Constructorul, mai 1972 (Anul 24, nr. 18-21)

1972-05-06 / nr. 18

Redacția și administrația, București 62, str. Grădina cu cai nr. 7 sectorul 6, telefon 15.19.21-1510.92 PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, CNIȚI-VA , Gazeta editată de Ministerul Construcțiilor Industriale și de Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de Construcții înfăptuind măsurile stabilite de Plenara C. C. al P.C. R. din 18 aprilie 1972, să urmărim consecvent un obiectiv major pentru îmbunătățirea în continuare a activității de investiții-construcții : RITMICITATEA îndeplinirii planului In 1971, primul an al cincinalu­lui, sutele de mii de oameni ai muncii de pe șantierele patriei, acționînd cu energie și abnegație pe linia mărețelor obiective stabi­lite de Congresul al X-lea al P.C.R., au asigurat îndeplinirea în proporție de 100,5% a planului de construcții-montaj (volumul lucră­rilor realizate fiind cu 10,6% supe­rior celui din anul precedent), pu­nerea în funcțiune a aproape 400 de noi capacități industriale agrozootehnice principale și a nu­și­meroase alte obiective. Primul tri­mestru din 1972 a înscris, în con­tinuare, o bogată listă de succese, rod al entuziastei întreceri socia­liste închinate zilei de 1 Mai. Activitatea de investiții-construc­ții, componentă esențială a dez­voltării economico-sociale a Româ­niei socialiste, a fost inclusă ca un capitol important în profunda ana­liză a activității economico-finan­­ciare, pe care a făcut-o plenara C.C. al P.C.R. di­n 18 aprilie a.c. Pentru prima dată s-a realizat, în­­tr-o plenară a Comitetului Cen­tral, o astfel de analiză complexă pe baza datelor bilanțului global al unui an întreg, ceea ce a permis să se tragă concluzii de mare în­semnătate practică pentru îmbună­tățirea în continuare a muncii. Plenara a cerut oamenilor mun­cii din construcții ca, împreună cu ceilalți factori angajați în activita­tea de investiții, să acționeze cu întreaga răspundere pentru înde­plinirea ritmică a planului, așa ii­cit în primul semestru să se rea­lizeze cel puțin 47% din sarcinile anuale de investiții — ceea ce presupune, cum e de la sine în­țeles, un procentaj și mai mare în construcții ; pentru scurtarea duratelor de execuție și reduce­rea costului lucrărilor pe șantiere ; pentru grăbirea punerii in funcți­une a noilor capacități de produc­ție, atît a celor prevăzute în acest an, cit și a celor restante din 1971. Asupra importanței realizării rit­mice a planului de construcții­­montaj, ca unul din indicatorii de bază ai eficienței investițiilor, nu mai trebuie insistat. Practica a demonstrat că și în activitatea șantierelor care — spre deosebire de cea a industriei — e mai mult supusă influenței unor factori ex­teriori, cum sunt condițiile clima­tice din timpul iernii, ritmicitatea producției este posibilă și imperios Adrian RUSU (Continuare în pag. a 4-a) Ti!. Semnarea unui protocol­­ de colaborare și cooperare In cursul săptămînii trecute, o delegație a Ministerului Construcțiilor Industriale, condusă de ing. Răducanu Cioroiu, adjunct al ministrului, a făcut o vizită în R. P. Ungară, la invitația Ministerului Construcțiilor și Dezvoltării Urbane din această țară. Cu acest prilej a fost semnat un protocol de colaborare și cooperare directă între ministerele con­strucțiilor din cele două țări. A fost pregătit, de asemenea, proiectul unui protocol de colaborare pe o perioadă de cinci ani. Rezultate in aprilie Potrivit datelor operative, în luna aprilie Ministe­rul Construcțiilor Industriale a realizat 8,4%/6 din pla­nul anual al producției de construcții-montaj în an­trepriză. Peste această medie s-au situat trusturile de construcții industriale din Craiova (9,4%), Timișoara (9,2 °/o), Pitești (9%), Brașov (8,8%/o), București (8,8 °/o), Cluj (8,7%), municipiul Gheorghe Gheorghiu-Dej (8,7%%/o). Producția cumulată pe 4 luni reprezintă, pe ansamblul ministerului, 30% din planul pe 1972 — ni­vel pe care l-au depășit trusturile de construcții in­dustriale din Pitești (35,2%), Timișoara (32,2%), Bra­șov (31,4%), municipiul­ Gheorghe Gheorghiu-Dej (31,3%), Cluj (31%­0), Craiova (31%), trustul de insta­lații și cel de montaje pentru industria chimică din București (31,5%, respectiv 31%). Obiective puse in funcțiune Trustul de construcții industriale-Brașov, care și-a realizat planul pe primele patru luni ale anului în proporție de 105%, a pus în funcțiune în această pe­rioadă : secția de unelte pneumatice de la Uzina „In­­dependența“-Si­biu (care avea termen la finele trimes­trului II), Fabrica de mobilă de la Gheorgheni, insta­lația de acid formic de la U.M.M.N.-Copșa Mică, com­plexul avicol de reproducție de la Măgurele-Brașov. Mecanizatorii extind acordul global Mecanizatorii de la Stația de utilaje­ Pitești a T.M.B. au executat în acord global, pe bază de contract­­angajament, 12 lucrări. Dintre acestea, unele au fost predate înainte de termen cu cîte 45 de zile ; este vorba de estacada de la parcul de rezervoare al in­stalației de polietilenă de joasă presiune și stația de epurare biologică de la Grupul industrial petrochi­mic. Merită reținute și următoarele succese : realiza­rea de economii peste plan la prețul de cost de 500 000 de lei și sporirea productivității muncii cu 11,63%. Produse livrate suplimentar Colectivul Uzinelor ceramice­ Ploiești obține rezul­tate­­ de seamă în întrecerea socialistă. Intensificîn­­du-și eforturile în întîmpinarea zilei de 1 Mai, el a reușit ca încă la 18 aprilie să-și realizeze sarcinile pe 4 luni la producția de bază-----obiecte sanitare din porțelan și la 25 aprilie la producția globală și mar­fă. Așa că, pe 4 luni, s-a înregistrat în contul anga­jamentului în întrecerea socialistă o depășire de 4,7% la producția globală, de 4,3% la producția marfă și de 116 tone de obiecte sanitare din porțelan, care au fost livrate atît beneficiarilor externi, cit și celor interni. In această rodnică activitate s-au evidențiat colectivele atelierelor de preparare, ardere, confecțio­nare, precum și cele de la atelierele auxiliare și mo­delaj. (Mircea SIMIONESCU­, corespondent), 60 km de galerii subterane onorîndu-și cartea de vizită pe cunoscutele șantiere de amenajări hidroenergetice de pe cuprinsul țârii, constructorii de la I.C.H. vor executa anul acesta, în zonele Lotru, Someș, Cerna-Motru și Bîlea, excavații în galerii subterane care vor însuma cca. 60 km lun­gime. Este unul dintre cele m­ai mari volume anuale la lucrări de acest gen din Europa. Ing. Ion Manea, șeful serviciului producție de la întreprinderea bucu­­reșteană, ne-a declarat că există premise ca printr-o mai bună organizare a muncii și o folosire chibzuită a capacității utilajelor grele, ultimele hidrocentrale de pe Argeș-aval să fie puse în funcțiune cu un devans de 3—6 luni. O parte din lucrătorii fostului șantier de la Porțile de Fier va începe noi lucrări la Cerna- Motru, iar numeroși constructori de la Lotru vor fi prezenți la amenajările de pe riul Sebeș. O reuniune internațională — în­­tîia de acest gen — a redactorilor periodicelor profesionale, ce a avut loc la Brno săptămîna trecută, tn a­­junul deschiderii celei de-a III-a e­­diții a Târgului de bunuri de con­sum, mi-a prilejuit un prim contact cu preocupările și rezultatele spe­cialiștilor și Industriei din Ceho­slovacia în domeniul de mare ac­tualitate și viitor ce a constituit te­ma reuniunii , rolul esteticii indus­triale în crearea mediului de