Constructorul, ianuarie 1971 (Anul 23, nr. 1-5)
1971-01-02 / nr. 1
Redacția și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21-15.10.92 Gazetă editată de Ministerul Construcțiilor, Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții si industria materialelor de construcții LA COTELE ÎNALTE ALE NOILOR SARCINI ing. Matei GHIGIU ministrul construcțiilor industriale începem primul an al unui nou cincinal, în care, în deplină concordanță cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al P.C.R., se va asigura în continuare un înalt ritm de creștere economică — ceea ce, după cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, „exprimă dinamismul puternic al economiei noastre socialiste, uriașele sale resurse, asigură accelerarea procesului de ridicare la un nivel superior a întregii economii, înscriindu-se în exigențele impuse de revoluția tehnicoștiințifică contemporană". . ■ ... în concordanță cu politica de investiții a partidului și statului nostru, care urmărește creșterea în ritm susținut și perfecționarea forțelor de producție, repartizarea lor judicioasă pe întregul teritoriu al țârii, planul pe 1971 prevede un volum total al investițiilor centralizate din fondurile statului de 75,8 miliarde lei — din care peste 56,6% se alocă industriei. în realizarea acestora, sarcini de cea mai mare importanță revin lucrătorilor din sistemul Ministerului Construcțiilor Industriale. Planul nostru de construcții-montaj pe anul 1971 prevede creșteri substanțiale ale volumelor de lucrări pentru ramurile hotărîtoare ale industriei. Astfel, față de realizările pe 1970 trebuie să executăm mai mult cu 59% pentru Ministerul Industriei Chimice, cu 45% pentru Ministerul Petrolului, cu 30% pentru Ministerul Industriei Metalurgice, cu 22% pentru Ministerul Industriei Construcțiilor de Mașini, cu 27% pentru Ministerul Industriei Lemnului etc. Paralel cu aceste creșteri cantitative, sunt caracteristice pentru planul ce ne revine pe anul 1971, și alte sarcini de însemnătate majoră. Trebuie să scurtăm în mod radical perioada de realizare a investițiilor, să folosim mai bine capacitățile de producție și forța de muncă, pentru mărirea eficienței întregii noastre activități economice. Dispunem de condiții pentru realizarea acestui favorabile progres pe un front larg. Ministerul nostru va beneficia de o parte importantă din fondurile de investiții de 3,9 miliarde de lei alocate în acest an industriei construcțiilor, ceea ce va asigura reînnoirea, modernizarea și lărgirea bazei tehnice-materiale. Măsurile luate la indicația conducerii de partid și de stat pentru dezvoltarea rapidă a producției de materiale de construcții în actualul cincinal vor avea efecte pozitive încă din 1971, în ce privește aprovizionarea șantierelor noastre cu materialele necesare, la timp, în cantități suficiente și într-o gamă sortimentală corespunzătoare cerințelor de industrializare a lucrărilor, de îmbunătățire a calității acestora. In abordarea noilor sarcini ne bazăm pe experiența acumulată, pe priceperea și entuziasmul cadrelor noastre de muncitori, ingineri, tehnicieni, economiști — vădite, printre altele, prin îndeplinirea înainte de termen a sarcinilor de plan pe perioada cincinalului ce s-a încheiat și a celor pe 1970, prin realizarea în bune condiții a atîtor lucrări de mare complexitate, a sutelor de combinate, uzine, fabrici, secții ce au îmbogățit peisajul industrial al patriei. Este necesar acum ca acest potențial să fie valorificat la maximum, prin contribuția conștientă și plină de dăruire a fiecărui salariat. Pregătire buna — producție ritmică Nenumărate exemple din practică ne demonstrează că realizarea de investiții cu cheltuieli cit mai mici, în stare să dea