Constructorul, februarie 1971 (Anul 23, nr. 6-9)

1971-02-06 / nr. 6

IT Realizările însemnate obținute în anul 1970 au încu­nunat eforturile și munca plină de abnegație a întregu­lui nostru popor pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite de Partidul Comunist Român, în vederea sporirii poten­țialului economic al țării și ridicării nivelului de trai, pentru edificarea societății socialiste multilateral dezvol­tate în patria noastră. (Din Comunicatul Consiliului Economic, Comitetul de Stat al Planificării și Direcției Centrale de Sta­tistică) 1970 IN CIFRE Ziarele au publicat Comunicatul cu privire la îndeplinirea planului de dezvoltare economico-socială a Re­publicii Socialiste România în anul 1970. Semnificativa înșiruire de cifre statistice prezintă un tablou cuprin­zător al succeselor obținute de oa­menii­ muncii — prin eforturile ridi­cate la cote superioare și potențate din plin, pe baza măsurilor de per­fecționare a organizării și conduce­rii economiei, a întregii vieți sociale, de ridicare a eficienței întregii acti­vități economice — pentru înfăptui­rea sarcinilor din ultimul an a­ cin­cinalului. Obiectivele principale ale planului de dezvoltare economico-socială a țării au fost îndeplinite în bune con­diții, deși inundațiile au provocat greutăți­­ în desfășurarea activității productive și pierderi economiei na­ționale. re­lată cîteva elemente principale ca­caracterizează realizările din 1970 : • VENITUL NAȚIONAL a sporit cu 7% față de 1969. • PRODUCȚIA GLOBALA INDUS­TRIALA a reprezentat 100,6% față de plan, crescând cu 12 ° 6 față de anul 1969. Ministerul Industriei Materialelor de Construcții și-a depășit planul cu 1,7%­ ,la ciment, producția a fost mai mare cu 0,6% decît cea prevă­zută si cu 8,1% decît cea realizată in 1969. • VOLUMUL TOTAL AL INVESTI­ȚIILOR din fondurile centralizate ale statului a reprezentat 68 miliarde de lei — cu 1,6% mai mult decît nive­lul planificat. • PUNUL DE CONSTRUCȚII­­MONTAJ a fost îndeplinit în propor­ție de 104,2%, volumul lucrărilor realizate depășind cu 8,4% nivelul din 1969. Ministerul Construcțiilor In­dustriale a realizat o producție de construcții-montaj cu 1,7% mai mare d­ecît cea planificată. • AU FOST DATE IN FUNCȚIU­NE fonduri fixe economice și social­­culturale în valoare de 60,8 miliarde de lei, cu 8,1% mai mult decît în a­­nul precedent. Potențialul industriei s-a mărit prin intrarea în funcțiune a 390 de noi capacități importante. Au fost date în funcțiune peste 60 de capacități de producție agrozooteh­nice din fondurile centralizate ale statului și numeroase alte obiective din fondurile cooperativelor agricole de producție și asociațiilor intercoo­­peratiste. Ministerul Construcțiilor In­dustriale a pus în funcțiune 440 de o­­biective și capacități (din care 5 în probe tehnologice și 25 realizate par­țial), la care se adaugă 8 capacități realizate în devans din planul pe 1971. Au continuat lucrările de con­strucții p­e marile șantiere ale ță­rii , a început construcția unor im­portante obiective cu termene de pu­nere în funcțiune în cincinalul 1971 — 1975. • NUMĂRUL APARTAMENTELOR construite și date în folosință din fon­durile statului și pe bază de credite acordate de stat a depășit 99 de mii. Din fonduri proprii, populația — în special de la sate — a mai construit circa 62 de mii de locuințe. • SALARIUL REAL a crescut cu 8% față de 1969. Pentru acțiuni social­­culturale statul a alocat 35,7 miliarde de lei, cu 5,5% mai mult decît în a­­nul precedent. Volumul total al măr­furilor vîndute populației a crescut cu 8,6%. Comunicatul relevă și unele rămî­­neri în urmă. Astfel, planul de cons­trucții-montaj la investițiile ministere­lor