Constructorul, aprilie 1973 (Anul 25, nr. 14-17)

1973-04-07 / nr. 14

Rezultatele concursului de inovații pe 1972 al Ministerului Construcțiilor Industriale Ministerul Construcțiilor In­dustriale și Comitetul Uniunii sindicatelor din construcții și industria materialelor de cons­trucții au analizat recent desfă­șurarea și efectele de inovații pe anul concursului 1972 dintre unitățile M.C. Ind. Cu acest pri­lej s-a constatat că organizarea concursului a contribuit la sti­mularea și promovarea mișcării de invenții, inovații și raționali­zări, element de bază în intro­ducerea tehnicii noi pe șantiere­le ministerului. Planul tematic de invenții și inovații pe 1972, elaborat de minister împreună cu Comitetul Uniunii sindicate­lor pe ramură, a orientat creația tehnică a oamenilor muncii spre necesități de prim ordin ale pro­ducției, legate de creșterea pro­ductivității muncii, reducerea duratei de execuție a lucrărilor, îmbunătățirea calității acestora, reducerea consumurilor speci­fice, asigurarea unor condiții de lucru lipsite de periculozitate. La unitățile unde organele de conducere colectivă și comitete­le sindicatelor au acordat de­plină atenție dezvoltării organi­zate a mișcării de inovații, popu­larizării planului tematic M.C. Ind. și a celui propriu, or­ar­ganizării unor concursuri inter­ne și altor forme de stimulare, precum și operativității în re­zolvarea și aplicarea propuneri­lor, rezultatele s-au resimțit ne­mijlocit în creșterea eficienței economice a întregii activități. Pe ansamblul unităților M.C. Ind., în anul 1972 au fost înregistrate 772 propu­neri de invenții și inovații, din care au fost acceptate pentru aplicare­­ 120, cu econo­mii antecalculate de 85 210 689 lei; economiile postcalculate au totalizat 51 603 933 lei, din care numai 1 2B3 000 lei prin,, apreciere, iar restul pe de evidență contabilă și bază do­cumentație tehnico-operativă. In clasificarea unităților care au obținut cele mai bune rezul­tate în cadrul concursului s-a ținut seama de următoarele cri­terii: numărul inovațiilor accep­tate, caracterizat (sau în curs de caracterizare) ca invenții, și al celor cu economii postcalcu­late de peste 100 000 de lei; nu­mărul inovațiilor și raționaliză­rilor care rezolvă probleme din planul tematic al ministerului, precum și din planul tematic propriu al unității; numărul ino­vațiilor care rezolvă probleme de automatizare-mecanizare ; numărul inovațiilor și raționa­lizărilor trimise sau primite pentru generalizare; numărul mediu al salariaților (muncitori calificați, ingineri și tehnicieni); economia medie postcalculată. Iată lista unităților câștigă­toare ale concursului: • Grupa I-a: instalații mon­taj — premiul I: Trustul de instalații pentru industria chi­­mică-București • Grupa a II-a: producție Industrială — premiul I: Uzina de re­parații — Ploiești — premiul II: Uzina de reparații — București • Grupa a III-a: construc­ții — premiul I: Trustul de construcții industriale — Cluj — premiul III : întreprinde­rea de construcții agrozooteh­nice — București • Grupa a IV-a: mecaniza­re și transport — premiul I: Stația de uti­laje — Cluj — premiul II. Stația de u­­tilaje — Ploiești Nu s-au acordat: premiul II la grupa I-a, premiul II și un premiu III la grupa a III, pre­cum și premiul prevăzut la gru­pa a V-a (institute de cercetare și proiectare) — pentru care nu au fost întrunite condițiile din regulament. ★ Rezultatele concursului tre­buie să constituie pentru con­ducerile unităților M.C. Ind., pentru comitetele sindicatelor, pentru inovatori și raționaliza­­tori, pentru toți lucrătorii din sistemul ministerului un îndemn la o și mai largă promovare a creației tehnice. Este