producție cât mai rapid, depinde în mare măsură de buna lor pregătire. Cu toate reglementările legale menite să asigure decalajul strict necesar între proiectare și începerea lucrărilor, nivelul acoperirii cu documentații a planului nostru pe (Continuare în pag. a 2-a) fundațiile viitorului gigant termoenergetic de la Brăila La Brăila, pe malul Dunării, în vecinătatea Combinatului de Celuloză și hîrtie, un colectiv de lucrători de la „Energoconstrucția“, condus de ing. Petre Marinescu, înalță o nouă termocentrală — unul din cele mai mari obiective energetice ale țării, în prima etapă, aici vor fi montate 3 grupuri a 210 MW, urmînd ca ulterior să mai fie puse în funcțiune alte două de 300 MW fiecare. Dacă din punctul de vedere al structurilor constructive lucrările nu diferă prea mult de cele efectuate la alte investiții similare, terenul loessoid de fundare ridică însă probleme tehnice dificile pentru proiectanți și constructori. După studiile efectuate ,s-a optat pentru realizarea infrastructurii pe circa 8 000 de piloți, plantați la adîncimi de 11—15 m ; piloții forați ai fundației coșului de fum (înalt de 220 m), cu diametru de peste 1 m, vor atinge cote variind de la —25 la —35 m. Printre tehnologiile de execuție de mare randament ce vor fi utilizate se înscriu glisarea coșului de fum și a stîlpilor de la sala mașinilor, folosirea prefabricatelor la corpul de gazomi, la liniile B—C etc. Dificultăți serioase se întrevăd în realizarea stației de pompare a apei de răcire, ce se va executa la o adîncime de 20 m. Constructorii vor trebui să lanseze în malul fluviului un cheson de beton armat, cu aer comprimat, de mari proporții : 30X30 m ! Avînd în vedere durata scurtă de execuție afectată investiției (în trim. III 1973 va trebui să intre în funcțiune primul grup de 210 MW), constructorii au acordat o atenție deosebită organizării șantierului, în stare să asigure lucrărilor o evoluție rapidă și eficientă. Ca urmare ,de pe acum ei dispun de drumuri betonate, de o puternică bază de producție (stație de betoane, ateliere pentru confecții, prefabricate, fasonarea armăturii și executarea cofrajelor ș.a.), de un grup social ai cărui locatari beneficiază de condiții superioare de confort. Așa se face că au putut fi atacate din plin și lucrările obiectelor de bază. Pînă în prezent, la sala mașinilor s-au terminat săpăturile și s-a închis cu palplanșe incinta , s-au bătut piloții la șirurile A-B-C aferente t turbinei nr. 1, ca și la fundațiile cazanului nr. 1 (la care s-a și turnat fundația) și, parțial, ale cazanelor nr. 2 și nr. 3; în zona coșului de fum s-a amenajat platforma de lucru pentru turnarea piloților de fundație; încheierea lucrărilor la depozit permite beneficiarului să primească încă de pe acum echipamentele tehnologice. In acest prim trimestru din 1971, activitatea șantierului va continua în ritm susținut: la baterea piloților și palplanșelor, la circuitul hidrotehnic ; la sala mașinilor și sala cazanelor va continua turnarea betoanelor — operație protejată prin închideri locale, căldura fiind asigurată prin cele două centrale termice ale șantierului, care deservesc baza de producție și grupul social. Acum, pe șantierul C.T.E.Brăila muncesc circa 700 de constructori. Pe măsură ce fronturile de lucru se vor extinde, efectivele, inclusiv cele ale montorilor, vor spori pînă la 2 500. Concentrarea de forțe și mijloace tehnice, buna organizare a lucrărilor izvorîtă din experiența bogată a întreprinderilor „Energoconstructia“ și „Energomontaj“ sunt de natură să asigure intrarea în funcțiune la termen a marelui obiectiv energetic înscris în noul plan cincinal. Teodor GRUIANU Constructorii marelui obiectiv industrial din inima Bihorului, Combinatul