Constructorul, octombrie 1972 (Anul 24, nr. 40-43)
1972-10-07 / nr. 40
Constructorul Directivele Conferinței Naționale a P.C.R. cu privire la sistematizarea teritorială a orașelor și satelor, la dezvoltarea lor economico-socială CĂLĂUZĂ ÎN MUNCA PROIECTANȚILOR Din experiența unor institute județene de proiectare Dezvoltare armonioasă a tuturor localităților . Sistematizarea teritoriului, orașelor și satelor a căpătat în cadrul județului Timiș caracterul unei ample acțiuni care creează premisele dezvoltării armonioase, sub aspectul economic-social, a tuturor localităților, încă de la sfîrșitul anului trecut, dispunem de schițe de sistematizare pentru toate orașele, teritoriile comunelor și localitățile centre de comună, precum și pentru localitățile rurale ce au condiții de dezvoltare. Sistematizarea localităților are la bază studiul teritorial al județului, lucrare din care rezultă cerința de dezvoltare a unor localități,, tendința de urbanizare a unor centre rurale cu influență asupra unor zone apropiate, rernțnerea unor localități cu profil pur agricol, sau dezafectarea treptată, prin depopulare, a unor localități care nu au comptiții economice pentru a fi menținute. Potrivit prevederilor studiului teritorial al rețelei de localități, elaborat de către institutul nostru, s-a propus să fie analizate Îl /localități care din punct de vedere economic tind , către o urbanizare mai accentuată, urmașd a deveni, într-un viitor relativ apropiat, centre polarizatoare cu caracter urban. In prezent, institutul nostru lucrează la noi schițe de sistematizare pentru aceste localități — lucrări care vor fi predate pină la finele anului. Cele 6 orașe ale județului Timiș dispun de schițe de sistematizare elaborate de către IPROTIM, care sunt reactualizate la diferite intervale, pentru a fi puse în concordanță cu cerințele de dezvoltare nou apărute. Schițele de sistematizare ale centrelor urbane conțin prevederi de dezvoltare pentru actualul cincinal, dezvoltarea în viitorii 15—20 de ani, precum și indicații de dezvoltare pentru perioada de largă perspectivă. La elaborarea schițelor pentru sate, s-a ținut cont de stabilirea unor vetre de sat cit mai judicioase, de evitarea risipei terenului agricol, sistematizarea creînd premisele unei măriri a densității. Deși comisia județeană de sistematizare a fost deosebit de exigentă în această problemă, în lumina directivelor trasate de către Conferința Națională P.C.R. ne revine sarcina de a a reanaliza vetrele de sate, pentru a aduce încă Îmbunătățiri ■ soluțiilor adoptate. O deosebită atenție se dă stabilirii profilului localităților propuse pentru urbanizare. La aceste localități, precum și la unele sate cu o pondere economică mai importantă în teritoriu se prevăd Zone pentru eventuale industrii sau pentru dezvoltarea celor existente, întîmpinăm însă unele dificultăți la stabilirea profilului, deoarece acesta poate fi definit mai exact numai printr-o analiză temeinică a unor teritorii mai largi, fiind necesare — pe lingă studii teritoriale la scara județului — și studii interjudețene ; acestea sînt, de altfel, indispensabile și pentru o sistematizare la scara întregului teritoriu național. La reactualizarea teritoriale ale județelor studiilor conform Directivelor Conferinței Naționale a partidului, este necesar să se aprofundeze latura economică, deoarece studiile existente s-au axat mai mult pe studiul rețelei de localități, fără a se adunei suficient aspectul economic și relațiile de interdependență intre județe. Județul nu poate fi limitat, din punct de vedere economic, între granițe rigide. Sistematizarea și planificarea trebuie să conlucreze și să devină în viitor un tot organic, întrucît nu este posibilă o planificare noilor investiții fără studii de a sistematizare, care să pornească de la cel mai mic nucleu, care este teritoriul comunei, și să ajungă pină la scara națională. Prezența studiilor și schițelor de sistematizare se face simțită tot mai mult, acestea contribuind la dezvoltarea localităților în mod ordonat planificat. Astfel, în județul Tișimiș numeroase comune dispun de alimentare cu apă și canalizare, întîlnim străzi principale asfaltate și trotuare în majoritatea centrelor importante. Institutul