industriei chimice, industriei ma­terialelor de construcții, industriei lemnului, agriculturii și silviculturii și ale consiliilor populare nu a fost realizat în întregime ; planul de pu­nere în funcțiune a fost îndeplinit în proporție de numai 89,2% — da­torită îndeosebi neajunsurilor greutăților în asigurarea la timp a și utilajelor tehnologice și a documen­tațiilor tehnice pentru unele obiective. Rezultatele înregistrate in 1970 de lucrătorii din construcții, pro­iectare, industria materialelor de construcții, însumîndu-se succese­lor oamenilor muncii din întreaga economie națională oferă o plat­formă solidă pentru înfăptuirea exemplară a sarcinilor din primul an al noului cincinal, PE AGENDA LUNII IANUARIE prefabricatelor din beton, care a de­pășit sarcinile la producția globală și productivitatea muncii cu 9 și, res­pectiv, 4 procente. M.C. Ind. In luna întîia a primului an din noul cincinal, producția de construc­ții-montaj realizată de unitățile Mi­nisterului Construcțiilor Industriale a fost cu 18,5% mai mare decît cea din perioada corespunzătoare a anului trecut (la o creștere a sarcinii anua­le de 10,7% față de realizările din 1970). Ea a reprezentat : 104% față de planul lunar, 28,6% din planul pe trimestrul I, 6,04% din cel anual. Cu excepția întreprinderilor de la Timi­șoara și Pitești, toate unitățile de construcții, montaje, instalații și lu­crări speciale și-au îndeplinit planul lunar, majoritatea lor depășindu-l­ în activitatea de producție industri­ală a fost îndeplinit în proporție de 111,6% planul producției globale (D.G.P.I. — 111,8% ; T.M.B. — 111,4%) și de 103,5% cel al producti­vității muncii. M.I.M.C. întreprinderile Ministerului Indus­triei Materialelor­ de Construcții au încheiat luna ianuarie cu o depășire de 3,4% la producția globală și de 2,5% la producția marfă vîndută și încasată. Acești indicatori au marcat o creștere de 10 și, respectiv, 11,4 procente față de realizările din ianu­arie 1970. în luna care a trecut au fost produse peste plan : 11 mii tone de ciment, 2700 mc de prefa­bricate din beton armat, 2,38 milioa­ne de cărămizi și blocuri ceramice în echivalent, 647 mii mp de geam tras și laminat, 23 tone de obiecte sanitare. Acest fapt a permis să se livreze suplimentar la fondul pieței materiale de construcții în valoare de 7,3 milioane de lei. Dintre centra­lele industriale ale M.I.M.C., cele mai bune rezultate le-a obținut cea a .JAW, Pe șantierul ,,Anticorosivul“, al întreprinderii de construcții-montaj­ București, gradul ridicat de prefabricare a structurilor constructive ale noilor obiecte permite o activitate susținută și in timpul iernii. în pagina 3-a lamă blinda, vreme bună de lucru CARE E RITMUL ZILNIC? Noi contracte de lucrări peste hotare în acest an. Antrepriza română de construcții-montaj își intensi­fică activitățile de studii, proiecte, servicii inginerești, lucrări de construcții-montaj peste hotare.. Sunt încheiate contracte de­ lucru cu firmele Hochtief, Hirsch și Regner din R.F. a Germaniei, Mandero & Co. din Berlinul Occi­dental, cu firma Binder din Aus­­tria. Pe această bază se­ vor reali­za noi construcții, printre care­­ o hală industrială pentru uzinele­, Volkswagen, o hală industrială în­­­ orașul Stuttgart, lucrări de montaj de conducte în R.F.G., construcții de imobile în­­ Berlinul Occidental și în orașul vest-german Puchheim. ARCOM a încheiat atituni de­ cooperare cu diferite firme stră­­i­ne, privind colaborarea în dome­­­­niul activităților de construcții, montaj, studii, proiecte, servicii in­ginerești. Astfel, cu firma vest­­berlineză Mandero & Co. K.G. a fost semnat un protocol referitor la dezvoltarea cooperării­­,în