de materiale de construcții din Aleșd, pășesc în noul an cu hotărîrea de a înregistra noi succese. In cadrul etapei I-a, in 1971 aici se vor pune în funcțiune 3 linii tehnologice de ciment a 320 000 tone/an capacitate fiecare, precum și un cuptor de var de 100 000 tone/ an, unic de acest gen în țară, în fotografie, silozurile de depozitare a cimentului. PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Noul an a început sub auguri favorabili la Fabrica de ciment din Turda. Schimburile de revelion de la cuptoare și celelalte secții au înregistrat primele succese din 1971, an care inaugurează un nou cincinal. Astfel muncitorii Vasile Buglea, Nicolae Corodeanu și Vasile Corodea de la morile de ciment, care încheie fluxul tehnologic de producere a acestui valoros material de construcții, au finalizat strădaniile din întreaga fabrică în zone de ciment peste plan. Realizările au continuat și în schimburile următoare, acumulîndu-se în cele 250 tone de ciment și 45 tone 250 tone de ciment peste plan de var produse peste plan în primele trei zile ale acestui an. Prin astfel de succese, cimentiștii din Turda își confirmă priceperea și vrednicia care le-au permis să îndeplinească la 26 decembrie sarcinile pe 1970 și să livreze peste plan — pînă la 31 decembrie — 31 400 tone de ciment, 8 180 tone de var și 56 000 tone de calcar pentru industria siderurgică și chimică, depășind prevederile la producția globală cu aproape 7,8 milioane de lei, cu 8,5 milioane de lei la beneficii și cu 4 milioane de lei la economii la prețul de cost. In anul 1971 vor fi date in folosință 50 de mii de apartamente din fondurile centralizate ale statului și 43 de mii de apartamente din fondurile populației, cu sprijinul statului în credite și execuție. Cea mai mare parte din noile locuințe vor fi realizate de către organizațiile de construcții locale, după tehnologii moderne, rapide și economicoase : 23 600 de apartamente din panouri mari, 15 400 cu ajutorul cofrajelor universale plane, circa 24 000 cu ajutorul cofrajelor glisante ș.a.m.d. ) Pe platforma industrială Găvana—Pitești Din primele zile, cu pași hotărîți Intîile zile ale anului găsesc constructorii de pe platforma industrială Găvana, din Pitești, în plină activitate. Aici, unde lucrătorii de la I.C.M. din localitate au înălțat în ultimii ani importante obiective ale industriilor alimentară și ușoară ,treburile sunt departe de a fi isprăvite. Cum a încheiat șantierul anul 1970 , în condiții bune, cu toate că sarcina predării complete a fabricii de stofe „Argeșana“ și a altor trei capacități noi, la „Textila“ și Combinatul de articole tehnice din cauciuc, n-a fost deloc ușoară. Anul 1971, primul din noul cincinal, pune în fața constructorilor de la șantierul nr. 4 sarcini noi, privind dezvoltarea continuă a județului Argeș. — Din punct de vedere valoric — ne relatează ing. Gheorghe NASTASE, inginerul-șef al șantierului — planul menține cam la nivelul de anul trecut. în afară de lucrările în continuare ,de la C.A.T.C. și „Textila“, el prevede trei investiții noi : o fabrică de încălțăminte pe platforma Găvana ( hală de 5500 iAp, secția de conservare și depozitare a legumelor și fructelor de la Antrepozitul frigorific din Pitești (două hale cu suprafețe desfășurate de 3 600 mp, respectiv 1889 mp) și o fabrică de unelte electromotrice (bormașine, freze, polizoare ș.a.) la Curtea de Argeș (o hală de 15 000 mp). Cum pentru aceste obiective dispunem de pe acum de circa 80% din documentații, vom putea ataca curînd lucrările de organizare a șantierelor și trasarea obiectelor de bază. Proiectele au și fost studiate, s-au lansat comenzile pentru principalele materiale... — în afara celor trei noi obiective, ce v-a mai