Constructorul, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 40-43)

1972-10-07 / nr. 40

Constructorul Directivele Conferinței Naționale a P.C.R. cu privire la sistematizarea teritorială a orașelor și satelor, la dezvoltarea lor economico-socială CĂLĂUZĂ ÎN MUNCA PROIECTANȚILOR Din experiența unor institute județene de proiectare Dezvoltare armonioasă a tuturor localităților . Sistematizarea teritoriului, orașelor și satelor a căpătat în cadrul județului Timiș caracte­rul unei ample acțiuni care creează premisele dezvoltării armonioase, sub aspectul eco­nomic-social, a tuturor locali­tăților, încă de la sfîrșitul a­­nului trecut, dispunem de schi­țe de sistematizare pentru toa­te orașele, teritor­iile comune­lor și localitățile centre de co­mună, precum și pentru loca­litățile rurale ce au condiții de dezvoltare. Sistematizarea localităților are la bază studiul teritorial al județului, lucrare din care rezultă cerința de dezvoltare a unor localități,, tendința de ur­banizare a unor centre rurale cu influență asupra unor zone apropiate, r­ernț­­nerea unor lo­calități cu p­rofil pur agricol, sau dezafecta­rea treptată, prin depopulare, a unor localități care nu au comptiții economice pentru a fi m­enținute. Potrivit preved­erilor studiu­lui teritorial­­ al rețelei de lo­calități, elabo­r­at de către insti­tutul nostru, s-a propus să fie analizate Îl /localități care din punct de vedere economic tind , către o urbanizare mai accen­tuată, urmaș­d a deveni, în­­­­tr-un viitor­ relativ apropiat,­­ centre polar­­­izatoare cu carac­ter urban. In prezent, insti­tutul nostru­­ lucrează la noi schițe de sistematizare pentru aceste localități — lucrări care vor fi predate pină la finele anului. Cele 6 orașe ale județului Timiș dispun de schițe de sis­tematizare elaborate de către IPROTIM, care sunt reactuali­zate la diferite intervale, pen­tru a fi puse în concordanță cu cerințele de dezvoltare nou apărute. Schițele de sistemati­zare ale centrelor urbane con­țin prevederi de dezvoltare pentru actualul cincinal, dez­voltarea în viitorii 15—20 de ani, precum și indicații de dez­voltare pentru perioada de largă perspectivă. La elaborarea schițelor pen­tru sate, s-a ținut cont de sta­bilirea unor vetre de sat cit mai judicioase, de evitarea ri­sipei terenului agricol, siste­matizarea creînd premisele u­­nei măriri a densității. Deși comisia județeană de sistema­tizare a fost deosebit de exi­gentă în această problemă, în lumina directivelor trasate de către Conferința Națională P.C.R. ne revine sarcina de a a reanaliza vetrele de sate, pen­tru a aduce încă Îmbunătățiri ■ soluțiilor adoptate. O deosebită atenție se dă­­ stabilirii profilului localităților propuse pentru urbanizare. La aceste localități, precum și la unele sate cu o pondere eco­nomică mai importantă în te­ritoriu se prevăd Zone pentru eventuale industrii sau pentru dezvoltarea celor existente, în­­tîmpinăm însă unele dificul­tăți la stabilirea profilului, de­oarece acesta poate fi definit mai exact numai printr-o ana­liză temeinică a unor terito­rii mai largi, fiind necesare — pe lingă studii teritoriale la scara județului — și studii in­­terjudețene ; acestea sînt, de altfel, indispensabile și pentru o sistematizare la scara între­gului teritoriu național. La reactualizarea teritoriale ale județelor studiilor con­form Directivelor Conferinței Naționale a partidului, este ne­cesar să se aprofundeze latura economică, deoarece studiile e­­xistente s-au axat mai mult pe studiul rețelei de localități, fără a se adunei suficient as­pectul economic și relațiile de interdependență intre județe. Județul nu poate fi limitat, din punct de vedere economic, în­tre granițe rigide. Sistematiza­rea și planificarea trebuie să conlucreze și să devină în