de proiectare Timișoara a realizat și are în curs de elaborare numeroase detalii pentru centrele social-culturale ale unor localități rurale unde sînt necesare lucrări de investiții într-o etapă apropiată. Roadele sistematizării se pot vedea și în teritoriu, unde pe zi ce trece se amplifică rețelele de drumuri asfaltate ce leagă comunele între ele, fiind legate, la rîndul lor, cu șoselele naționale și județene. In domeniul urban, municipiul Timișoara poate fi dat ca un exemplu de dezvoltare . După cum se subliniază în documentele Conferinței Naționale a Partidului Comunist Român, întreaga activitate de sistematizare este subordonată înfăptuirii țelului suprem al politicii partidului — creșterea bunăstării materiale și spirituale a tuturor oamenilor muncii, crearea unui înalt nivel de civilizație pentru întregul popor. Județul Maramureș a marcat în ultimii ani — ca toate celelalte zone ale țârii — o amplă dezvoltare, atât la orașe cât și la sate. Cu o mare diversitate de condiții naturale, Maramureșul este o zonă caracteristică, a cărei sistematizare teritorială necesită rezolvări deosebite în vederea dirijării conștiente a dezvoltării raționale a localităților, corespunzător intereselor generale ale societății. Sistematizarea comunelor și satelor din județul nostru a stat în centrul preocupărilor proiectanților. Pină in prezent avem realizate schițele de sistematizare pentru toate cele 62 de localități reședințe de comune. Un asemenea avans părea, încă la începutul anului 1969, foarte greu de rezolvat — dar utilizînd metoda aerofotogrometrică, pe baza raținalitării aduse de topograful Gheorghe Papadopol și cu sprijinul formației AVIASAN din Baia Mare, am reușit ca în perioada iunie 1969 — septembrie 1971 să fie aerofotografiate toate cele 262 de localități ale județului Maramureș. Metoda s-a dovedit practică, rapida și economică ; pentru realizarea bazei topografice prin metode clasice, ar fi fost necesară o perioadă de peste zece ani, iar după estimările făcute, lucrările ar fi costat cca. 12 milioane de lei — în timp ce «infnrmizate cu prevederile »»chitei de sistematizare. Volumul impresionant de lucrări privind modernizarea tramei stradale, concepută după cele mai moderne principii, așează Timișoara pe primul loc în țară. Pe lângă aceste lucrări, de o deosebită importanță pentru buna desfășurare a circulației, sunt în curs studii sau șantiere deschise pentru lucrări de zone verzi și obiective de interes obștesc. Amenajarea malurilor canalului Bega, Parcul botanic, Parcul tineretului, zona de agrement din sud-vest etc. sunt exemple ale aplicării prevederilor de sistematizare. Zonele de locuințe se dezvoltă pe amplasamente și în etape ce corespund prevederilor schiței de sistematizare. De asemenea, Zonele industriale ale municipiului au fost sistematizate în detaliu, pentru a face posibilă amplasarea corespunzătoare a unităților și dezvoltarea lucrărilor cu caracter edilitar. Față de actualele cerințe economice, sistematizarea — orientată cu claritate prin Directivele Conferinței Naționale a P.C.R. — devine una din problemele de bază, contribuind la o corectă amplasare a obiectivelor economice in teritoriu și la o dezvoltare economico-socială armonioasă a tuturor localităților. arh. Constantin VODĂ arhitect-șef al institutului de proiectări „IPROTIM“ — Timișoara prin aerofotogrametrie, lucrările au durat 27 de luni, costul lor ridicându-se la numai 273 000 de lei. .Fotografiile aeriene au fost realizate in cadrul institutului nostru, iar lucrările de teren au constat In realizarea reperajului aerofotogrametric. In fază finală s-au realizat fotoasamblaje la scară, după care au fost definitivate planurile finale, in tuș pe astralon. Valorificind mai departe experiența acumulată, I.P.J. Maramureș a acordat sprijin și județelor Satu Mare, Sălaj și Bistrița, în care s-au realizat planurile de situație prin metoda aerofotogrametrică pentru 318 localități. Am insistat asupra eficienței aplicării acestei metode, deoarece considerăm utilă generalizarea ei și în județele care au greutăți în realizarea bazei topografice a localităților. Crearea acestor condiții a oferit posibilitatea de a se realiza schițele rare la un nivel de sistematisuperior. Probleme