viață. Ceea ce englezii numesc „design­­(termen ce tinde să se încetățeneas­­că și în alte limbi, grație expresivi­tății sale concise), sovieticii — „es­tetică tehnică", francezii — „esteti­că industrială“ reprezintă o disci­plină nouă, adeseori confundata cu însăși crearea mediului tehnico-ar­­tistic material, prin faptul că se re­­feră la Investiția artistică în pro­ducția de masă a obiectelor de care facem uz în muncă și în viața de toate zilele. Prof. dr. Dușan Șinde­­iar, prorectorul Școlii superioare pragheze de arte decorative, definea ,­design“-ul ca „o nouă calitate a gîndirii creatoare, care concepe ex­presia obiectelor nu numai din punc­tul­­ de vedere al posibilității fabri­­cării lor, ci, în același timp, și din punctul de vedere al posibilității ex­ploatării, utilizării și funcționării lor“ , ceea ce echivalează cu „a eli­bera obiectul de tot ceea ce el are superfluui din punctul de vedere al materialului, utilizat și al energiei de producție, dar, totodată, și din punc­tul de vedere al exploatării, utiliză­rii și funcționării", de unde rezultă ideea extrem de interesantă că tot ceea ce este în plus, inutil deci, este și inestetic. Iată, deci, un tâmp vast de colaborare între specialiștii in estetică industr­iala. In tehnologie, în ergonomie, psihologie, igiena si securitatea muncii etc. Rolul arhitectului în această operă de creație se impune de la sine, cu atît mai mult cu cit un domeniu im­portant de aplicare a design-ului 11 constituie spațiul construit in care omul muncește, locuiește sau își des­fășoară celelalte activități diurne. 15 semnificativ că in Cehoslovacia, es­tetica industrială, preocupare cu În­delungată și bogată tradiție, număra printre pionierii săi de la începu­tul secolului un arhitect, originar din Brno — Adolf Loos, a cărui po­ziție fermă față de excesele deco­­rativismului In fabricarea bunurilor de consum a fost călduros apreciata de marele Le Corbusier. Un alt ar­­hitent ceh, Jan Vanek, poate fi con­siderat ca inventatorul mobilierului din elemente modulare, ce pot fi completate și combinate de către consumatori după nevoile lor și după posibilitățile lor financiare . Dorin CONSTANTINESCU­ ­ . I însemnări din R. S. Cehoslovaca „Lumea obiectelor" și „cultura locuinței" (­ Piese de feronerie sistem „Daplen“, produse de întreprin­derea „Rostex“ din Vyșkov. Eforturi pentru menținerea avansului La fabrica „Refractara“ din Aștileu, județul Bihor, se află într-un stadiu avansat lucrările la cele două linii noi de șampt, care au termenul de punere în funcțiune la sfîrșitul anului. Da­torită deschiderii la timp a fron­turilor de lucru de către con­structorii ce la T.C.I.J­ Cluj, montorii de la șantierul Aleșd al T.M.U.C.R. sunt cu o lună îna­intea graficului. Au fost termi­nate montajele la instalația de pompe și la reductoare și au in­trat în faza finală cele de la cuptoarele în greutate de 245 tone fiecare, ale căror tronsoane au fost ridicate cu ajutorul unei macarale PH. Montorii, conduși de inginerul Gheorghe Scurtu, ajutat de maistrul Marin Beltea­­nu, depun eforturi pentru a a­­sigura intrarea în proba a pri­mului cuptor la finele lunii vii­toare. 