vede­rea executării de lucrări de cons­trucții. A luat ființă o sucursală ARCOM în orașul vest-german Frankfurt am Main) în vederea creșterii operativității operațiuni­lor de comerț, prospectare, oferta­re, contractare, derulare­­ de con­tracte. Se studiază posibilitățile de deschidere a altor reprezentanțe și sucursale, precum­­ și de înființare a unor societăți mixte cu firme din diverse țări. Ședința Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale loc In ziua de 30 ianuarie a.c. a avut ședința Colegiului Ministerului Construcțiilor Industriale, cu partici­parea conducătorilor unităților mi­nisterului. Au luat parte tovarășii Emil Drăgănescu, membru al Comi­tetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Mi­niștri, Constantin Scarlat, șef de secție la Consiliul de Miniștri, Ion Rățoi, vicepreședinte al Băncii de investiții. Lucrările ședinței au fost conduse de ing. Ion Tudose, adjunct al ministrului construcțiilor indus­triale. Colegiul a analizat și aprobat mă­surile pentru îndeplinirea planului pe trimestrul I 1971, pentru asigu­rarea punerii în funcțiune a capaci­tăților cu termen în această perioa­dă și a celor restante din 1970. S-a subliniat că, deși producția de con­­strucții-montaj din luna ianuarie a depășit nivelul planificat, fiind cu peste o șesime mai mare decît cea executată în prima lună a anului precedent, realizările unor șantiere și unități nu corespund încă posibili­tăților pe care le oferă fronturile de lucru existente, dotarea tehnico-ma­­terială și condițiile meteorologice fa­vorabile. In lunile februarie-martie, ritmul decadal va trebui să se ridice la 2,5—3% din planul anual. O aten­ție deosebită trebuie acordată inves­tițiilor Ministerului Industriei Chimi­ce și ale altor ministere (M.I.C.M., M.I.L.), la care sarcinile valorice pe 1971 marchează cea mai importantă creștere față de anul precedent. Este, totodată, necesar ca beneficiarii să predea documentațiile restante și să asigure în timp util echipamentele tehnologice. Trimestrul I este încăr­cat cu numai 17 din cele 280 de obiec­tive și capacități de producție pre­văzute să intre în funcțiune în 1971 , se impune, pentru a atenua vîrful din ultima parte a anului, să se devanseze cu­ mai multe obiecti­ve cu termene în trimestrele urmă­toare, predîndu-se, totodată, capaci­tățile restante din anul trecut. O atenție sporită trebuie acordată și măsurilor pentru înscrierea în­ ii­di­­­­catorii calitativi ai activității — creș­terea productivității muncii (cu 12,4% față de realizările din 1970), redu­cerea cheltuielilor la 1­000 de lei producție. De asemenea, Colegiul a dezbătut modul de rezolvare a cererilor, re­­clamațiilor, sesizărilor și propuneri­lor oamenilor muncii. Constatînd că situația în acest domeniu a marcat anul trecut o îmbunătățire,­ că sesi­zările și propunerile salariaților au oferit întreprinderilor și ministerului un prețios ajutor in rezolvarea pro­blemelor activității economice și so­­cial-gospodărești. Colegiul a apreciat că trebuie intensificată în continuare preocuparea pentru a mări respon­sabilitatea și operativitatea, a înlă­tura formalismul și a întări contro­lul în soluționarea cererilor, recla­­mațiilor și propunerilor, pentru a in­forma larg masele de salariați asu­pra prevederilor legislative și a ve­ghea la aplicarea corectă a acestora. — Este bine cunoscut că dez­voltarea dinamică a industriei materialelor de construcții — deci și a producției de utilaje și piese de schimb, care o con­diționează — depinde, in mare măsură, de sporirea productivi­tății muncii. Practica arată insă că, in uzine de felul celor co­ordonate de centrala industria­lă pe care o conduceți, crește­rea