deosebite au ridicat centrele populate din depresiunea Maramureșului, unde există localități din zona de munte tipic risipite, cu zona de locuit de pină la 100 kmp fiecare. Delimitarea vetrelor satelor s-a făcut pentru construcțiile de locuințe grupate, îndeosebi de-a lungul cursurilor de apă și al căilor de comunicații, obținîndu-se densități de 30—40 de locuitori pe hectarul de zonă de locuit, adică duble față de cele existente. In ce privește gospodăriile locuitorilor râmași in afara vetrelor de sat, ținind cont de posibilitățile actuale și de natura juridică a terenurilor, s-a indicat un regim propriu prin care se admit numai reparații capitale și înființarea de anexe gospodărești , pentru a atrage in viitor acești locuitori să se mute în vatra de sat (ceea ce va mări densitățile pină la 60 de locuitori pe hectar), se rezervă in cadrul vetrei terenuri ce pot fi parcelate, iar în detaliile centrelor civice se prevăd dotări social-culturale și echipare tehnico-edilitară. Intenționăm să punem la dispoziția consiliilor populare comunale fotoasamblate cu perimetrul fiecărui sat, pentru a se urmări cu ușurință, la fața locului, modul de realizare a măsurilor privind sistematizarea localităților. In urma analizei situației actuale și a posibilităților de dezvoltare a rețelei de localități ale județului Maramureș, au fost determinate 37 de localități deosebite care prezintă condiții de dezvoltare, din care 8 localități au perspective de a deveni centre urbane. Preocuparea noastră principală pe linie de sistematizare, în viitorul apropiat, constă în întocmirea schițelor la nivel urban pentru aceste 8 localități, avîndu-se în vedere un program complex de Directivele Conferinței Naționale a P.C.R. din iulie 1972 cu privire la sistematizare subliniază că protejarea mediului ambiant — a pămîntului, apelor, aerului, a pădurilor și în general a tuturor zonelor verzi — reprezintă o problemă de stat de importanță deosebită — condiție vitală pentru om. Arhitecții din Institutul de proiectare județean — Dolj au elaborat studii sistematizate din și schițe de care reiese clar preocuparea lor pentru punerea în valoare și ordonarea cadrului natural al localităților, în scopul apărării, păstrării și protejării ambiant — aceasta cu mediului atit mai mult, cu cit pe măsură ce societatea tinde să devină urbană, omul tinde, la rîndul lui, să regăsească natura. In momentul de față, în municipiul Craiova se depun eforturi susținute pentru protejarea orașului de pericolul pe care-l prezintă poluarea, sub toate formele ei de manifestare. In condițiile existenței și, mai ales, ale creșterii în perspectivă a capacităților de producție ale Combinatului chimic din zona Ișalnița și a altor obiective industriale amplasate în vecinătatea imediată sau mai Îndepărtată a municipiului Craiova, arhitecții sunt chemați să studieze și să rezolve cu finețe din punct de vedere urbanistic problemele pe care le ridică efectele dăunătoare ale poluării, cauzate atât de industrie cât și de transport, ritmul trepidant al vieții urbane, zgomotul etc. Astfel, la proiectarea noului cartier Craiovița, din zona de nord-vest a municipiului Craiova, s-au dat soluții pentru amenajărea de zone verzi care să creeze perdele de protecție împotriva noxelor produse de fabricile Combinatului chimic. Dintre acestea fac parte plantațiile de protecție din zona Ișalnița și cele care vor fi materializate prin amenajarea parcului Craiovița, parc ce se va întinde pe o suprafață de 90 de hectare, îmbunătățind astfel microclimatul acestei zone care va număra, în final, cca. 7000 de locuitori. Tot în această parte a orașului se propuneri pentru dotările social-culturale, tehnico-edilitare, comerciale, de prestări de servicii, care să asigure un grad superior de civilizație pentru locuitorii din întrega zonă și să constituie un model de organizare pentru comunele și satele învecinate. Preconizăm să elaborăm cele 8 schițe la nivel urban pină la sfîrșitul trimestrului III al anului 1973 și pregătim din timp această acțiune , de pildă, urmează ca pină la sfîrșitul anului în curs ,să elaborăm studiile hidrogeologice pentru alimentările cu apă.Prin mărirea numărului de localități cu caracter urban se va ridica gradul de