necesară o mai intensă activitate în acest sens a comisiilor inginerilor și tehnicienilor, a cercurilor ino­vatorilor, care să asigure docu­mentarea asupra noutăților teh­nice din țară și de peste hota­re; identificarea necesităților și posibilităților existente în fie­care unitate pentru perfecționa­rea tehnologiilor, pentru elabo­rarea de soluții mai eficiente, pentru mecanizarea proceselor de muncă, organizarea de cons­fătuiri și schimburi de experien­ță cu inovatorii, popularizarea realizărilor acestora. Afluxul de cadre tehnice în producție și în activitățile de concepție, ca ur­mare a reorganizării aparatului administrativ, trebuie să-și do­vedească avantajele și prin re­zolvarea, pe cale de invenții, inovații și raționalizări, a unor probleme de tehnică nouă ale unităților și alte ramuri în an­samblu. Ideea călăuzitoare în rezolva­rea temelor, în formularea pro­punerilor, în judecarea lor tre­buie să fie aceea de a se obține o eficiență economică certă, mă­surabilă, cu efecte concrete in producție, în decursul anilor s-a acumu­lat un valoros fond de tehnice avansate, datorate soluții in­ventatorilor și inovatorilor cons­tructori — fond pe care anul 1973 îl va spori încă. Este de datoria tuturor cadrelor de la conducerea unităților și a pro­ceselor de producție, să valori­fice din plin acest tezaur, în folosul îndeplinirii exemplare a planului, realizării mai devre­me a cincinalului actual, în fo­losul ridicării în ansamblu a nivelului tehnic și de eficiență economică al activității de cons­­trucții-montaj. „Renunțăm la importul pieselor de schimb“ Așa cum s-a subliniat la plenara C.C. a P.C.R. din 28 februarie — 2 martie a.c., asigurarea necesarului de piese de schimb are o importanță deosebită, în uni­tățile economice, pentru buna funcționare a mașinilor și utilajelor, pentru folosirea deplină a capacităților de producție, reducerea la minimum a întreruperilor și stagnărilor. Stația de utilaje­ Brașov din cadrul C.M.C.I. își propune, ca o problemă ce trebuie neîntârziat și cît mai bine soluționată pentru îndeplinirea prevederilor de plan și a angajamentelor pe 1973, asigurarea din producție proprie a pieselor de schimb necesare întreținerii și reparațiilor parcului de utilaje grele de construcții provenite din import, începutul — ne spune directorul unității, ing. Gheorghe Radu — l-am făcut cu ani în urmă, atunci cînd nevoia ne-a obligat să executăm în atelierele proprii cilindri, segmenți, pistoane, roți danturate, pinioane etc., pentru repararea încărcă­toarelor HON și altor utilaje. Mai mult, pe baza inovației unor muncitori din cadrul stației producem curent furtunele de presiune pentru utilajele cu instalații hidra­ulice, calitatea fiind superioară produselor similare procurate cu valută. Pentru fabricarea pieselor de schimb necesare în vederea renunțării la im­port, am trecut la întocmirea unui studiu, care în prima etapă va cuprinde inven­tarierea tuturor reperelor la utilajele importate, va urma proiectarea pieselor și a tehnologiilor de fabricație, atît pentru cele ce se execută în atelierele proprii, cît și pentru cele ce se realizează în colaborare cu marile uzine din Brașov. Scontăm că prin realizarea producției de piese de schimb se va obține, pe lângă economisirea de valută, realizarea bunei funcționări a utilajelor, ceea ce va constitui un sprijin substanțial dat șantierelor pentru îndeplinirea planului de investiții. (Cornel ARCAN, corespondent) Control obștesc al calității Din inițiativa conducerii și a co­mitetului sindicatului, la Trustul de construcții­ Constanța au fost or­ganizate colective obștești formate din ingineri, tehnicieni, muncitori de înaltă calificare, al