Constructorul, februarie 1971 (Anul 23, nr. 6-9)
1971-02-06 / nr. 6
IT Realizările însemnate obținute în anul 1970 au încununat eforturile și munca plină de abnegație a întregului nostru popor pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de Partidul Comunist Român, în vederea sporirii potențialului economic al țării și ridicării nivelului de trai, pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. (Din Comunicatul Consiliului Economic, Comitetul de Stat al Planificării și Direcției Centrale de Statistică) 1970 IN CIFRE Ziarele au publicat Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a Republicii Socialiste România în anul 1970. Semnificativa înșiruire de cifre statistice prezintă un tablou cuprinzător al succeselor obținute de oamenii muncii — prin eforturile ridicate la cote superioare și potențate din plin, pe baza măsurilor de perfecționare a organizării și conducerii economiei, a întregii vieți sociale, de ridicare a eficienței întregii activități economice — pentru înfăptuirea sarcinilor din ultimul an a cincinalului. Obiectivele principale ale planului de dezvoltare economico-socială a țării au fost îndeplinite în bune condiții, deși inundațiile au provocat greutăți în desfășurarea activității productive și pierderi economiei naționale. relată cîteva elemente principale cacaracterizează realizările din 1970 : • VENITUL NAȚIONAL a sporit cu 7% față de 1969. • PRODUCȚIA GLOBALA INDUSTRIALA a reprezentat 100,6% față de plan, crescând cu 12 ° 6 față de anul 1969. Ministerul Industriei Materialelor de Construcții și-a depășit planul cu 1,7% ,la ciment, producția a fost mai mare cu 0,6% decît cea prevăzută si cu 8,1% decît cea realizată in 1969. • VOLUMUL TOTAL AL INVESTIȚIILOR din fondurile centralizate ale statului a reprezentat 68 miliarde de lei — cu 1,6% mai mult decît nivelul planificat. • PUNUL DE CONSTRUCȚIIMONTAJ a fost îndeplinit în proporție de 104,2%, volumul lucrărilor realizate depășind cu 8,4% nivelul din 1969. Ministerul Construcțiilor Industriale a realizat o producție de construcții-montaj cu 1,7% mai mare decît cea planificată. • AU FOST DATE IN FUNCȚIUNE fonduri fixe economice și socialculturale în valoare de 60,8 miliarde de lei, cu 8,1% mai mult decît în anul precedent. Potențialul industriei s-a mărit prin intrarea în funcțiune a 390 de noi capacități importante. Au fost date în funcțiune peste 60 de capacități de producție agrozootehnice din fondurile centralizate ale statului și numeroase alte obiective din fondurile cooperativelor agricole de producție și asociațiilor intercooperatiste. Ministerul Construcțiilor Industriale a pus în funcțiune 440 de obiective și capacități (din care 5 în probe tehnologice și 25 realizate parțial), la care se adaugă 8 capacități realizate în devans din planul pe 1971. Au continuat lucrările de construcții pe marile șantiere ale țării , a început construcția unor importante obiective cu termene de punere în funcțiune în cincinalul 1971 — 1975. • NUMĂRUL APARTAMENTELOR construite și date în folosință din fondurile statului și pe bază de credite acordate de stat a depășit 99 de mii. Din fonduri proprii, populația — în special de la sate — a mai construit circa 62 de mii de locuințe. • SALARIUL REAL a crescut cu 8% față de 1969. Pentru acțiuni socialculturale statul a alocat 35,7 miliarde de lei, cu 5,5% mai mult decît în anul precedent. Volumul total al mărfurilor vîndute populației a crescut cu 8,6%. Comunicatul relevă și unele rămîneri în urmă. Astfel, planul de construcții-montaj la investițiile ministerelor industriei chimice, industriei materialelor de construcții, industriei lemnului, agriculturii și silviculturii și ale consiliilor populare nu a fost realizat în întregime ; planul de punere în funcțiune a fost îndeplinit în proporție de numai 89,2% — datorită îndeosebi neajunsurilor greutăților în asigurarea la timp a și utilajelor tehnologice și a documentațiilor tehnice pentru unele obiective. Rezultatele înregistrate in 1970 de lucrătorii din construcții, proiectare, industria materialelor de construcții, însumîndu-se succeselor oamenilor muncii din întreaga economie națională oferă o platformă solidă pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor din primul an al noului cincinal, PE AGENDA LUNII IANUARIE prefabricatelor din beton, care a depășit sarcinile la producția globală și productivitatea muncii cu 9 și, respectiv, 4 procente. M.C. Ind. In luna întîia a primului an din noul cincinal, producția de construcții-montaj realizată de unitățile Ministerului Construcțiilor Industriale a fost cu 18,5% mai mare decît cea din perioada corespunzătoare a anului trecut (la o creștere a sarcinii anuale de 10,7% față de realizările din 1970). Ea a reprezentat : 104% față de planul lunar, 28,6% din planul pe trimestrul I, 6,04% din cel anual. Cu excepția întreprinderilor de la Timișoara și Pitești, toate unitățile de construcții, montaje, instalații și lucrări speciale și-au îndeplinit planul lunar, majoritatea lor depășindu-l în activitatea de producție industrială a fost îndeplinit în proporție de 111,6% planul producției globale (D.G.P.I. — 111,8% ; T.M.B. — 111,4%) și de 103,5% cel al productivității muncii. M.I.M.C. întreprinderile Ministerului Industriei Materialelor de Construcții au încheiat luna ianuarie cu o depășire de 3,4% la producția globală și de 2,5% la producția marfă vîndută și încasată. Acești indicatori au marcat o creștere de 10 și, respectiv, 11,4 procente față de realizările din ianuarie 1970. în luna care a trecut au fost produse peste plan : 11 mii tone de ciment, 2700 mc de prefabricate din beton armat, 2,38 milioane de cărămizi și blocuri ceramice în echivalent, 647 mii mp de geam tras și laminat, 23 tone de obiecte sanitare. Acest fapt a permis să se livreze suplimentar la fondul pieței materiale de construcții în valoare de 7,3 milioane de lei. Dintre centralele industriale ale M.I.M.C., cele mai bune rezultate le-a obținut cea a .JAW, Pe șantierul ,,Anticorosivul“, al întreprinderii de construcții-montaj București, gradul ridicat de prefabricare a structurilor constructive ale noilor obiecte permite o activitate susținută și in timpul iernii. în pagina 3-a lamă blinda, vreme bună de lucru CARE E RITMUL ZILNIC? Noi contracte de lucrări peste hotare în acest an. Antrepriza română de construcții-montaj își intensifică activitățile de studii, proiecte, servicii inginerești, lucrări de construcții-montaj peste hotare.. Sunt încheiate contracte de lucru cu firmele Hochtief, Hirsch și Regner din R.F. a Germaniei, Mandero & Co. din Berlinul Occidental, cu firma Binder din Austria. Pe această bază se vor realiza noi construcții, printre care o hală industrială pentru uzinele, Volkswagen, o hală industrială în orașul Stuttgart, lucrări de montaj de conducte în R.F.G., construcții de imobile în Berlinul Occidental și în orașul vest-german Puchheim. ARCOM a încheiat atituni de cooperare cu diferite firme străine, privind colaborarea în domeniul activităților de construcții, montaj, studii, proiecte, servicii inginerești. Astfel, cu firma vestberlineză Mandero & Co. K.G. a fost semnat un protocol referitor la dezvoltarea cooperării,în vederea executării de lucrări de construcții. A luat ființă o sucursală ARCOM în orașul vest-german Frankfurt am Main) în vederea creșterii operativității operațiunilor de comerț, prospectare, ofertare, contractare, derulare de contracte. Se studiază posibilitățile de deschidere a altor reprezentanțe și sucursale, precum și de înființare a unor societăți mixte cu firme din diverse țări. Ședința Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale loc In ziua de 30 ianuarie a.c. a avut ședința Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale, cu participarea conducătorilor unităților ministerului. Au luat parte tovarășii Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Constantin Scarlat, șef de secție la Consiliul de Miniștri, Ion Rățoi, vicepreședinte al Băncii de investiții. Lucrările ședinței au fost conduse de ing. Ion Tudose, adjunct al ministrului construcțiilor industriale. Colegiul a analizat și aprobat măsurile pentru îndeplinirea planului pe trimestrul I 1971, pentru asigurarea punerii în funcțiune a capacităților cu termen în această perioadă și a celor restante din 1970. S-a subliniat că, deși producția de construcții-montaj din luna ianuarie a