urbanizare a județului Maramureș, de la 40 ° o în prezent, la 55%,la nivelul anului 1990 — cu deosebite consecințe pozitive asupra creșterii nivelului economic și social-cultural al populației. ing. Alexandru BĂLAN membru al consiliului tehnico-economic din Institutul de proiectare județean Maramureș propune ca suprafețele rezultate din retragerile blocurilor de locuit față de artera de penetrație să fie amenajate ca zone verzi plantate, pentru a se realiza un filtru împotriva nocivităților produse de traficul mare pe care-l preia această cale de comunicație. Prin schița de sistematizare a comunei Cernele (comună suburbană, situată la nordvest de municipul Craiova), arhitecții din institutul nostru au propus restricționarea localităților Izvorul Rece și Rovine, cuprinse în teritoriul acestei comune. Ideea conducătoare in luarea acestei decizii are în vedere îndepărtarea celor două localități de mediul industrial poluant, urmînd ca populația să fie regrupată, in scurt timp, în comuna Cernele — ce se menține și se va dezvolta în perspectivă. De asemenea, schița de sistematizare a municipului Craiova prevede ca unele dintre obiectivele industriale existente în cadrul zonelor de locuit să fie mutate în zone special destinate. Așa este cazul unor unități de industrie locală, secții de producție aparținînd uzinelor „7 Noiembrie» și unor depozite, situate în prezent în diferite zone de locuit ale orașului și care, începînd cu prima etapă, vor fi reamplasate în mod corespunzător . Pentru a descongestiona circulația rutieră și a reduce poluarea cu gazele ți zgomotul produse de autovehicule, schița de sistematizare a Craiovei, elaborată în cadrul institutului nostru, a propus ca circulația de tranzit să se facă pe o arteră de ocolire a orașului. In același context se înscrie și preocuparea față de frumusețea cadrului natural. De pildă, studiul privind amenajarea zonei de agrement situată în vestul municipiului Craiova urmărește punerea în valoare a calităților peisagistice oferite de dealul Bucovăț, de apele Jiului și de pădurile din apropierea acestora. De un interes deosebit din partea populației Craiovei se bucură recentele amenajări (spații verzi și oglinzi de apă) făcute în marginea de est a orașului, cunoscute sub denumirea de „Hanul doctorului“. Acțiunea de sistematizare a Craiovei are în vedere și extinderea „Parcului poporului“ cu încă 12 hectare. In afară de aceasta, propunerile arhitecților locali vizează reîmprospătarea fondului vegetal existent — acțiune ce se impune a f făcută de factori competenți, astfel ca să nu se altereze valoarea peisagistică a acestui cunoscut loc de odihnă și agrement. Transpunerea în viață a Directivelor Conferinței Naționale a P.C.R. privind sistematizarea teritoriului, a orașelor și satelor presupune multă atenție și abilitate din partea fiecărui arhitect, chemat ca pentru ordonarea spațială a cadrului natural și protejarea mediului ambiant să manifeste ingeniozitate, fantezie, hotărire. arh. Teodor COCHEC, directorul Institutului de proiectare județean — Dolj Principiul de bază: ridicarea economică și socială Umanizarea mediului ambiant— sarcină nobilă a arhitectului Macheta detaliului de sistematizare pentru o porțiune din zona centrală a municipiului Timișoara In primul plan — noul heget și magazinul universal; în planul central — zona universitară in fundal — zona sportivă. MUNICIPIUL CRAIOVA MASIVE PLANTATE 1 PARCUL POPORUI III 1 PARCUL CRAMITA 3 PARCUL HARUL DOCTORMI 4 PARCUL FAME MLE CIRESTI 6 LUNCA MOFLORI 6 PAUREA SE ADRENERT LEAMRA 7 PADUREA DE ABRENERT WCOVAT Simnicv/ Ut Jos EURE INDUSTRIALE a co/smu CRMC a 10HA CERRELE C ZORA ELECTROPUTERC 0 ZONA PODARI «v •Miiaiiiiimiii i iiimii i iniiiul? 