productivității pe salariat nu rezolvă totul, cită vreme t­u se asigură și o utilizare inten­sivă a mașinilor-unelte și celor­lalte echipamente tehnologice. In ultima sa ședință, Colegiul Ministerului Industriei Materia­lelor de Construcții a exami­nat măsurile necesare pentru mai buna folosire a capacită­ților de producție în sectoarele ce nu lucrează în proces con­tinuu, prin generalizarea schim­bului doi și introducerea și ex­tinderea schimbului trei încă din anul 1971, adoptând în acest scop un program special. Vă ru­găm să ne spuneți cum este abordată și rezolvată. această problemă în cadrul C.I.U.P.S. — în prezent, coeficientul mediu de schimburi la mașinile-unelte ale întreprinderilor centralei n noastre industriale este de 2:1. Deci, prac­tic vorbind, schimbul doi este ge­neralizat ; la noi se pune, așadar, problema introducerii și extinderii schimbului trei. Examinînd posi­bilitățile existente, , s-a ajuns la concluzia că numărul mediu de schimburi poate fi ridicat in acest an la 2,19, iar la sfîrșitul cincina­lului — la cel puțin 2,4. Creșterile par, la prima vedere, mici, dar ele înseamnă producții suplimen­tare in valoare de 4,1 milioane de lei în­ acest an și de 24 milioane în 1975 — sau, dacă vreți, 125 tone de utilaje și 100 tone de piese de schimb pentru 1971. — ‘Asemenea producții supli­mentare înseamnă forță de muncă și metal­ în plus. Ce s-a întreprins pentru a asigura aceste resurse­­ — Cifrele arătate au la bază analize temeinice făcute în între­prinderi, al căror cadru l-a depă­șit cu mult pe cel al personalului tehnic-administrativ. De o reală eficientă s-a dovedit a fi parti­ciparea la această acțiune a orga­nizațiilor de partid și comitetelor de sindicat din întreprinderi. Con­cluziile rezultate au fost examina­te de biroul executiv al centralei industriale și, apoi, supuse colegiu­lui ministerului. Astfel, soluțiile ce trebuie adoptate și condițiile ce trebuie asigurate pentru introdu­cerea schimbului trei sunt cunoscu­te la toate nivelele. Voi începe cu , cea mai simplă. O parte din otelul necesar va fi obținută din economii de metral ; restul, care se ridică la cca 200 de tone — din aprovizionări supli­mentare. Avem asigurări că nu vom întîmpina greutăți­ în această privință. Relativ la plusul necesar de for­ță de muncă — în 1971, el repre­zintă 57 de muncitori calificați — nu avem alte posibilități decît ca­lificarea la locul de muncă în acest an și ucenicia la locul de muncă în anii viitori. Se ridică aici probleme mai dificile Și mai greu de stăpînit, generate, în prin­cipal, de tendința de deplasare a forței de muncă spre întreprinderi care nu au completat încă două schimburi în toate secțiile — Ce se preconizează pentru a se stăvili această tendință 7 — Măsuri menite să­­ asigure condiții de lucru în schimbul trei, comparabile — cel puțin sub as­pect tehnico-organizatoric — cu cele din primele­ două schimburi, în acest fel, productivitățile și cîș­­tigurile muncitorilor din cele trei schimburi vor fi comparabile. Mă­surile constau în executarea în schimbul doi a unor operații (debi­tarea metalului, aducerea lui în ateliere etc.) ce pregătesc lucrul din schimbul trei. De asemenea, ■este­ necesar să se asigure supra­vegherea și­ asistența tehnică in schimbul de noapte. Toate acestea, cu personalul actualmente existent și fără a deranja activitatea în­ celelalte schimburi, pentru că­ spo­rul de cadre acordat se referă nu­mai la muncitorii,ce lucrează efec­tiv pe mașinii-unelte. Precum se­­ vede, este vorba de un însem­nat efort organizatoric, de a cărui reușită depind­e succesul­­ acțiunii. Matu­ritatea., Și competența de care au dat dovadă comitetele de direc­­ție, ca și celelalte cadre din între­prinderi justifică încrederea noas­tră că cifrele de care vorbim a­­cum­ vor deveni realități, la terme­nele stabilite. Trăiau MUSTACESCU ing. Antonie BADEA director general al Centralei industriale de uti­laje și piese de schimb , M.I.M.C. PRODUCȚII SUPLIMENTARE PRIN INTRODUCEREA SCHIMBULUI III PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA­I Gazeta editată de: ■ Ministere... Construcțiilor Industriale ți de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții fdmbafa 'Vo% 1 <$ 6 februarie 1971 .