depășit nivelul planificat, fiind cu peste o șesime mai mare decît cea executată în prima lună a anului precedent, realizările unor șantiere și unități nu corespund încă posibilităților pe care le oferă fronturile de lucru existente, dotarea tehnico-materială și condițiile meteorologice favorabile. In lunile februarie-martie, ritmul decadal va trebui să se ridice la 2,5—3% din planul anual. O atenție deosebită trebuie acordată investițiilor Ministerului Industriei Chimice și ale altor ministere (M.I.C.M., M.I.L.), la care sarcinile valorice pe 1971 marchează cea mai importantă creștere față de anul precedent. Este, totodată, necesar ca beneficiarii să predea documentațiile restante și să asigure în timp util echipamentele tehnologice. Trimestrul I este încărcat cu numai 17 din cele 280 de obiective și capacități de producție prevăzute să intre în funcțiune în 1971 , se impune, pentru a atenua vîrful din ultima parte a anului, să se devanseze cu mai multe obiective cu termene în trimestrele următoare, predîndu-se, totodată, capacitățile restante din anul trecut. O atenție sporită trebuie acordată și măsurilor pentru înscrierea în iidicatorii calitativi ai activității — creșterea productivității muncii (cu 12,4% față de realizările din 1970), reducerea cheltuielilor la 1000 de lei producție. De asemenea, Colegiul a dezbătut modul de rezolvare a cererilor, reclamațiilor, sesizărilor și propunerilor oamenilor muncii. Constatînd că situația în acest domeniu a marcat anul trecut o îmbunătățire, că sesizările și propunerile salariaților au oferit întreprinderilor și ministerului un prețios ajutor in rezolvarea problemelor activității economice și social-gospodărești. Colegiul a apreciat că trebuie intensificată în continuare preocuparea pentru a mări responsabilitatea și operativitatea, a înlătura formalismul și a întări controlul în soluționarea cererilor, reclamațiilor și propunerilor, pentru a informa larg masele de salariați asupra prevederilor legislative și a veghea la aplicarea corectă a acestora. — Este bine cunoscut că dezvoltarea dinamică a industriei materialelor de construcții — deci și a producției de utilaje și piese de schimb, care o condiționează — depinde, in mare măsură, de sporirea productivității muncii. Practica arată insă că, in uzine de felul celor coordonate de centrala industrială pe care o conduceți, creșterea productivității pe salariat nu rezolvă totul, cită vreme tu se asigură și o utilizare intensivă a mașinilor-unelte și celorlalte echipamente tehnologice. In ultima sa ședință, Colegiul Ministerului Industriei Materialelor de Construcții a examinat măsurile necesare pentru mai buna folosire a capacităților de producție în sectoarele ce nu lucrează în proces continuu, prin generalizarea schimbului doi și introducerea și extinderea schimbului trei încă din anul 1971, adoptând în acest scop un program special. Vă rugăm să ne spuneți cum este abordată și rezolvată. această problemă în cadrul C.I.U.P.S. — în prezent, coeficientul mediu de schimburi la mașinile-unelte ale întreprinderilor centralei n noastre industriale este de 2:1. Deci, practic vorbind, schimbul doi este generalizat ; la noi se pune, așadar, problema introducerii și extinderii schimbului trei. Examinînd posibilitățile existente, , s-a ajuns la concluzia că numărul mediu de schimburi poate fi ridicat in acest an la 2,19, iar la sfîrșitul cincinalului — la cel puțin 2,4. Creșterile par, la prima vedere, mici, dar ele înseamnă producții suplimentare in valoare de 4,1 milioane de lei în acest an și de 24 milioane în 1975 — sau, dacă vreți, 125 tone de utilaje și 100 tone de piese de schimb pentru 1971. — ‘Asemenea producții suplimentare înseamnă forță de muncă și metal în plus. Ce s-a întreprins pentru a asigura aceste resurse — Cifrele arătate au la bază analize temeinice făcute în întreprinderi, al căror cadru l-a depășit cu mult pe cel al personalului tehnic-administrativ. De o reală eficientă s-a dovedit a fi participarea la această acțiune a organizațiilor de partid și comitetelor de sindicat din întreprinderi. Concluziile rezultate au fost examinate de biroul executiv al centralei industriale și, apoi, supuse colegiului