1 COLECTIV TIR IN­ PREAJMA [HMILUI MATURITĂȚII O zi capricioasă, în tonul celor cu care a început luna mai. Ne a­­flăm la Buzău, pe teritoriul micro­­raionului 14 — cel mai nou și cel mai mare cartier al orașului, aflat în imediata vecinătate a renumi­tului „Crîng“, începuse turnarea fundațiilor la o construcție desti­nată celor mai tineri cetățeni ai municipiului Buzău: un complex format dintr-o creșă (100 d­e locuri) și o grădiniță (240 de locuri), in­ginerul Constantin Stănescu își spune că acesta face parte dintr­e lucrările suplimentare, introduse în planul pe 1972 în luna februarie; înțelegîndu-se importanța și nece­sitatea lui, toți factorii au conlucrat la crearea condițiilor (proiectare, amplasament, finanțare) pentru a fi realizat. „Acum este rîndul nos­tru, al constructorilor, să-l facem cit mai repede și mai frumos“. Aici, în microraionul 14 s-au dat deja în folosință 2000 de aparta­mente , în lucru se mai află peste 800. In final, cartierul va avea peste 4000 de apartamente. Pentru colectivul Întreprinderii de con­­strucții-montaj a județului Buzău, realizarea acestui mare ansamblu înseamnă examenul maturității, începuturile n-au fost deloc ușoare. S-au căutat și încercat soluții di­ferite ; s-a și greșit — și asta se vede. Dar se vede și o mare dife­rență între blocurile construite la început și cele care se înalță azi. Volumul mare al lucrărilor impu­nea trecerea la metode rapide , a­­plicată defectuos, glisarea n-a dat rezultatele scontate. S-a ajuns la concluzia că cea mai bună soluție este aceea a panourilor mari. Pentru aceasta, a fost­ con­struit un poligon, cu capacitatea de 900 de apartamente anual. Aceste căutări, organizări și re­organizări, au măcinat timp și au solicitat suplimentar puținele forțe pe care întreprinderea le are. Cum era normal, toate acestea s-au răs­­frînt asupra realizării sarcinilor, întreprinderea buzoiană a rămas sub nivelul planului valoric; încă se lucrează la o serie de obiective restante de anul trecut. Este de admis că la­ întreprinde­rea județeană din Buzău s-au con­centrat, poate, mai multe greutăți obiective decit la multe alte uni­tăți similare din noile județe. Din­tre acestea, cea mai greu de rezol­vat este aceea a cadrelor tehnice, întreprinderea nu are inginer-șef și nici cadrele necesare pentru ser­viciile producție, tehnic, organiza­rea producției și a muncii, etc. Pe un­ele șantiere, îndeplinesc funcția de maistru oameni care nu au pre­gătirea necesară. Am subliniat a­­ceastă problemă, întrucît în solu­ționarea ei se cere mai mult­­ spri­jin din partea consiliului popular județean și chiar a C.S.E.A.S. că Dar tot la fel de adevărat este dincolo de cauzele obiective există și unele deficiențe proprii, ce puteau și pot fi înlăturate. Este vorba, în primul rînd, de slaba productivitate a muncii. „E firesc ca­­ productivitatea să­­ fie redusă — ne spunea maistrul montor Victor Roman, de la șantierul nr. 5, — cînd există indisciplină. Se pierde mult din timpul de lucru dimi­neața și seara, la sosirea și pleca­rea navetiștilor, precum și cu pau­zele de masă prelungite, cu învoi­rile și uneori chiar cu lipsurile de la program, fie cu orele, fie cu zilele“. Intr-adevăr, lună de lună indi­catorul productivității muncii nu se realizează decît în proporție de 94—95 la sută. Numai anul trecut s-au înregistrat circă 250 000 de ore-om lipsă, iar în acest an prea multe lucruri nu s-au îndreptat. O altă cauză subiectivă, pe care ne-a sesizat-o un șef de echipă de la șantierul de instalații, Virgil Mi­­halcea: defecțiunile în organiza­rea muncii, în corelarea programu­lui, de lucru intre diverse compar­timente —constructorii și instala­tori, șantiere și stația de betoa­ne etc. „Și ar mai fi un­­ lucru, spu­nea Virgil Mihalcea , să se asigure aprovizionarea ritmică. Se pierde uneori mult timp la punctele de lucru, pînă vin materialele.“ Despre toate aceste probleme, Stan VLAD (Continuare în pag. a 4-a) Tir Mureș Zi cu zi, colectivul Grupului de șantiere din Târgu Mureș al T.C.I.-CLuj ămmumsmmgammBmmaeaaammmBmBmmammBmKBsmammaamaameammammmimmmmmmmmmaamMmmmamtassstca BSiBm marchează noi pași spre înfăptuirea unui ambițios angajament: M PRUM­ SEMESTRU - 50,8% DIN PLANUL ANUAL După greutățile cu care construc­torii de la Tîrgu Mureș luptau la începutul anului, cînd lipsa de do­cumentații făcea incertă îndepli­nirea planului, bilanțul pe primul trimestru, ca și cel pe 4 luni con­stituie o plăcută surpriză. In cel dintîi pătrar, Grupul de șantiere al T.C.I.