1O noua macaram ■*" ; In cadrul acțiunii de asimilare; ; și introducerea unor noi tipuri în fabricație a de utilaje și; ; dispozitive menite să ducă la; ; sporirea productivității muncii pe; ; șantiere. Stația de utilaje din; ; Brașov a T.M.B. a realizat o; ; macara capră de 5 tf, în cele; ; două variante de bază — de; ; montaj (cu o deschidere de 20 m); ; și de depozit (16—20 m). S-au; ;urmărit modernizarea utilajului:; ; unificarea subansamblelor com; ;ponente ale celor două variante; ; și adoptarea caracteristicilor teh; ;nice la prevederile normelor ln; ; vigoare. S-a avut, de asemenea,; «■ în vedere folosirea la maximum; ; a dotării tehnice a stației. ; Prototipul macaralei este folo; ;sit sub atenta supraveghere a; ;constructorilor săi, la executarea; a unui bloc din panouri mari în; ; cartierul brașovean Mihai Vitea; ;zu. După probele de anduranță: « noua macara urmează să fie o;mologată, urmînd a se executa; « seria zero. Se depun eforturi ca; ; pînă la sfîrșitul anului ea să; ; poată intra în producție de se; ;rie ; în cursul anului viitor, stația are de executat 10 macarale; 2 capră de depozit și 40 de montaj.; . La realizarea noului tip de; «macara, o contribuție deosebită; ; au adus echipa condusă de sudorul Andrei Simo, echipa de montaj a maistrului Ștefan Dinu și; « maistrul Ioan Burciu. • La Festivalul internațional al filmelor de arhitectura organizat la Vama cu prilejul celui de-al xI-lea Congres al Uniunii Internaționale a Arhitecților, unde au fost prezentate 52 de scurt-metraje selecționate din întreaga lume, filmul românesc „Hotel construit cu cofraje glisante" a obținut premiul IH, iar filmul „Mănăstirea Cozia" a fost distins cu mențiunea Juriului. Ambele au fost realizate de Centrul de documentare pentru construcții, arhitectură sistematizare din București, care totaliizează astfel la distincții obținute , ultimii 3 ani, la festivaluri internaționale, pentru producția sa de filme documentare. Că pietrele brute și alte minereuri se topesc, este un fapt bine cunoscut, încă din momentul cînd omul a început să observe și să studieze fenomenele vulcanice. Temperaturile de topire sunt foarte diferite, în funcție de compoziția chimică și mineralogică, de structură și textură. Bazalturile naturale — roci vulcanice eruptive — încep să se topească în jurul a 1250 ° C. Masa topită astfel obținută este suficient de lichidă pentru a i se putea da toate formele dorite. Încă acum 55 de ani s-au făcut, în Franța, primele încercări de topire a bazalturilor naturale, ajungîndu-se la o treaptă industrială in Europa, într-o epocă mai recentă — după primul război mondial. Pe baza acestor cercetări s-au elaborat noi procedee de fabricare prin turnare a produselor din bazalt — statice, dinamice (centrifugare) și prin sintetizare, ajungîndu-se ca astăzi să se dispună, în diferite țări, de o vastă gamă de forme și dimensiuni de astfel de produse. Bazaltul topit, datorită rezistenței sale excepționale la uzură prin abraziune (în multe cazuri superioară multor fonte și oțeluri), la acțiunea acizilor și a leșiilor, la umiditate și la toți agenții atmosferici, a devenit unul dintre cele mai bune materiale de protecție contra fenomenelor de abraziune, coroziune, electrocoroziune și eroziune. In țara noastră — care posedă zăcăminte de bazalturi naturale de-a dreptul incomensurabile și de o calitate neîntrecută pe plan mondial — în actualul stadiu de dezvoltare a unui mare număr de sectoare industriale, s-a considerat de o mare importanță tehnico-economică trecerea la producția industrială a unor astfel de materiale de protecție In acest scop, pe baza unor modeste începuturi realizate inițial de către ing. Andrei Corneanu la Fabrica de șamotă Azuga și cu sprijinul dat de minister, s-a ajuns la punerea în funcțiune a stațieipilot de la Fabrica de geamuri-Tirnăveni, care poate fi socotită sîmburele unei adevărate industrii de produse din bazalt topit în România în continuare, studiile și proiectul elaborate de centrul nostru de cercetare-proiectare și sprijinul dat de C.I.S.A. și M.E.F.M.C. au permis să se treacă la crearea unei importante capacități de producție, care se găsește pe punctul de a fi pusă în funcțiune, în cadrul fabricii de ciment „Temelia“-Brașov, întrucît nu toate bazalturile naturale își îmbunătățesc în aceeași măsură proprietățile fizico-mecanice prin topire, răcire și recristalizare, am considerat util ca pentru această capacitate industrială de produse din bazalt topit să alegem acele bazalturi din țară, care permit să se obțină rezultatele optime din acest punct de vedere. In acest scop ne-ara adresat catedrei de mineralogie de la Universitatea din Cluj, care, avînd specializarea necesară, să ne execute analizele de orientare.Semnalez, în