vi­itor un tot organic, întrucît nu este posibilă o planificare noilor investiții fără studii de a sistematizare, care să porneas­că de la cel mai mic nucleu, care este teritoriul comunei, și să ajungă pină la scara națio­nală. Prezența studiilor și schițe­lor de sistematizare se face simțită tot mai mult, acestea contribuind la dezvoltarea lo­calităților în mod ordonat planificat. Astfel, în județul Ti­și­miș numeroase comune dispun de alimentare cu apă și ca­nalizare, întîlnim străzi princi­pale asfaltate și trotuare în majoritatea centrelor impor­tante. Institutul de proiectare­­ Timișoara a realizat și are în curs de elaborare nume­roase detalii pentru centrele social-culturale ale unor loca­lități rurale unde sînt necesa­re lucrări de investiții într-o etapă apropiată. Roadele sistematizării se pot vedea și în teritoriu, unde pe zi ce trece se amplifică rețelele de drumuri asfaltate ce leagă comunele între ele, fiind legate, la rîndul lor­, cu șo­selele naționale și județene. In domeniul urban, munici­piul Timișoara poate fi dat ca un exemplu de dezvoltare .­ După cum se subliniază în documentele Conferinței Națio­nale a Partidului Comunist Român, întreaga activitate de sistematizare este subordonată înfăptuirii țelului suprem al politicii partidului — creșterea bunăstării materiale și spiri­tuale a tuturor oamenilor muncii, crearea unui înalt ni­vel de civilizație pentru între­gul popor. Județul Maramureș a marcat în ultimii ani — ca toate celelalte zone ale țârii — o amplă dezvoltare, atât la o­­rașe cât și la sate. Cu o mare diversitate de condiții natu­rale, Maramureșul este o zo­nă caracteristică, a cărei sis­tematizare teritorială necesită rezolvări deosebite în vederea dirijării conștiente a dezvoltă­rii raționale a localităților, corespunzător intereselor ge­nerale ale societății. Sistematizarea comunelor și satelor din județul nostru a stat în centrul preocupărilor proiectanților. Pină in prezent avem realizate schițele de sis­tematizare pentru toate cele 62 de localități reședințe de comune.­­ Un asemenea avans părea, încă la începutul anului 1969, foarte greu de rezolvat — dar utilizînd­ metoda aerofotogro­­metrică, pe baza rațin­alitării aduse de topograful Gheorghe Papadopol și cu sprijinul for­mației A­VIASAN din Baia Mare, am­ reușit ca în perioa­da iunie 1969 — septembrie 1971 să fie aerofotografiate toate cele 262 de localități ale județului Maramureș. Metoda s-a dovedit practică, rapida și economică ; pentru realizarea bazei topografice prin metode clasice, ar fi fost necesară o perioadă de peste zece ani, iar după estimările făcute, lu­crările ar fi costat cca. 12 mi­lioane de lei — în timp ce «infnrmizate cu prevederile »»chitei de sistematizare. Volu­­m­ul impresionant de lucrări privind modernizarea tramei stradale, concepută după cele mai moderne principii, așează Timișoara pe primul loc în țară. Pe lângă aceste lucrări, de o deosebită importanță pen­tru buna desfășurare a circu­lației, sunt în curs studii sau șantiere deschise pentru lucrări de zone verzi și obiective de interes obștesc. Amenajarea malurilor canalului Bega, Par­cul botanic, Parcul tineretului, zona de agrement din sud-vest etc. sunt exemple ale aplicării prevederilor de sistematizare. Zonele de locuințe se dezvoltă pe amplasamente și în etape ce corespund prevederilor schi­ței de sistematizare. De aseme­nea, Zonele industriale ale mu­nicipiului au fost sistematizate în detaliu, pentru a face po­sibilă amplasarea corespun­zătoare a unităților și dezvol­tarea lucrărilor cu caracter e­­dilitar. Față de actualele cerințe e­­conomice, sistematizarea — o­­rientată cu claritate prin Di­rectivele Conferinței Naționale a P.C.R. — devine una din pro­blemele de bază, contribuind la o corectă amplasare a