­­3 Redacția și administra­­ția : București 62, Grădina cu cai­at. str. sectorul 6, telefon 1, 1519.21—15.16.92 PLENARA COMITETULUI UNIUNII SINDICATELOR DIN CONSTRUCȚII ȘI INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCȚII Un amplu program de acțiune pentru anul 1971 Recent a avut loc plenara Comitetului Uniunii Sindicatelor din construcții și industria materialelor de construcții, care a analizat contribuția sindicate­lor din ramură la realizarea planului pe 1970 și sar­cinile care le revin pentru îndeplinirea și depășirea­­ Disc eredSLU al planului de stat pe 1971. De asemenea, a fost discutat și aprobat planul de măsuri pentru pregătirea apropiatei conferințe a Uniunii și proiec­tele documentelor ce vor fi supuse acesteia. Lucrările au evidențiat munca po­litică și organizatorică desfășurată de sindicatele din ramura noastră­­— sub îndrumarea permanentă a organizațiilor de partid — pentru mobilizarea oamenilor muncii în în­trecerea socialistă, sprijinirea orga­nelor tehnico-administrative în lua­rea unor măsuri tehnico-organiza­­torice, care au creat condiții priel­nice îndeplinirii sarcinilor de plan pe anul 1970 și înscrierii unor reali­zări remarcabile în bilanțul general al activității pe șantiere, în fabrici­le de materiale de construcții, în in­stitutele de proiectare și cercetare — rezultate relevate și în recentul Comunicat cu privire la îndeplini­rea planului pe 1970. în aceste realizări, se concretizea­ză și contribuția adusă, de Comite­tul Uniunii, de organizațiile sindi­cale din unitățile ramurii, care au folosit cu mai multă eficiență mijloacele de care dispun pentru an­trenarea colectivelor spre valorifica­rea rezervelor existente. •­ Biroul executiv al Comitetului U­niunii, împreună cu M.C.Ind., C.S.E.A.L. și centralele in­dustriale, a inițiat unele acțiuni în unitățile ramurii avînd ca scop re­cuperarea rămînerilor în urmă la producția industrială și de construc­ții-montaj, organizarea mai temeini­că a producției și a muncii, extin­derea experienței pozitive a unor colective, a acordului global în ac­tivitatea de construcții-montaj. Ca rezultat al unor asemenea acțiuni. Unele întreprinderi, printre care I.P.B.—Călărași și I.P.B.—Craiova, cu o situație economică nefavorabi­lă, au reușit să se înscrie în ultime­le luni cu rezultate bune în îndepli­­­­nirea sarcinilor de producție. De asemenea, sprijinul concret ce s-a acordat începînd de la nivelul echi­pelor și brigăzilor, al grupelor sin­dicale, a condus la o creștere sub­stanțială a numărului de muncitori ce lucrează în acord global (la T.C.M.—Prahova, I.G.M.—Pitești, I.C.M.—Timișoara ș. a.), în vederea economisirii materia­lelor de construcții, au fost organi­zate — în colaborare cu organele teritoriale ale U.G.S.R. și comitetele sindicatelor —­­ acțiuni la Brașov, Ploiești, Tg. Mureș, Pitești etc., sol­date cu rezultate favorabile (econo­miile realizate La T.C.L.