ministerului. Astfel, soluțiile ce trebuie adoptate și condițiile ce trebuie asigurate pentru introducerea schimbului trei sunt cunoscute la toate nivelele. Voi începe cu , cea mai simplă. O parte din otelul necesar va fi obținută din economii de metral ; restul, care se ridică la cca 200 de tone — din aprovizionări suplimentare. Avem asigurări că nu vom întîmpina greutăți în această privință. Relativ la plusul necesar de forță de muncă — în 1971, el reprezintă 57 de muncitori calificați — nu avem alte posibilități decît calificarea la locul de muncă în acest an și ucenicia la locul de muncă în anii viitori. Se ridică aici probleme mai dificile Și mai greu de stăpînit, generate, în principal, de tendința de deplasare a forței de muncă spre întreprinderi care nu au completat încă două schimburi în toate secțiile — Ce se preconizează pentru a se stăvili această tendință 7 — Măsuri menite să asigure condiții de lucru în schimbul trei, comparabile — cel puțin sub aspect tehnico-organizatoric — cu cele din primele două schimburi, în acest fel, productivitățile și cîștigurile muncitorilor din cele trei schimburi vor fi comparabile. Măsurile constau în executarea în schimbul doi a unor operații (debitarea metalului, aducerea lui în ateliere etc.) ce pregătesc lucrul din schimbul trei. De asemenea, ■este necesar să se asigure supravegherea și asistența tehnică in schimbul de noapte. Toate acestea, cu personalul actualmente existent și fără a deranja activitatea în celelalte schimburi, pentru că sporul de cadre acordat se referă numai la muncitorii,ce lucrează efectiv pe mașinii-unelte. Precum se vede, este vorba de un însemnat efort organizatoric, de a cărui reușită depinde succesul acțiunii. Maturitatea., Și competența de care au dat dovadă comitetele de direcție, ca și celelalte cadre din întreprinderi justifică încrederea noastră că cifrele de care vorbim acum vor deveni realități, la termenele stabilite. Trăiau MUSTACESCU ing. Antonie BADEA director general al Centralei industriale de utilaje și piese de schimb , M.I.M.C. PRODUCȚII SUPLIMENTARE PRIN INTRODUCEREA SCHIMBULUI III PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI Gazeta editată de: ■ Ministere... Construcțiilor Industriale ți de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții fdmbafa 'Vo% 1 <$ 6 februarie 1971 .3 Redacția și administrația : București 62, Grădina cu caiat. str. sectorul 6, telefon 1, 1519.21—15.16.92 PLENARA COMITETULUI UNIUNII SINDICATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Un amplu program de acțiune pentru anul 1971 Recent a avut loc plenara Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții, care a analizat contribuția sindicatelor din ramură la realizarea planului pe 1970 și sarcinile care le revin pentru îndeplinirea și depășirea Disc eredSLU al planului de stat pe 1971. De asemenea, a fost discutat și aprobat planul de măsuri pentru pregătirea apropiatei conferințe a Uniunii și proiectele documentelor ce vor fi supuse acesteia. Lucrările au evidențiat munca politică și organizatorică desfășurată de sindicatele din ramura noastră— sub îndrumarea permanentă a organizațiilor de partid — pentru mobilizarea oamenilor muncii în întrecerea socialistă, sprijinirea organelor tehnico-administrative în luarea unor măsuri tehnico-organizatorice, care au creat condiții prielnice îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul 1970 și înscrierii unor realizări remarcabile în bilanțul general al activității pe șantiere, în fabricile de materiale de construcții, în institutele de proiectare și cercetare — rezultate relevate și în recentul Comunicat cu privire la îndeplinirea planului pe 1970. în aceste realizări, se concretizează și contribuția adusă, de Comitetul Uniunii, de organizațiile sindicale din unitățile ramurii, care au folosit cu mai multă eficiență mijloacele de care dispun pentru antrenarea colectivelor spre valorificarea rezervelor existente. • Biroul executiv al Comitetului Uniunii, împreună cu M.C.Ind., C.S.E.A.L. și centralele industriale, a inițiat unele acțiuni în unitățile ramurii avînd ca scop recuperarea rămînerilor în urmă la producția industrială și de construcții-montaj, organizarea mai temeinică a producției și a muncii, extinderea experienței pozitive a unor colective, a acordului global în activitatea de construcții-montaj. Ca rezultat al unor asemenea acțiuni. Unele întreprinderi, printre care I.P.B.