o­­biectivelor economice in teri­toriu și la o dezvoltare eco­­nomico-socială armonioasă a tuturor localităților. arh. Constantin VODĂ arhitect-șef al institutului de proiectări „IPROTIM“ — Timișoara prin aerofotogrametrie, lucră­rile au durat 27 de luni, cos­tul lor ridicându-se la numai 273 000 de lei. .Fotografiile ae­riene au fost realizate in ca­drul institutului nostru, iar lucrările de teren au constat In realizarea reperajului aero­­fotogrametric. In fază finală s-au realizat fotoasamblaje la scară, după care au fost de­finitivate planurile finale, in tuș pe astralon. Valorificind mai departe experiența acu­mulată, I.P.J.­­ Maramureș a acordat sprijin și județelor Satu Mare, Sălaj și Bistrița, în care s-au realizat planurile de situație prin metoda aero­­fotogrametrică pentru 318 lo­calități. Am insistat asupra e­­ficienței aplicării acestei me­tode, deoarece­­ considerăm u­­tilă generalizarea ei și în ju­dețele care au greutăți în re­alizarea bazei topografice a localităților. Crearea acestor condiții a oferit posibilitatea de a se realiza schițele rare la un nivel de sistemati­superior. Probleme deosebite au ridicat centrele populate din depresi­unea Maramureșului, unde există localități din zona de munte tipic risipite, cu zona de locuit de pină la 100 kmp fiecare. Delimitarea vetrelor satelor s-a făcut pentru cons­trucțiile de locuințe grupate, îndeosebi de-a lungul cursu­rilor de apă și al căilor de co­municații, obținîndu-se densi­tăți de 30—40 de locuitori pe hectarul de zonă de locuit, adică duble față de cele exis­tente. In ce privește gospodă­riile locuitorilor râmași in afara vetrelor de sat, ținind cont de posibilitățile actuale și de natura juridică a tere­nurilor, s-a indicat un regim propriu prin care se admit numai reparații capitale și în­ființarea de anexe gospodă­rești , pentru a atrage in viitor acești locuitori să se mute în vatra de sat (ceea ce va mări densitățile pină la 60 de locuitori pe hectar), se rezervă in cadrul vetrei tere­nuri ce pot fi parcelate, iar în detaliile centrelor civice se prevăd dotări social-cultu­­rale și echipare tehnico-edili­­tară. Intenționăm să punem la dispoziția consiliilor populare comunale fotoasamblate cu perimetrul fiecărui sat, pentru a se urmări cu ușurință, la fața locului, modul de reali­zare a măsurilor privind sis­tematizarea localităților. In urma analizei situației actuale și a posibilităților de dezvoltare a rețelei de loca­lități ale județului Maramureș, au fost determinate 37 de lo­calități deosebite care prezintă condiții de dezvoltare, din care 8 localități au perspec­tive de a deveni centre ur­bane. Preocuparea noastră principală pe linie de sistema­tizare, în viitorul apropiat, constă în întocmirea schițelor la nivel urban pentru aceste 8 localități, avîndu-se în ve­dere un program complex de Directivele Conferinței Na­ționale a P.C.R. din iulie 1972 cu privire la sistematizare subliniază că protejarea me­diului ambiant — a pămîntu­­lui, apelor, aerului, a păduri­lor și în general a tuturor zonelor verzi — reprezintă o problemă de stat de importan­ță deosebită — condiție vitală pentru om. Arhitecții din Institutul de proiectare județean — Dolj au elaborat studii sistematizate din și schițe de care reiese clar preocuparea lor pentru punerea în valoare și ordona­rea cadrului natural al locali­tăților, în scopul apărării, păs­trării și protejării ambiant — aceasta cu mediului atit mai mult, cu cit pe măsură ce societatea tinde să devină urbană, omul tinde, la rîndul lui, să regăsească natura. In momentul de față, în municipiul Craiova se depun eforturi susținute pentru pro­tejarea orașului de pericolul pe care-l prezintă poluarea, sub toate formele ei de ma­nifestare. In condițiile exis­tenței și, mai ales, ale creș­terii