căror obiec­tiv — după cum ne spunea direc­torul adjunct ing. Ion Gogoașă — este de a sprijini efectuarea con­trolului tehnic de calitate în toa­te fazele de execuție. Pe lângă semnalarea unor defec­țiuni la lucrări curente, care a de­terminat luarea operativă de mă­suri la nivelul formațiilor de lucru, al maiștrilor și loturilor, colective­le au sesizat și probleme mai gra­ve. Astfel, la o serie de apartamente din panouri mari, aflate încă în anul de garanție, a apărut condens pe fața interioară a pereților de fațadă. După cum a rezultat din cercetarea prin sondaj a unor pa­nouri s-a constatat că fenomenul se datorește nerespectării prescripții­lor tehnologice privind realizarea structurii elementelor sandviș, po­ziționării necorecte a stratului ter­­moizolator. Ing. Gheorghe Borcea, șeful serviciului c.t.c., ne-a preci­zat : „Deși furnizorul —­ I.P.M.C.­­Constanța — refuză să recunoască acest fapt, este evident că zonele de condens corespund unor punți termice apărute datorită disconti­nuității stratului de beton celular autoelavizat. Am cerut, cu toată fermitatea, să fie remediată această deficiență cu urmări atît de neplă­cute pentru confortul și durabili­tatea locuințelor“. îng. Cornel Popa, șeful laborato­rului de trust, ne vorbea despre o altă intervenție binevenită a colec­tivelor de control. „în luna februa­rie s-a constatat că granulometria agregatelor folosite la betoane era necorespunzătoare. Am fost nevoiți să oprim, pentru o perioadă scurtă, toate stațiile de preparare ; de în­dată s-au luat măsură pentru revi­zuirea și completarea ciururilor la stațiile de sortare. De asemenea, observîndu-se că la­ transportul be­tonului se pierde­ape drum laptele de ciment, conducerea trustului a dat indicații staiéi de utilaj-trans­­port, să ia de urgență măsuri pen­tru etanșeizarea benelor autobas­culantelor. Bîne ar fi dacă nu s-ar putea rezolv­a și dotarea cu cîteva autoagitato­are...“ Colectivele de control a calității au analizat și problema pernelor de loess, care în condițiile pantelor mari ale terenului din zona Tomis Nord nu dau rezultate satisfăcă­toare, existînd pericolul de tasări. împreună cu proiectantul și cu spri­jinul organelor de specialitate din C.S.E.A.S., s-a stabilit să se renun­țe la folosirea pernelor de loess la blocurile înalte care vor fi fundate pe piloți forați , la clădirile deja executate se iau măsuri de protec­ție, pentru eliminarea scurgerilor de apă. Clim­atul de exigență se mani­festă acum, mai pregnant, și la nivelul formațiilor de lucru. Iri­­mia Damian, șeful echipei de mon­­tori care lucrează la blocul K3 din ansamblul Filimon Sîrbu, își ex­prima nemulțumirea : „Multe pa­nouri trimise de I.P.M.C. nu sunt la vinciu, au abateri dimensionale , pentru a realiza planeitatea supra­feței suntem­ nevoiți să încărcăm su­plimentar panourile, de unde re­zultă consumuri în plus de mate­rial și de manoperă. Se mai întîm­­plă și cazuri cînd panourile ni se trimit cu tîmplăria montată de-a-n­­doaselea ! Uneori, orificiile din pa­nouri pentru prinderea tiranților nu pătrund pe toată grosimea și sîntem nevoiți să le spargem, de­grading betonul din jur“. Dumitru Căpățînă, președintele comitetului sindical de secție de la acest șantier, ne relata că la adună­rile grupelor din luna trecută a fost viu dezbătută slaba calitate a panourilor , totodată, întrucît o parte din elementele de fațadă cu uși de balcon și ferestre nu au tîm­­plăria montată din fabrică, s-a ce­rut ca serviciul de aprovizionare să asigure I.P.M.C. întreaga tîmplărie necesară, ca să se înlăture mano­pera suplimentară pe șantier. Rezultată dintr-o necesitate obiec­tivă, organizarea controlului ob­ștesc al