­Cluj, a realizat (la F.P.) 25% din planul valoric pe anul 1972, iar la sfîrșitul lunii aprilie — 33%. Prin menținerea unui ritm de lucru susținut, se estimează că bilanțul semestrului I va putea consemna îndeplinirea­ a 50,8% din sarcinile pe acest an. Dacă stăm bine să ne gîndim, evoluția marcată de Grupul de șan­tiere condus, cu recunoscuta-i price­pere de ing. PAVEL CHIRILA, nu-i tocmai surpriză. Un colectiv frun­taș, al unui trust fruntaș pe țară în construcții-montaj în întrecerea socialistă pe anul 1971, nu putea să se dezică. O confirmă nu nu­mai realizările valorice, ci și faptul că una din lucrările din plan — noua capacitate de producție de la Combinatul chimic­ Tîrnăveni, cu scadență in trimestrul II — se află încă de pe acum în probe, urmând să fie pusă în funcțiune în cursul acestei luni. Principalele investiții pe care le execută grupul se află pe platfor­ma chimică a orașului Tîrgu Mu­reș, iar obiectivul cu scadența cea mai apropiată este „Azot 5“. Aici, fabricile de acid azotic, de azotat și de uree au ieșit din atenția con­structorilor, care și-au cam ispră­vit treburile. Lucrează la echiparea lor, instalatorii și montorii (de la T.I.I.Ch.-București și, de la T.M.U.C.-București), respectiv, care întîmpină încă serioase greutăți, fie din lipsa unor utilaje și echi­pamente tehnologice, fie a­­ unor materiale speciale, a căror procu­rare cade în sarcina beneficiarului. Ce-i drept, de asemenea greutăți nu sînt scutiți, la fabrica de amo­niac (și așa atacată destul de tîr­ziu), nici constructorii, care execu­tă o seamă de fundații, canale teh­nologice și rețeaua de conducte subterane. Intrarea în funcțiune a „Azotului 5“ reclamă și aportul noii centrale termice, care urmea­ză să livreze abur la începutul a­­nului viitor. Și aici sunt probleme încă nerezolvate ; bunăoară, o sea­mă de utilaje nu sunt nici măcar contractate. Clădirea stației elec­trice se află în stadiu avansat — în luna mai va fi gata de roșu ; la hala cazanelor se montează struc­tura din elemente prefabricate, dar cam încet, ba lipsesc piesele, ba lipsește macaraua, ceea ce explică în parte stadiile fizice necorespun­zătoare pentru larga activitate de echipare de către șantierul uzinei „Vulcan“. Lucrările la noua unitate de în­grășăminte N.P.K. trebuiau începute astă-toamnă, dar au „demarat“ mult mai tîrziu, așa încît durata afectată execuției (termen , 1973) s-a diminuat simțitor. Oricum, sta­diul actual al investiției este în­curajator. De pe acum s-au reali­zat, printre altele, 90% din rețe­lele de canalizare, 30% din cele de alimentare cu apă șa., și se pre­vede ca la sfîrșitul semestrului I volumul lucrărilor să depășească cu cîteva procente sarcina planificată. Departe de a se declara mulțu­mit de nivelul realizărilor, de sta­diile fizice atinse la principalele obiective, ing. Pavel Chirilă, direc­torul grupului, ni s-a părut totuși optimist: „înainte de toate, ne-a relatat interlocutorul nostru, ne bucură faptul că salarizarea în a­­cord global cîștigă tot mai mult teren, în curînd va fi extinsă la 68% din efective . 