în perspectivă a capaci­tăților de producție ale Com­binatului chimic din zona Ișal­­nița și a altor obiective in­dustriale amplasate în vecină­tatea imediată sau mai Înde­părtată a municipiului Craio­va, arhitecții sunt chemați să studieze și să rezolve cu fi­nețe din punct de vedere ur­banistic problemele pe care le ridică efectele dăunătoare ale poluării, cauzate atât de industrie cât și de transport, ritmul­­ trepidant al vieții ur­bane, zgomotul etc. Astfel, la proiectarea noului cartier Craiovița, din zona de nord-vest a­­ municipiului Cra­iova, s-au dat soluții pentru amenajărea de zone verzi care să creeze perdele de protecție împotriva noxelor produse de fabricile Combinatului chimic. Dintre acestea fac parte plan­tațiile de protecție din zona Ișalnița și cele care vor fi materializate prin amenajarea parcului Craiovița, parc ce se va întinde pe o suprafață de 90 de hectare, îmbunătățind astfel microclimatul acestei zone care va număra, în final, cca. 70­­00 de locuitori. Tot în­ această parte a orașului se propuneri pentru dotările so­cial-culturale, tehnico-edili­­tare, comerciale, de prestări de servicii, care să asigure un grad superior de civilizație pentru locuitorii din întrega zonă și să constituie un model de organizare pentru comu­nele și satele învecinate. Pre­conizăm să elaborăm cele 8 schițe la nivel urban pină la sfîrșitul trimestrului III al anului 1973 și pregătim din timp această acțiune , de pildă, urmează ca pină la sfîrșitul anului în curs ,să elaborăm studiile hidrogeolo­­gice pentru alimentările cu apă.Prin mărirea numărului de localități cu caracter urban se va ridica gradul de urba­nizare a județului Maramureș, de la 40 ° o în prezent, la 55%­,­­la nivelul anului 1990 — cu deosebite consecințe pozitive asupra creșterii nivelului eco­nomic și social-cultural al populației. ing. Alexandru BĂLAN membru al consiliului teh­­nico-economic din Institutul de proiectare județean­­ Maramureș propune ca suprafețele rezul­tate din retragerile blocurilor de locuit față de artera de pe­netrație să fie amenajate ca zone verzi plantate, pentru a se realiza un filtru împotriva nocivităților produse de tra­ficul mare pe care-l preia a­­ceastă cale de comunicație. Prin­ schița de sistematizare a comunei Cernele (comună suburbană, situată la nord­­vest de municipul Craiova), arhitecții din institutul nostru au propus restricționarea lo­calităților Izvorul Rece și Ro­vine, cuprinse în teritoriul a­­cestei comune. Ideea conducă­toare in luarea acestei decizii are în vedere îndepărtarea ce­lor două localități de mediul industrial poluant, urmînd ca populația să fie regrupată, in scurt timp, în comuna Cernele — ce se menține și se va dez­volta în perspectivă. De asemenea, schița de sis­tematizare a municipului Cra­iova prevede ca unele dintre obiectivele industriale existen­te în cadrul zonelor de locuit să fie mutate în zone special­­ destinate. Așa este cazul unor unități de industrie locală, secții de producție aparținînd uzinelor „7 Noiembrie» și u­­nor depozite, situate în pre­zent în diferite zone de lo­cuit ale orașului și care, înce­­pînd cu prima etapă, vor fi reamplasate în mod corespun­zător . Pentru a descongestiona circulația rutieră și a reduce poluarea cu gazele ți zgomo­tul produse de autovehicule, sc­hița de sistematizare a Cra­­iovei, elaborată în cadrul in­stitutului nostru, a propus ca circulația de tranzit să se facă pe o arteră de ocolire a ora­șului. In același context se înscrie și preocuparea față de fru­musețea cadrului natural. De pildă, studiul privind amena­jarea zonei de agrement si­tuată în vestul municipiului Craiova urmărește punerea în valoare a calităților peisagis­tice oferite de dealul Buco­­văț, de apele Jiului și de pă­durile din apropierea