legătură cu aceasta, că o notă apărută în „România liberă“ din 28 septembrie menționa în mod eronat aportul dat de catedra din Cluj prin efectuarea acestor analize, ca reprezentînd o cercetare de bază asupra valorificării industriale a bazaltului prin topire, răcire și recristalizare). Secția de bazalt topit de la „Temelia“, care în curînd va intra în probe tehnologice, va fabrica nu numai plăci și cărămizi (pe care le execută în mod curent stația-pilot de la Tîrnăveni), ci și o vastă gamă de produse ce vor acoperi nevoi ale tuturor ramurilor industriale din țară. Deja se lucrează la diversificarea acestor produse, pentru a le face apte să înlocuiască o gamă cit mai largă de piese din metal care, în diferite ramuri industriale, sunt supuse exclusiv abraziunii, coroziunii, electrocoroziunii și eroziunii. Efectele tehnico-economice scontate prin aceste înlocuiri sînt enorme. Numai în industria cimentului, înlocuirea tuturor pieselor de metal solicitate exclusiv prin abraziune și coroziune va permite reducerea consumului de metal cu circa 10—12 mii de tone anual, plus alte efecte tehnico-economice, legate de producție și de calitatea produselor finite. Totodată, noile produse vor putea fi utilizate cu mari avantaje la pardoseli de hale industriale, la înzidirea coșurilor de fum, la căptușirea rigolelor și jgheaburilor din industria minieră și siderurgică, a întregii tubulaturi din industria chimică și alte industrii similare. înaintea utilizării produselor din bazalt topit ca înlocuitor, de metale va trebui însă să ne familiarizăm în mod detaliat cu proprietățile lor și cu posibilitățile tehnologice de fabricație — căci există o diferență esențială între structura metalului și cea a bazaltului topit, care este foarte casant, nu este nici ductil, nici maleabil, nici forjabil și, bineînțeles, are o rezistență la tracțiune și încovoiere mult mai mică decît a metalelor. Totodată, spre a se asigura o bună utilizare a produselor din bazalt topit este necesar să se efectueze un montaj corect al pieselor respective. Dacă se îndeplinesc toate aceste condiții, produsele din bazalt topit se prezintă nu ca un simplu înlocuitor de metale, ci ca un material modern, cu o mare rezistență la abraziune și coroziune in special, care îmbunătățește durata de viață a instalațiilor, reduce costurile de achiziție și cele de întreținere și economisește din plin metalele deficitara. dr. Alexandru DINCARCAȘI din Centrul de cercetare-proiectare al Centralei industriale a lianților și azbocimentului — Brașov Un material modern: bazaltul topit „Argeș 2000“ După Trustul de construcții, Institutul județean de proiectări este, in județul Argeș, a doua unitate din ramura noastră în care își începe activitatea o societate tehnico-științifică și cultural-sportivă. Directorul arh. Vladimir Perceac și proiectanții care au luat cuvâtul la ședința de constituire — referindu-se la denumirea aleasă pentru noua societate : „Argeș 2000“ — au arătat că pentru fundamentarea unei viziuni îndrăznețe asupra viitorului este nevoie de perfecționare profesională, de cunoașterea progreselor științei și tehnicii, de lărgirea orizontului de cultură generală, scopuri la atingerea cărora să contribuie activitățile organizate in cadrul acestei societăți S-a și propus tema uneia din primele acțiuni: o dezbatere publică, la care să fie antrenați și specialiști in diferite domenii din afara institutului, oameni ai muncii din județ, pe tema: „Cum vom trăi în anul 2000 ?" Este, intr-adevăr, o problemă in care proiectanții au un cuvînt greu de spus — o problemă la a cărei rezolvare ei sînt chemați să contribuie de pe acum. (Ion BIZOIU, corespondent) mmw Peste 1300 de elevi urmează, în noul an de învățămînt, cursurile celor 35 de clase (școală profesională, liceu industrial, școală tehnică de maiștri) de la Grupul școlar de materiale de construcții-București. Pentru îmbunătățirea instruirii lor practice, atelierul-școală de mașini-unelte a fost dotat cu încă 10 strunguri și 3 mașini de rabotat, iar atelierul-școală de automatizare, realizat aproape în întregime prin autodotare, început să funcționeze din plin. In a fotografie , maistrul instructor Toma Enache, explicînd elevilor din anul I al școlii profesionale