—Călărași și I.P.B.—Craiova, cu o situație economică nefavorabilă, au reușit să se înscrie în ultimele luni cu rezultate bune în îndeplinirea sarcinilor de producție. De asemenea, sprijinul concret ce s-a acordat începînd de la nivelul echipelor și brigăzilor, al grupelor sindicale, a condus la o creștere substanțială a numărului de muncitori ce lucrează în acord global (la T.C.M.—Prahova, I.G.M.—Pitești, I.C.M.—Timișoara ș. a.), în vederea economisirii materialelor de construcții, au fost organizate — în colaborare cu organele teritoriale ale U.G.S.R. și comitetele sindicatelor — acțiuni la Brașov, Ploiești, Tg. Mureș, Pitești etc., soldate cu rezultate favorabile (economiile realizate La T.C.L.—Brașov, de exemplu, însumează 557 t ciment, 157 mc material lemnos, 108 t metal). Subliniind succesele dobîndite, plenara a evidențiat și faptul că activitatea Comitetului Uniunii, a sindicatelor din ramură nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul cerințelor actuale, pentru ca rezervele importante existente în unități să fie valorificate cit mai deplin. Analizînd în spiritul unei înalte exigențe, sarcinile deosebite ce revin. .Umxăignlpx. „din. .ngmUxucdviacluiutria materialelor de construcții, proiectare și cercetare în realizarea sarcinilor de plan pe 1971 (cu 10,7% mai mari la M.C.Ind., 13,3% la M.I.M.C.; unitățile de construcțiimontaj ale consiliilor populare vor trebui să execute 93 000 de apartamente fizice și numeroase obiective social-culturale), plenara a stabilit sarcinile care revin Comitetului Uniunii și sindicatelor din ramură în înfăptuirea exemplară a tuturor indicatorilor planului. Pornind de la cerințele actuale — ridicarea continuă a eficienței întregii activități economice — va trebui ca, sub conducerea organelor de partid, sindicatele să pună in centrul activității lor mobilizarea salariaților din întreprinderile de construcții, șantiere, unități industriale și de proiectare pentru înfăptuirea tuturor indicatorilor cantitativi și calitativi cuprinși in planul de stat. Sindicatele din construcții-montaj, să sprijine mai mult conducerile șantierelor în luarea măsurilor tehnice și organizatorice în vederea scurtării duratei de execuție a obiectivelor și punerii lor în funcțiune mai devreme, realizării acestora cu cheltuieli minime, cu efecte economice maxime. In această perioadă vor trebui conjugate eforturile conducerilor tehnico-administrative și ale sindicatelor ca, paralel cu lucrările din planul trimestrului I, să se asigure darea în exploatare a obiectivelor restante din anul trecut, în termene cu mai scurte posibil. In unități de proiectare, organele sindicale să sprijine prin toate mijloacele elaborarea la timp și de bună calitate a întregii documentații de execuție, adoptarea în proiecte a unor soluții avantajoase, care să contribuie la sporirea gradului de industrializare a construcțiilor, de utilizare a proiectelor tip, directive și refolosibile. O atenție mai mare să se acorde reducerii ponderii construcțiilor în totalul investițiilor, ■ înlăturării finisajelor costisitoare,, dimensionării judicioase a halelor, in (Continuare in pag. a 3-a) I Colectivul întreprinderii de materiale izolatoare-Berceni (Ploiești) a realizat un bun start in îndeplinirea sarcinilor planificate pe acest an, depășind prevederile pe luna ianuarie la producția globală și productivitatea muncii, livrînd suplimentar 33 mii mp carton asfaltat, 18 mii mp împielituri din fibre de sticlă și 3 tone de vată minerală și produse din vată minerală. In clișeu : aspect de la linia automată de fabricație a plăcilor termo și fonoizolatoare. Mașinile taie plăcile la dimensiunile cerute in comandă. • Institutul județean de proiectări Mureș a pus la dispoziția constructorului 95% din documentația de execuția pentru lucrările în continuare. Pe baza proiectelor elaborate de institut, în județul Mureș se execută un număr important de locuințe, obective economice, social-culturale