aces­tora. De un interes deosebit din partea populației Craiovei se bucură recentele amena­jări (spații verzi și oglinzi de apă) făcute în marginea de est a orașului, cunoscute sub denumirea de „Hanul docto­rului“. Acțiunea de sistematizare a Craiovei are în vedere și ex­tinderea „Parcului poporului“ cu încă 12 hectare. In afară de aceasta, propunerile arhi­tecților locali vizează reîm­prospătarea fondului vegetal existent — acțiune ce se im­pune a f făcută de­­ factori competenți, astfel ca să nu se altereze valoarea peisagistică a acestui cunoscut loc de o­­dihnă și agrement. Transpunerea în viață a Di­rectivelor Conferinței Națio­nale a P.C.R. privind sistema­tizarea teritoriului, a orașe­lor și satelor presupune multă atenție și abilitate din partea fiecărui arhitect, chemat ca pentru ordonarea spațială a cadrului natural și protejarea mediului ambiant să manifeste ingeniozitate, fantezie, hotă­­rire. arh. Teodor COCHEC, directorul Institutului de proiectare județean — Dolj Principiul de bază: ridicarea economică și socială Umanizarea mediului ambiant— sarcină nobilă a arhitectului Macheta detaliului de sistematizare pen­tru o porțiune din zona centrală a municipiu­lui Timișoara In primul plan — noul heget și magazinul universal; în planul central — zona universitară­­ in fundal — zona sportivă. MUNICIPIUL CRAIOVA MASIVE PLANTATE 1 PARCUL POPORUI­ III 1 PARCUL CRAMITA 3 PARCUL HARUL DOCTORMI­ 4 PARCUL FAME MLE CIRESTI 6 LUNCA MOFLORI 6 PAUREA SE ADRENERT LEAMRA 7 PADUREA DE ABRENERT WCOVAT Simnicv/ Ut Jos EURE INDUSTRIALE a co­/smu CRMC a 10HA CERRELE C ZORA ELECTROPUTERC 0 ZONA PODARI «v •Miiaiiiiimiii i iiimii i iniiiul? 1O noua macara­­­m ■*" ; In cadrul acțiunii de asimilare; ; și introducere­a unor noi tipuri în fabricație a­ de utilaje și; ; dispozitive menite să ducă la; ; sporirea productivității muncii pe; ; șantiere. Stația de utilaje din; ; Brașov a T.M.B. a realizat o; ; macara capră de 5 tf, în cele; ; două variante de bază — de; ; montaj (cu o deschidere de 20 m); ; și de depozit (16—20 m). S-au; ;urmărit modernizarea utilajului:; ; unificarea subansamblelor com­­; ;­ponente ale celor două variante; ; și adoptarea caracteristicilor teh­; ;­nice la prevederile normelor ln; ; vigoare. S-a avut, de asemenea,; «■ în vedere folosirea la maximum; ; a dotării tehnice a stației. ; Prototipul macaralei este folo­; ;­sit sub atenta supraveghere a; ;constructorilor săi, la executarea; a unui bloc din panouri mari în; ; cartierul brașo­vean Mihai Vitea­; ;­zu. După probele de anduranță:­ « noua macara urmează să fie o­;­­­mologată, urmînd a se executa; « seria zero. Se depun eforturi ca; ; pînă la sfîrșitul anului ea să; ; poată intra în producție de se­; ;­rie ; în cursul anului viitor, sta­­­­ția are de executat 10 macarale­; 2 capră de depozit și 40 de montaj.; . La realizarea noului tip de; «macara, o contribuție deosebită; ; au adus echipa condusă de sudo­­­­rul Andrei Simo, echipa de mon­­­­­taj a maistrului Ștefan Dinu și; « maistrul Ioan Burciu.­­ • La Festivalul internațional al filme­lor de arhitectura organizat la Vama cu prilejul celui de-al xI-lea Congres al Uniunii Internaționale a Arhitecților, unde au fost prezentate 52 de scurt-m­e­­traje selecționate din întreaga lume, fil­mul românesc „Hotel construit cu co­­fraje glisante" a obținut premiul IH, iar filmul „Mănăstirea Cozia" a fost distins cu mențiunea Juriului. Ambele au fost realizate de Centrul de documen­tare pentru construcții, arhitectură sistematizare din București, care totali­­i­zează astfel la distincții obținute , ultimii 3 ani, la festivaluri internaționale, pentru producția sa de filme documen­tare. C­ă pietrele brute și alte mine­reuri se topesc, este un fapt bine cunoscut, încă din mo­mentul cînd omul a