calității va reprezenta, de­sigur, pentru trustul constănțean un instrument eficace în întărirea răs­punderii personale a fiecărui con­structor față de lucrările executate, contribuind la micșorarea cheltuie­lilor importante ce se fac pentru remedieri. V. LUNTRAȘU I­n ansamblul măsurilor de protecția muncii, un loc important ii ocupă combaterea zgomotului. Mai cu seamă în ultimele două decenii, pro­blema a devenit deosebit de importantă, deoarece, pe de o parte, avîntul economic a fost însoțit de înmulțirea considerabilă a surselor de zgo­mot și de creșterea puterii acestora, iar pe de altă parte, cercetările medicale efectuate în ultima perioadă au evidențiat caracterul nociv al zgomotului pen­tru organismul uman și efectele sale negative asupra productivității muncii. O dată cu intrarea în producț­ia­­ de materiale izolatoare „Matizol“—Berceni (Ploiești), a crescut în mod simți­tor gama materialelor fonoizolante și fonoabsorbante produse în țară, pentru executarea lucrărilor de finisare fonoabsorbantă a locurilor de muncă din hale zgomotoase, precum și a sălilor de spectacole, studiourilor de radio și televiziune și a altor încăperi unde se impune reglarea procesului de rever­berație, la executarea căptușelilor fonoabsorbante în atenuatoarele de zgomot ale instalațiilor de ventilație și în alte instalații destinate atenuării energiei undelor acustice care trec prin ele. • Vata minerală tip P, formată din fibre minerale obținute prin fi­­brilizarea unor tipuri de roci natu­rale, ce Se pulverizează cu o emul­sie de ulei mineral. Se utilizează cu rezultate bune la izolații fonice și termice. • Pîsla minerală clasică tipurile P. 27, P. 40, P.60 și P.90 (cifrele in­­dicînd densitatea aparentă în kg 'mc), realizată prin presarea ratei mine­rale și adăugarea unui liant pe ba­ză de polimeri. Poate fi, de aseme­nea, utilizată ca material pentru izo­lații fonice, avînd coeficienți de ab­sorbție mai mari de 0,5 pentru frec­­­vențe peste 400 Hz (prin coeficient de absorbție înțelegem raportul din­tre energia acustică absorbită și cea reflectată). Structura acestui mate­rial fiind mai puțin compactă, se re­comandă ca pista minerală să se utilizeze numai acoperită cu un strat protector de pînză de sac, sită, ta­blă perforată sau ștanțată (peste 20% din suprafața metalică), în func­ție de locurile unde se execută tra­tamentul fonoabsorbant.­­ Plăcile fonoizolatoare tipurile FI—90, FI—100 și FI—120 sunt obți­nute prin presarea vatei minerale, căreia i se adaugă un anumit pro­cent de liant pe bază de polimeri. Ele au coeficienții de absorbție mai mari de 0,5 la frecvențe de peste 1­000 Hz. • Plăcile fonoabsorbante de 20 mm de tipurile FA—140 S (stropite), FA—140­ V (văruite) și FA—140 P (perforate), obținute prin prelucra­rea și tratarea plăcilor de vată mi­nerală așa cum s-a arătat mai înainte, se utilizează pentru­mente fonoabsorbante și pentru trata­a­­mortizarea zgomotelor de impact. Coeficienții lor de absorbție sunt de peste 0,5 începînd de la frecvența de 2000 Hz. Fiind mai compacte, ele pot fi utilizate în mod curent la finisări fonoabsorbante, fără a mai fi acoperite cu vreun strat protec­tor. • Plăcile autoportante de tipuri­le AP/S (stropite) și AP/V (văruite) sunt produse obținute prin­ presarea și tratarea plăcilor de vată minera­lă, armate cu fîșii de tablă. Se uti­lizează ca izolant fonic și termic la intradosul învelitorilor din plăci on­dulate de azbociment, la tratamentul acustic al halelor industriale ș.a. Ele au proprietăți fonoabsorbante foarte ridicate, coeficienții de ab­sorbție fiind de peste 0,5 de la frecvența de 400 Hz. Începînd aceste plăci prezintă, de asemenea, avanta­jul că fiind