—Brașov, de exemplu, însumează 557 t ciment, 157 mc material lemnos, 108 t me­tal). Subliniind succesele dobîndite, ple­­nara a evidențiat și faptul că acti­vitatea­­ Comitetului Uniunii, a sin­dicatelor din ramură nu s-a ridicat întotdeauna la nivelul cerințelor actuale, pentru ca rezervele impor­tante existente în unități să fie va­lorificate cit mai deplin. Analizînd în spiritul unei înalte exigențe, sarcinile deosebite ce revin. .Umxăignlpx. „din. .ngmUxucdv­iacluiu­­­tria materialelor de construcții, pro­iectare și cercetare în realizarea sar­cinilor de plan pe 1971 (cu 10,7% mai mari la M.C.Ind., 13,3% la M.I.M.C.; unitățile de construcții­­montaj ale consiliilor populare vor trebui să execute 93 000 de a­­partamente fizice și numeroase o­­biective social-culturale), plenara a stabilit sarcinile care revin Comi­tetului Uniunii și sindicatelor din ramură în înfăptuirea exemplară a tuturor indicatorilor planului. Pornind de la cerințele actuale — ridicarea continuă a eficienței între­gii activități economice — va trebui ca, sub conducerea organelor de partid, sindicatele să pună in cen­trul activității­ lor mobilizarea sala­riaților din întreprinderile de cons­trucții, șantiere, unități industriale și de proiectare pentru înfăptuirea tuturor indicatorilor cantitativi și calitativi cuprinși in planul de stat. Sindicatele din construcții-montaj, să sprijine mai mult conducerile șantierelor în luarea măsurilor teh­nice și organizatorice în vederea scurtării duratei de execuție a obi­ectivelor și punerii lor în funcțiu­ne mai devreme, realizării acesto­ra cu cheltuieli minime, cu efec­te economice maxime. In această perioadă vor trebui conjugate e­­forturile conducerilor tehnico-ad­ministrative și ale sindicatelor ca, paralel cu lucrările din planul tri­mestrului I, să se asigure darea în exploatare a obiectivelor restante din anul trecut, în termene cu­ mai scurte posibil. In unități de proiectare, organele sindicale să sprijine prin toate­­ mij­loacele elaborarea la timp și de bu­nă calitate a întregii documentații de execuție, adoptarea în proiecte a unor soluții avantajoase, care să contribuie­ la­ sporirea gradului de industrializare a construcțiilor, de utilizare a proiectelor tip, directive și refolosibile. O atenție mai mare să se acorde reducerii ponderii cons­trucțiilor în totalul investițiilor, ■ în­lăturării finisajelor costisitoare,, di­mensionării judicioase a halelor, in­ (Continuare in pag. a 3-a) I Colectivul întreprinderii de mate­riale izolatoare-Berceni (Ploiești) a­­ realizat un bun start in îndeplinirea­­ sarcinilor planificate pe acest an, de­pășind prevederile pe luna ianuarie la producția globală și productivita­tea muncii, livrînd suplimentar 33 mii mp carton asfaltat, 18 mii mp împielituri din fibre de sticlă și 3 tone de vată minerală și produse din vată minerală. In clișeu : aspect de la linia automată de fabricație a plăcilor termo și fonoizolatoare. Ma­șinile taie plăcile la dimensiunile ce­rute in comandă. • Institutul județean de proiectări­ Mureș a pus la dispoziția constructoru­lui 95% din documentația de execuția pentru lucrările în continuare. Pe baza proiectelor elaborate de institut, în ju­dețul Mureș se execută un număr im­portant de locuințe, obective economice, social-culturale ș.a. Recent, la Tîrgu Mureș au fost atacate lucrările în noul cartier Dîmbu Pietros, unde urmează sa se execute 8­0M de apartamente, pentru circa 30 000 de locatari. (Gh. NAN, co­respondent) • Șantierul nr. 4­ Colibași al I.C.M.­­Pitești a hotărit să realizeze în trimes­trul I 34% din sarcinile valorice de plan pe anul 1971. Prin măsurile teh­­nico-organizatorice inițiate (defalcarea sarcinilor pe formații și maiștri, preci­zarea amănunțită a tehnologiilor de execuție ș.a.), se va urmări deopotrivă și evoluția rapidă a stadiilor fizice, așa nncit o seamă de obiective, printre care forja, matrițeria, turnătoria de alumi­niu să poată fi predate începînd din trimestrul II. (Ion BIZORU, corespon­dent) • Constructorii de la I.C.M.