început să ob­serve și să studieze fenomenele vul­canice. Temperaturile de topire sunt foarte diferite, în funcție de com­poziția chimică și mineralogică, de structură și textură. Bazalturile naturale — roci vul­canice eruptive — încep să se to­pească în jurul a 1250 ° C. Masa to­pită astfel obținută este suficient de lichidă pentru a i se putea da toate formele dorite. Încă acum 55 de ani s-au făcut, în Franța, primele încercări de to­pire a bazalturilor naturale, ajun­­gîndu-se la o treaptă industrială in Europa, într-o epocă mai recentă — după primul război mondial. Pe baza acestor cercetări s-au­ elaborat n­oi procedee de fabricare prin tur­nare a produselor din bazalt — sta­tice, dinamice (centrifugare) și prin sintetizare, ajungîndu-se ca astăzi să se dispună, în diferite țări, de­­ o vastă gamă de forme și dimensiuni de astfel de produse. Bazaltul topit, datorită rezistenței sale excepțio­nale la uzură prin abraziune (în multe cazuri superioară multor fon­te și oțeluri), la acțiunea acizilor și a leșiilor, la umiditate și la toți agenții atmosferici, a devenit unul dintre cele mai bune materiale de protecție contra fenomenelor de a­­braziune, coroziune, electrocorozi­­une și eroziune. In țara noastră — care posedă zăcăminte de bazalturi naturale de-a dreptul incomensurabile și de o ca­litate neîntrecută pe plan mondial — în actualul stadiu de dezvoltare a unui mare număr de sectoare in­dustriale, s-a considerat de o mare importanță tehnico-economică tre­cerea la producția industrială a unor astfel de materiale de pro­tecție In acest scop, pe baza unor modeste începuturi realizate inițial de către ing. Andrei Corneanu la Fabrica de șamotă­ Azuga și cu sprijinul dat de minister, s-a ajuns la punerea în funcțiune a stației­­pilot de la Fabrica de geamuri-Tir­­năveni, care poate fi socotită sîm­­burele unei adevărate industrii de produse din bazalt topit în Româ­nia în continuare, studiile și pro­iectul elaborate de centrul nostru de cercetare-proiectare și sprijinul dat de C.I.S.A. și M.E.F.M.C. au permis să se treacă la crearea unei importante capacități de producție, care se găsește pe punctul de a fi pusă în funcțiune, în cadrul fabri­cii de ciment „Temelia“-Brașov, întrucît nu toate bazalturile na­turale își îmbunătățesc în aceeași măsură proprietățile fizico-mecani­­ce prin topire, răcire și recristali­­zare, am considerat util ca pentru această capacitate industrială de produse din bazalt topit să alegem acele bazalturi din țară, care per­mit să se obțină rezultatele optime din acest punct de vedere. In acest scop ne-ara adresat catedrei de mineralogie de la Universitatea din Cluj, care, avînd specializarea ne­cesară, să ne execute analizele de orientare.­­Semnalez, în legătură cu aceas­ta, că o notă apărută în „România liberă“ din 28 septembrie menționa în mod eronat aportul dat de cate­dra din Cluj prin efectuarea aces­tor analize, ca reprezentînd o cer­cetare de bază asupra valorificării industriale a bazaltului prin topire, răcire și recristalizare). Secția de bazalt topit de la „Te­melia“, care în curînd va intra în probe tehnologice, va fabrica nu numai plăci și cărămizi (pe care le execută în mod curent stația-pi­­lot de la Tîrnăveni), ci și o vastă gamă de produse ce vor acoperi nevoi ale tuturor ramurilor indus­triale din țară. Deja se lucrează la diversificarea acestor produse, pen­tru a le face apte să înlocuiască o gamă cit mai largă de piese din metal care, în diferite ramuri in­dustriale, sunt supuse exclusiv abra­­ziunii, coroziunii, electrocoroziunii și eroziunii. Efectele tehnico-econo­­mice scontate prin aceste înlocuiri sînt enorme. Numai în industria cimentului, înlocuirea tuturor pie­selor de metal solicitate exclusiv prin abraziune și coroziune va per­mite reducerea