funcționarea unei rabateze. OPINIA CITITORULUI Observînd modul defectuos în care se aplică prevederile H.C.M. nr. 238/ 1969, privind premierea pentru predarea înainte de termen a unor investiții productive sau cu caracter social (art. 2, lit. c din hotărîrea menționată și Ordinul M.C.Ind. nr. 134 NT9T0) — prevederi preluate și de proiectul legii privind remunerarea muncii — propun redacției gazetei să întreprindă o anchetă în rîndul organizațiilor de construcții, beneficiarilor și la bănci, să compare numărul investițiilor predate înainte de termen cu numărul premierilor acordate pentru aceasta — și să tragă concluziile în paginile „Constructorului“. Pac această propunere deoarece, de regulă, beneficiarii — motivînd cu diferite argumente pe care nu le putem controla, sau subiective — refuză să încheie actul de constituire a fondului de premiere, iar la sfîrșitul lucrărilor nu acceptă să calificată : 1 ianuarie 1970—31 decembrie 1971 ; — realizat : 15 martie 1970—15 noiembrie 1971 ; — fond de premiere — cca. 3,2 milioane de lei ; — motivul invocat de beneficiar pentru neconstituirea fondului : lipsa economiilor la devizul general ; — punctul de vedere al constructorului : a) există economii la devizul general, de cca. 7 milioane de lei ; b) beneficiarul — în dorința de a-și perfecționa investiția — a întocmit, după terminarea și predarea complexului, unele devize suplimentare și are nevoie de fonduri pentru lucrări în afara proiectului executat ; c) fondul de premiere se poate constitui atît din economii la devizul general, cit și din beneficiile realizate prin punerea în funcțiune înainte de termen a investiției. Sîntem informați că asemenea beneficii s-au realizat, dar au fost vărsate forului tutelar . Trustul întreprinderilor a- Fiind prea mare, nu-i de loc mai mic ar fi, totuși, ceva stituie acest fond, invocînd faptul că nu au economii la devizori nu au realizat beneficii prin punerea în funcțiune înainte de termen a lucrării , iar constructorul nu are posibilitatea de a-l controla pe beneficiar sau de a-l acționa la arbitraj pentru că nu vrea să-și îndeplinească această obligație stimulent legală, stabilită ca un pentru creșterea eficienței economice a investițiilor. Un factor pe care-1 cred demn de avut în vedere în clarificarea acestei probleme este și cuantumul relativ ridicat al fondului de premiere — pînă la 1% din valoarea lucrării — care, după părerea mea, este greu de rezolvat din punct de vedere financiar și chiar impresionează ca sumă. Cred că ar fi mai practic dacă acest cuantum ar fi plafonat la o sumă mai mică, dar realizabilă, față de sumele considerabile prevăzute în prezent, dar care nu se acordă, întrucît m-am ocupat, din partea întreprinderii noastre, de primul caz intrat în prevederile acestei legi — complexul de pui de carne de la Galați, predat cu 45 de zile mai devreme — fără să putem obține vreun rezultat pînă în prezent, consider că unele elemente referitoare la această investiție vor fi semnificative pentru ilustrarea afirmațiilor de mai sus : perioada de execuție plani vicole de stat-București, care le-ar fi folosit pentru acoperirea pierderilor altor întreprinderi avicole din țară. Or, o astfel de măsură nu trebuia să afecteze interesele constructorului, constituirea fondului de premiere pentru darea în funcțiune a investiției avînd, în această situație, prioritate ; d) beneficiarul, fiind nemulțumit de calitatea unor proiecte întocmite de proiectant, în loc sa-l excludă de la premiere, nu vrea să constituie fondul. Marian NEGOIȚESCU contabil-șef al întreprinderii de construcții agrozootehnice-Galați N. Red. Am făcut un sondaj în sensul investigației solicitate de autorul scrisorii de mai sus — și abia dacă putem număra pe degetele de la o mînă cazurile, aflate de noi, în care s-a acordat premierea prevăzută pentru predarea înainte de termen a unor investiții. Unele concluzii rezultă foarte limpede chiar din relatările, aprecierile și propunerile tov. Negoițescu. Redacția invită și alte unități de execuție, ca și beneficiari de investiții și organe bancare să-și spună punctul de vedere in această problemă care, într-un fel sau altul, trebuie rezolvată, pentru a se obține efectele economice scontate de legiuitor. ri