ș.a. Recent, la Tîrgu Mureș au fost atacate lucrările în noul cartier Dîmbu Pietros, unde urmează sa se execute 80M de apartamente, pentru circa 30 000 de locatari. (Gh. NAN, corespondent) • Șantierul nr. 4 Colibași al I.C.M.Pitești a hotărit să realizeze în trimestrul I 34% din sarcinile valorice de plan pe anul 1971. Prin măsurile tehnico-organizatorice inițiate (defalcarea sarcinilor pe formații și maiștri, precizarea amănunțită a tehnologiilor de execuție ș.a.), se va urmări deopotrivă și evoluția rapidă a stadiilor fizice, așa nncit o seamă de obiective, printre care forja, matrițeria, turnătoria de aluminiu să poată fi predate începînd din trimestrul II. (Ion BIZORU, corespondent) • Constructorii de la I.C.M.Cluj au început lucrările de extindere a Fabricii de mănuși din Tîrgu Mureș, a cărei , producție va spori cu 2/3 ajungînd la 2,5 milioane perechi pe an. Se vor executa 3 travei noi la corpul de confecții, un atelier mecanic ș.a. (Gáspár TOROK, corespondent) • La Pitești, T. C.Argeș a prezentat la recepție parțială clădirea supermagazinului universal, amplasat pe magistrala centrală a municipiului: în imediata vecinătate a acestui obiectiv au început lucrările la 5 blocuri-turn. (Grigore VAtter BüiSCU, corespondent) I Schimb de experiență Recent, șantierul nr. 13—Cîmpulung Muscel al Trustului de construcții căi ferate—București a găzduit un schimb de experiență privind calitatea lucrărilor, protecția muncii și siguranța circulației. Au luat parte numeroase cadre de conducere, șefi ai serviciilor de specialitate din cadrul șantierelor și centralei trustului. Pe baza referatelor prezentate de ing. Ionel Nan, directorul trustului și ing. Angelo Drîmbă, șeful serviciului control tehnic de calitate, participanții la schimbul de experiență au purtat discuții, apoi au vizitat diverse puncte de lucru ale șantierului din Cîmpulung. Iată-i, în fotografie, urmărind cu interes modul de funcționare a instalației de forat Salzgitter (Text și foto : Filip PĂSCALUȚA, corespondent) Bine se mai descurca Gherase.. Fiindcă vorbeam săptămîna trecută de un maistru, să ne păstrăm la acest nivel. Nu de alta, dar ca să nu creadă cutare director, pe care-l știu eu, că fac aluzie la el. și fusese, deci, dat maistrului nostru norocul de a avea în sectorul de lucru un zidar — să-i zicem Gherase — cum nu-ntîlnești toată ziua. Meseriaș cinstit, serios, om de cuvînt și, mai cu seamă, descurcăreț. Cel mai bun șef de brigadă. — Nea Gherase, nu mi-au dat de la tehnic desenele de execuție. N-am decît planșa asta cu cotele halei. Ce crezi, poți să te descurci? S-a descurcat Gherase, măcar că era o zidărie afurisită, cu nișe, cu ieșinduri, cu goluri de conducte. S-a descurcat și cînd se stricase malaxorul: „Hai, fraților, să punem mîna. Ce să-i facem? Avem termen, avem contract-angajament... O să ne mai amintim și noi de vremea cînd preparăm manual mortarul!" Ba, și-au amintit cei din brigadă pînâ și de targă, cînd maistrul — convins că Gherase oricum se descurcă — le-a luat macaraua pionier, s-o dea la o echipă venită proaspăt și cu pretenții. S-a descurcat Gherase și CONTRĂ cînd ajunsese cimentul pe sponci. O dată ,la viața lui neprincipal, a băgat mîna-nuzunar, să-l „stimuleze" pe colegul de la stația de mortare, ca să nu rămînă în pană. •La o adunare sindicală, Gherase n-a mai răbdat și s-a plîns. Ca ars a sărit meșterul: „Cum, tovarășe Gherase, tocmai dumneata, om de bază? Nu e dirept, tovarășilor. De-aia sînteți conducători de brigăzi, oameni cu răspundere, ca să dați piept cu greutățile și să le-nvingeți!" După o lună, s-a-nfățișat Gherase maistrului. — Am isprăvit lucrarea la termenul din angajament și... — Ei, vezi, Gherase? Vezi că te-ai descurcat? Ce nevoie aveai să mai faci atmosferă? — Am isprăvit-o — și vă rog să ne faceți lichidarea. Plecăm la alt șantier! Acum, cînd cutare sau cutare șef de echipă îi reclamă că n-are ba una, ba alta, maistrul le servește pilda: — Aveam aici un zidar, unu! Gherase — aur, nu altceva!.Se descurca singur, nu-mi totdeauna dădea mie bătaie de cap. Păcat că a plecat. Cred că nu mai avea mult, și-l învățam ,să facă zidărie... fără cărămidă și fără mortar ! Emil STERESCU 1 ■u: >.4 i •Arii I ) T