consumului de me­tal cu circa 10—12 mii de tone a­­nual, plus alte efecte tehnico-eco­­nomice, legate de producție și de calitatea produselor finite. Totodată, noile produse vor putea fi utilizate cu mari avantaje la pardoseli de hale industriale, la înzidirea coșurilor de fum, la căptușirea rigolelor și jgheaburilor din industria minieră și siderurgică, a întregii tubulaturi din industria chimică și alte industrii similare. înaintea utilizării produselor din bazalt topit ca înlocuitor, de me­tale va trebui însă să ne familiari­zăm în mod detaliat cu proprietăți­le lor și cu­ posibilitățile tehnologi­ce de fabricație — căci există o di­ferență esențială între structura metalului și cea a bazaltului topit, care este foarte casant, nu este nici ductil, nici maleabil, nici forjabil și, bineînțeles, are o rezistență la tracțiune și încovoiere mult mai mică decît a metalelor. Totodată, spre a se asigura o bună utilizare a produselor din bazalt topit este necesar să se efectueze un montaj corect al pieselor respective. Dacă se îndeplinesc toate aceste condiții, produsele din bazalt topit se prezintă nu ca un simplu înlo­cuitor de metale, ci ca un material modern, cu o mare rezistență la a­­braziune și coroziune in special, care îmbunătățește durata de viață a instalațiilor, reduce costurile de achiziție și cele de întreținere și economisește din plin metalele de­ficitara. dr. Alexandru DINCA­RCAȘI din Centrul de cercetare-pro­iectare al Centralei industriale a lianților și azbocimentului — Brașov Un material modern: bazaltul topit „Argeș 2000“ După Trustul de construcții, Institutul județean de proiectări este, in județul Argeș, a doua unitate din ramura noastră în care își începe activitatea o societate tehnico-științifică și cu­ltural-sportivă. Directorul arh. Vladimir Perceac și proiectanții care au luat cuvâtul la ședința de constituire — referindu-se la denumirea aleasă pentru noua societate : „Argeș 2­000“ — au arătat că pentru fundamentarea unei viziuni îndrăznețe asupra viitorului este nevoie de perfecționare profesională, de cunoașterea progreselor științei și tehnicii, de lărgirea orizontului de cul­tură generală, scopuri la atingerea cărora să contribuie activitățile orga­nizate in cadrul acestei societăți S-a și propus tema uneia din primele acțiuni: o dezbatere publică, la care să fie antrenați și specialiști in dife­rite domenii din afara institutului, oameni ai muncii din județ, pe tema: „Cum vom trăi în anul 2­000 ?" Este, intr-adevăr, o problemă in­ care proiectanții au un cuvînt greu de spus — o problemă la a cărei rezolvare ei sînt chemați să contribuie de pe acum. (Ion BIZOIU, corespondent) mmw Peste 1­300 de elevi urmează, în noul an de învățămînt, cursurile celor 35 de clase (școală profesională, li­ceu industrial, școală tehnică de maiștri) de la Grupul școlar de ma­teriale de construcții-București. Pen­tru îmbunătățirea instruirii lor prac­tice, atelierul-școală de mașini-unelte a fost dotat cu încă 10 strunguri și 3 mașini de rabotat, iar atelierul-școa­­lă de automatizare, realizat aproape în întregime prin autodotare, început să funcționeze din plin. In a fotografie , maistrul instructor Tom­a Enache, explicînd elevilor din anul I al școlii profesionale funcționarea unei rabateze. OPINIA CITITORULUI Observînd modul defectuos în care se aplică prevederile H.C.M. nr. 238/ 1969, privind premierea pentru predarea înainte de ter­men a unor investiții productive sau cu caracter social (art. 2, lit. c din hotărîrea menționată și Or­dinul M.C.Ind. nr. 134 NT9T0) — prevederi preluate și de proiectul legii privind remunerarea muncii — propun redacției gazetei să în­treprindă o anchetă în rîndul organizațiilor de construcții, be­neficiarilor și la bănci, să com­pare numărul investițiilor