adus noul an ? — Indicatori tehnico-economici mobilizatori, care impun o reconsiderare a modului de a trata organizarea și desfășurarea lucrărilor. De aici, proiecte ceva mai ambițioase ,pe care nădăjduim să le traducem în practică. — Ne-au incitat curiozitatea „1 — S-a început cu organizarea, în cadrul serviciului tehnologic, a unor colective de pregătire a producției, care au preluat sarcinile stabilirii necesarului de materiale, întocmirii fișelor tehnologice; s-a hotărît, apoi, permanentizarea cadrelor la noile șantiere și atacarea cu prioritate a lucrărilor de organizare , la Curtea de Argeș vom încerca să introducem programarea lucrărilor după metoda graficuluirețea... — Cum apreciați perspectiva îndeplinirii sarcinii de sporire a productivității muncii ? — N-avem voie să fim altcumva decît optimiști, încrezători. Pe ce ne bizuim ? Pe eficiența structurilor, în mare parte prefabricate, ale noilor obiective , pe eficacitatea măsurilor asupra cărora am reflectat îndelung. Pentru o mai judicioasă utilizare a forței de muncă vom purcede la comasarea echipelor mici, organizînd muncitorii în formații mari, puternice; la extinderea salarizării în acord global (mai cu seamă la obiectivele noi) ; la centralizarea și mecanizarea operațiilor cu mare volum de manoperă (fasonarea armăturilor, confecționarea cofrajelor etc.); la reorganizarea depozitelor și mecanizarea manipulării materialelor ș.a. Dacă fiecare din aceste măsuri va face munca oamenilor mai spornică, indicele de productivitate va urca de la sine. Constructorii de pe platforma industrială Găvana au pășit în noul an hotărîți să ridice pe o treaptă superioară activitatea șantierului. La C.A.T.C., la fabrica „Textila“ se lucrează din plin. La turnări de betoane, la montarea prefabricatelor... Curînd îi vom afla pe constructori și pe amplasamentul noilor obiective. Se întrevede perspectiva ca în primele trei luni șantierul să-și realizeze circa 25% din sarcinile pe 1971. Adrian CÂMPEANU Formații de muncitori de înaltă calificare din cadrul întreprinderii „Electro montaj“ — Sibiu definitivează celula de racordare a liniei electrice Porțile de Fier — Reșița; în fotografie: maistrul Ilie Colhan împreună cu cîțiva electricieni. (Fototext: B. TRUȘCULESCU — coresp.) FABRICI MODERAt- DAR CONSTRUCȚII SIMPLE. Referindu-se la cheltuirea judicioasă a fondurilor alocate investițiilor, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta, în Expunerea făcută la ședința Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din 25 noiembrie 1970, necesitatea reducerii ponderii construcțiilor în totalul investițiilor, înlăturării finisajelor suplimentare costisitoare, renunțării în mod hotărît la construirea de spații supradimensionate. Este evident că la îndeplinirea acestor sarcini, contribuția cea mai importantă sunt chemate să o aducă cadrele de concepție din visit ing. Nicolae POPA director al Institutului de proiectări pentru industria materialelor de construcții-București rutele de proiectare. O analiză detaliată, întreprinsă la Institutul de proiectări pentru industria halelor de construcții, arată marecă strădaniile noastre trebuie îndreptate în două direcții, care se conjugă și completează între ele în vederea obținerii unei eficiențe maxime. In primul rînd apar soluțiile adoptate în cadrul concepției generale, care stabilesc necesitatea unor construcții în ansamblul investiției, ca și a parametrilor geometrici, funcționali ș.a. In această privință, un rol hotărîtor îl au amplasamentul, planul general, concepția tehnologică de ansamblu, inclusiv nivelul de dotare tehnică. Este evident .că un amplasament nepotrivit din punctul de vedere al distanțelor la căile de transport, la liniile de