­Cluj au­­ început lucrările de extindere a Fabri­cii de mănuși din Tîrgu Mureș, a cărei ,­ producție va spori cu 2/3 ajungînd la­­ 2,5 milioane perechi pe an. Se vor exe­cuta 3 travei noi la corpul de confecții, un atelier mecanic ș.a. (Gáspár TOROK, corespondent) • La Pitești, T. C.­Argeș a prezentat la recepție parțială clădirea super­maga­­zinului universal, amplasat pe magis­trala­­ centrală a municipiului: în ime­diata vecinătate a acestui obiectiv au început lucrările la 5 blocuri-turn. (Grigore VAtter BüiSCU, corespondent) I Schimb de experiență Recent, șantierul nr. 13—Cîmpu­­lu­ng Muscel al Trustului de cons­trucții căi ferate—București a găz­duit un schimb de experiență pri­vind calitatea lucrărilor, protecția muncii și siguranța circulației.­ Au luat parte numeroase cadre de con­ducere, șefi ai serviciilor de specia­litate din cadrul­ șantierelor și cen­tralei trustului. Pe baza referatelor prezentate de ing. Ionel Nan, direc­torul trustului și ing. Angelo Drîm­­bă, șeful serviciului control tehnic de calitate, participanții la schimbul de experiență au purtat discuții, apoi au vizitat diverse puncte de lucru ale șantierului din Cîmpulung. Iată-i, în fotografie, urmărind cu interes modul de­­ funcționare a ins­talației de forat Salzgitter (Text și foto : Filip PĂSCALUȚA, corespon­dent) Bine se mai descurca Gherase..­ ­ Fiindcă vorbeam săptămîna trecută de un maistru, să ne păs­trăm la acest nivel. Nu de alta, dar ca să nu creadă cutare di­rector, pe care-l știu eu, că fac aluzie la el. și fusese, deci, dat maistrului nostru no­rocul de a avea în sectorul de lucru un zidar — să-i zicem Gherase — cum nu-n­­tîlnești toată ziua. Me­seriaș cinstit, serios, om de cuvînt și, mai cu seamă, descurcăreț. Cel mai bun șef de brigadă. — Nea Gherase, nu mi-au dat de la tehnic desenele de e­­xecuție. N-am decît planșa asta cu cotele halei. Ce crezi, poți să te descurci? S-a descurcat Ghe­rase, măcar că era o zidărie afurisită, cu nișe, cu ieșinduri, cu goluri de conducte. S-a descurcat­ și­­ cînd­­ se stricase malaxorul: „Hai, fraților, să­­ pu­nem mîna. Ce să-i fa­cem? Avem termen, a­­vem contract-angaja­­ment... O să ne mai amintim și noi de vre­mea cînd preparăm manual mortarul!" Ba, și-au amintit cei din brigadă pînâ și de targă, cînd maistrul — convins că Gherase oricum se descurcă — le-a luat macaraua pionier, s-o dea la o echipă venită proas­păt și cu pretenții. S-a descurcat Gherase și CONTRĂ cînd ajunsese cimen­tul pe sponci. O dată ,la viața lui neprinci­pal, a băgat mîna-n­uzunar, să-l „stimu­leze" pe colegul­ de la stația de mortare, ca să nu rămînă în pană. •La o adunare sin­dicală, Gherase n-a mai răbdat și s-a plîns. Ca ars a sărit meșterul: „Cum, tova­rășe Gherase, tocmai dumneata, om de bază? Nu e dirept, to­varășilor. De-aia sîn­teți conducători de brigăzi, oameni cu răspundere, ca să dați piept cu greutățile și să le-nvingeți!" După o lună, s-a-n­­fățișat Gherase mais­trului. — Am isprăvit lu­crarea la termenul din angajament și... — Ei, vezi, Ghe­rase? Vezi că te-ai descurcat? Ce nevoie aveai să mai faci at­mosferă? — Am­ isprăvit-o — și vă rog să ne faceți lichidarea. Plecăm la alt șantier! Acum, cînd cutare sau cutare șef de e­­chipă îi reclamă că n-are ba una, ba alta, maistrul le servește pilda: — Aveam aici un zidar, unu! Gherase — aur, nu altceva!.Se descurca singur, nu-mi totdeauna dădea mie bătaie de cap. Păcat că a plecat. Cred că nu mai avea mult, și-l învățam ,să facă zidărie... fără cărămidă și fără mor­tar ! Emil STERESCU 1 ■u: >.4 i •Arii I ) T

Next