fie invitați colegi de facultate și de muncă, în fața oprobriului cărora să simtă că i se deschi­de pămîntul sub pi­cioare. E rușinos. E du­reros. Poate că mîi­­ne, la vreo lucrare publică, mi se va arăta, printre săpă­tori, un om în haine vărgate : „Priviți-l, e inginerul care a furat trei sute de mii de tei. Nu l-au tri­mis de la peniten­ciar. . .* Rușine ! Emil STERESCU

Next