4 din loturile de pe platforma Tîrgu Mureș lu­crează în întregime în acord glo­bal. Concomitent, s-a acționat pen­tru extinderea schimbului II la turnări de betoane și organizarea de schimburi prelungite la monta­rea prefabricatelor. O dată cu pu­nerea în funcțiune a unei noi in­stalații automate de preparare a betoanelor, s-a ajuns la un ritm de turnare de 500—600 mc pe zi. Rit­mul rapid în care se cere execu­tată noua unitate de îngrășăminte N.P.K. ne-a făcut să studiem și a­­doptăm o seamă de tehnologii in­dustrializate. Hala de fabricație, o clădire cu 6 nivele prevăzută ini­țial cu structură monolită, o vom realiza prin glisare. De altfel, struc­turile tuturor obiectelor acestei in­vestiții vor fi executate fie din ele­mente prefabricate, fie prin gli­sare, împreună cu Facultatea de construcții din Cluj studiem și po­sibilitatea ca lă noul castel de apă, cu o capacitate de 1000 mc, să tur­năm rezervorul la sol și apoi să-l listăm." Pe șantierele industriale din Tîr­gu Mureș constructorii nu sunt scutiți de inerentele greutăți gene­rate fie de lipsa unor materiale, fie de lipsa unor utilaje­ trebuin­cioase bunului mers al producției. Demnă de laudă este însă rîvna lor de a le depăși, de a­sigura egali­zărilor o dinamică ascendentă și un ritm rapid de evoluție noilor investiții. Aurel ZELINSCHI Fabrica de acid azotic, în curs de echipare '*.*%•*.*'» ■RI'*. I Í î­­ S-a terminat turnarea­­­­ primului ch­eson­­ de la Brăila î­n g Pe șantierul marii termocen­ g­­­trale de la Chișcani—Brăila, lu­ g. g­erătorii întreprinderii „Energo- g g construcția“ au terminat, cu trei 4­4 luni înainte de data prevăzută g g în grafic, primul cheson de be­­g­a ton armat — cel mai mare din­­ gțară — cu dimensiunile în plâng­e de 33,30x27,90 m și înălțimea de 4 4 21,85 m, în care este încorpo­­g­­rată o cantitate de circa 12 000 g 4 mc de beton. El va adăposti o g g stație de pompare de 75 000 g 4 mc/oră, pentru care structura de 4 $ rezistență a fost terminată. A­­­­­ceastă stație va alimenta cele 5 4 trei turbogeneratoare prevăzute g g să intre în funcțiune în prima g 4 etapă. g i Stadiul actual al lucrărilor g g permite să se prevadă o de­­g­a­ransare a termenului și la beta- 4 g narea camerelor de lucru ale ur­­­­­­mătoarelor două che­soa­ne, de a- 4 4­ceeași mărime. g 11 t Spuza frige... Pînă la birourile șantierului sînt cam trei kilometri. Greu de mers pe jos, prin ploaie. Fac semn unei autobasculante care transportă ba­last, și șoferul mă invită în cabină, îmi zic, frumos din par­tea lui. Cît am schim­bat două-trei cuvin­te, am și ajuns. Dau să cobor, pregătin­­du-mă să-i mulțu­mesc binevoitorului, dar acesta mi-o ia înainte : „Vă costă cinci lei". Bag mina în buzunar, plătesc, iar șoferul apasă pe accelerator și dis­pare... Veți zîmbi. Un fapt banal, nu ? Și, din păcate — pe alocuri — frecvent, nu-i așa ? Șoferul cu pri­cina putea foarte bine să rămînă in­­­­sensibil la apelul meu. Evident, putea. Dar a oprit. Nu cu alt gînd, decît cu a­­cela de a mai „scoa­te" ceva peste cîș­­tigul său, fără să facă nici o investi­ție suplimentară de efort. Dumnealui s-a încredințat auto­- basculanta de către șantier, ca să-l ser­vească, contra unui anumit salariu. Chi­lipirgiul se folosește însă de acest man­dat și pentru a se... autoservi, fiindcă, pe undeva, dumnealui se simte proprietar. Macaragiul bișnițar gîndește la fel: „Cîștig bine, dar mai pot scoate ceva în plus; torilor cîștigul mon­­depinde în mare măsură de mine, așa că-i am la mină". Principiile moralei noastre nu sînt îm­potriva cîștigurilor, ci împotriva cîștigu­rilor neoneste. Sînt împotriva celor — din ce în ce mai pu­țini la număr — care bagă mina în buzu­narul meu, al dumi­­tale, al statului. Ob­ștea, retribuindu-l corespunzător, îi în­credințează o misi­une, o funcție. Iar dumnealui, în loc să se puie în slujba funcției, pune... func­ția în slujba sa. Și­­ chit că-i șef de... utilaj, că-i șef de brigadă, de lot sau­­mai știu eu ce fel de „șef", nu scapă nici un prilej de a trage spuza pe tur­la lui. Dar, mai devreme sau mai tîrziu, spu­za frige mîinile la­come. Emil STERESCU

Next