preda­te înainte de termen cu numărul premierilor acordate pentru a­­ceasta — și să tragă concluziile în paginile „Constructorului“. Pac această propunere de­oarece, de regulă, beneficiarii — motivînd cu diferite argumente pe care nu le putem controla, sau subiective — refuză să în­cheie actul de constituire a fon­dului de premiere, iar la sfîrși­tul lucrărilor nu acceptă să cali­ficată : 1 ianuarie 1970—31 de­cembrie 1971 ; — realizat : 15 martie 1970—15 noiembrie 1971 ; — fond de premiere — cca. 3,2 milioane de lei ; — motivul invocat de benefi­ciar pentru neconstituirea fondu­lui : lipsa economiilor la devizul general ; — punctul de vedere al con­structorului : a) există economii la devizul general, de cca. 7 mi­lioane de lei ; b) beneficiarul — în dorința de a-și perfecționa in­vestiția — a întocmit, după ter­minarea și predarea complexului, unele devize suplimentare și are nevoie de fonduri pentru lucrări în afara proiectului executat ; c) fondul de premiere se poate con­stitui atît din economii la devi­zul general, cit și din beneficii­le realizate prin punerea în funcțiune înainte de termen a investiției. Sîntem informați că asemenea beneficii s-au realizat, dar au fost vărsate forului tute­lar . Trustul întreprinderilor a- Fiind prea mare, nu-i de loc­ mai mic­ ar fi, totuși, ceva­ stituie acest fond, invocînd fap­tul că nu au economii la deviz­ori nu au realizat beneficii prin punerea în funcțiune înainte de termen a lucrării , iar construc­torul nu are posibilitatea de a-l controla pe beneficiar sau de a-l acționa la arbitraj pentru că nu vrea să-și îndeplinească această obligație stimulent legală, stabilită ca un pentru creșterea efi­cienței economice a investițiilor. Un factor pe care-1 cred demn de avut în vedere în clarificarea acestei probleme este și cuantu­mul relativ ridicat al fondului de premiere — pînă la 1% din valoarea lucrării — care, după părerea mea, este greu de rezol­vat din punct de vedere finan­ciar și chiar impresionează ca sumă. Cred că ar fi mai practic dacă acest cuantum ar fi plafo­nat la o sumă mai mică, dar rea­lizabilă, față de sumele conside­rabile prevăzute în prezent, dar care nu se acordă, întrucît m-am ocupat, din par­tea întreprinderii noastre, de primul caz intrat în prevederile acestei legi — complexul de pui de carne de la Galați, predat cu 45 de zile mai devreme — fără să putem obține vreun rezultat pînă în prezent, consider că une­le elemente referitoare la această investiție vor fi semnificative pentru ilustrarea afirmațiilor de mai sus : perioada de execuție plani­­ vicole de stat-București, care le-ar fi folosit pentru acoperirea pierderilor altor întreprinderi a­­vicole din țară. Or, o astfel de măsură nu trebuia să afecteze interesele constructorului, consti­tuirea fondului de premiere pen­tru darea în funcțiune a investi­ției avînd, în această situație, prioritate ; d) beneficiarul, fiind nemulțumit de calitatea unor proiecte întocmite de proiectant, în loc sa-l excludă de la premie­re, nu vrea să constituie fondul. Marian NEGOIȚESCU contabil-șef al întreprinde­rii de construcții agrozo­­otehnice-Galați N. Red.­­ Am făcut un sondaj în sensul investigației solicitate de autorul scrisorii de mai sus — și abia dacă putem număra pe degetele de la o mînă cazu­rile, aflate de noi, în care s-a acordat premierea prevăzută pen­tru predarea înainte de termen a unor investiții. Unele concluzii rezultă foarte limpede chiar din relatările, aprecierile și propune­rile tov. Negoițescu. Redacția in­vită și alte unități de execuție, ca și beneficiari de investiții și organe bancare să-și spună punc­tul de vedere in această proble­mă care, într-un fel sau altul, trebuie rezolvată, pentru a se obține efectele economice scon­tate de legiuitor. ri

Next