energie, rețeaua de canalizare etc. sau al terenului de fundare poate duce la dilatări importante în consumul de materiale, de forțe de muncă, de timp și, deci, de valori. In mod favorabil intervine planul general prin gradul de comasare, prin ordinea judicioasă a dispunerii secțiilor în funcție de sistemele tehnologice adoptate, prin distanțele între clădirile ce nu pot fi comasate, prin implicațiile construcțiilor de legătură, a rețelelor din incintă ș.a. Astfel, la dezvoltarea fabricii „Mondial“ din Lugoj, pentru obținerea unui plan general cit mai judicios și reducerea la minimum a demolărilor de construcții existente s-au obținut derogări de la norme pentru micșorarea distanțelor dintre unele clădiri, iar la balastiera Călărași s-a realizat o soluție de plan general redusă cu cca. 1000 mp față de rezolvarea inițială. Un rol de seamă îl are concepția tehnologică, legată în bună măsură de concepția planului general. Ea determină geometrici funcționali ai parametrii clădirilor de producție și, prin aceasta, costul lor, tot așa cum dotarea tehnică — nivelul ei, al echipamentului — are incidente nemijlocite asupra construcțiilor, prin numărul utilajelor și gabaritele lor. (Continuări to pag. S-o) ECONOMIC FILATURA DE BUMBAC DE LA SLOBOZIA. PROBE TEHNOLOGICE Constructorii de la I.C.M.-Bucureștii care lucrează pe platforma industrială de la Slobozia, au obținut un remarcabil succes : Începerea probelor tehnologice la filatura de bumbac. Dotată cu aparatură și utilaje moderne, din care circa 80 la sută sunt realizate in țară, noua unitate va avea o capacitate finală de circa 4 600 tone de fire de bumbac pe an. ♦ Constructorii de la T.C.Argeș au început lucrările la noul cartier de locuințe piteștean , Tuvale 2, care în final va totaliza 2270 de apartamente, în clădiri executate cu ajutorul cofrajelor glisante, cofrajelor metalice universale și din panouri mari prefabricate din beton armat. Deocamdată, au fost atacate lucrările la primele 12 blocuri, cu 500 de apartamente. (Ion BIZOIU, corespondent) La drum, pe „magistrala 71“ Chiar cînd e vorba de distanțe mici, cînd pleci la drum îți faci fel de fel de socoteli. Legate de scop, de mijloace, de capacitatea de efort, de posibilitatea de a ajunge mai repede la țintă. Drumul pe care am pășit de cîteva zile încoace este de durată, fiindcă are... 365 de zile. Nici ușor nu-i, fiindcă ne-am propus să continuăm urcușul spre „mai repede“, spre „mai mult , spre „mai bine". Și escaladarea piscurilor nu se face totdeauna pe asfalt. De aceea se cer cutezanță, încredere, perseverență ! Nu știu ca vreodată cununa de lauri a izbîndei să fi strălucit pe fruntea care n-a cunoscut broboanele efortului. „Magistrala 71“ — primul „tronson“al noului cincinal — solicită atît truda bicepșilor, cît mai ales pe cea a cortexului. Doar e vremea inteligenței tehnice active, care vizează calea lesnicioasă și scurtă sferQ țintă. Experiența noastră și a altora ne invită la încercări și la soluții novatoare. De tehnologie, de execuție, de organizare. Să ne uităm cu băgare de seamă dreapta, în stînga într-o sâ nes dăm seama ca nu ne lipsește nimic, sau aproape nimic, ca să mărim pasul. Să cutezăm, să rîvnim mereu la „altceva", ca treburile șantierelor și fabricilor noastre să meargă mai bine. Climatul drumețiilor temerare este mai prielnic ca niciodată. N-avem de înfruntat nici furtuni, nici valuri dezlănțuite. Ne mai stînjenește, poate, în felul de a gîndi, de a acționa propria noastră inerție, din înlănțuirea căreia va trebui să scăpăm. Ținta, idealurile noastre sunt vrednice de orice efort, îndemnurile profund umane de mai repede, de mai mult, de mai bine sunt, direct sau indirect, raportate la mine, la tine, la noi. Emil STERESCU