compacte și armate, re­zistă mai bine în exploatare, indi­ferent de sistemul de prindere — în­cadrate sau agățate. Plăcile auto­­portante sunt cele mai indicate pen­tru finisări fonoabsorbante, unde este necesară o reducere substanția­lă a nivelului de zgomot; totodată­­ele pot fi aplicate pe suprafețe mari. • Cochiliile din vată minerală, care se utilizează pentru tratarea fonică și termică a conductelor cu diametrul de la 17 pînă la 325 mm. Întreprinderea de materiale izola­toare „Matizol“ — Berceni mai li­vrează fîșii din vată minerală, pre­cum și șnur din vată minerală cu împletitură din sîrmă zincată sau cu împletitură din sfoară. Pentru executarea cu eficiență ma­ximă și la un preț cit mai redus a tratamentelor acustice se aleg acele materiale fonoabsorbante, ale că­ror caracteristici tehnice sunt cele mai adecvate, în conformitate cu calculul acustic elaborat și cu for­ma, dimensiunile și structura con­strucției care se tratează. Datorită sortimentelor de materia­le fonoizolante și­­ fonoabsorbante produse în prezent în țară, precum și prin lărgirea gamei acestora, au crescut și vor crește în continuare posibilitățile acusticienilor de a rea­liza în condiții economice lucrări de bună calitate pentru combaterea zgomotului. dr. ing. Alex. DARABONT ing. Dan VAITEANU În actualitate, lupta împotriva zgomotului Materiale fonoizolante si fonoabsorbante Demonstrație de mînuire a pica merului 99 HIDROCENTRALA STUDENȚILOR Faptul că pe șantierul acumulării Vîlcele lucrează, alături de cei patru sute de muncitori, cîteva zeci de studenți, nu ar justifica titlul de mai sus, dacă nu ar fi vorba de o semnificație mai profundă. Pe care ne-a relevat-o conf. univ. ing. Nico­­lae Ileana, responsabil nu practica la Institutul de constructii­ Bucu­­rești . — Cerinței integrării organice a învățămîntului cu producția, insti­tutul nostru ii răspunde inițiind măsuri concrete. Astfel, Facultatea de hidrotehnică a încheiat cu între­prinderea de construcții hidroener­getice un contract potrivit căruia pe șantierele hidrocentralelor de pe Argeș-aval — acum la Vîlcele, apoi la Merișani și Budeasa — vor lu­cra permanent, ca muncitori, serii de cite circa 50 de studenți din pri­mii trei ani, de la cursurile de ingi­neri și de la cele de subingineri. Seria are o durată de două săptă­­mîni, în timpul anului universitar și de o lună și jumătate în perioa­da de vară ; ea constituie întregul efectiv al unui an de studii, pentru a nu se produce perturbări în des­fășurarea cursurilor. Viitoarele ca­dre tehnice — din care o bună parte vor fi repartizate, după absolvire, chiar la I.C.H. — nu numai că se vor familiariza cu atmosfera de șan­tier, cu tehnologiile și utilajele spe­cifice, dar își vor însuși și deprin­deri într-o meserie. Firesc, începutul se face cu ope­rații simple, i-am găsit pe tinerii din anul II, în salopete albastre noi­­nouțe, lucrînd în trei schimburi la finisarea terasamentelor la baraj și la dig, ajutîndu-i pe zidarii ce con­struiesc stația de transformare de 110 kW, pe instalatori. Fetele au fost repartizate la laboratorul de betoa­ne, la compartimentul topo-geo, la serviciul tehnic. Domnește o atmos­feră de voie bună, împletită cu o curiozitate ce îmbrățișează deopo­trivă, ca obiect al atenței, manevre­le utilajelor, indicațiile pe care șefii de lot le dau echipelor, mișcările si­gure ale fierar-betoniștilor, ale dul­gherilor. .. Iar în caietele de practică se acu­mulează date. Despre Vîlcele : o a­­cumulare de 40 milioane mc de apă, cea mai mare nestemată în salba de lacuri artificiale de pe Ar­geș-aval. Creată prin diguri (din care cel de Pe malul sting va avea 6 km lungime și 22 m înălțime de la cota de fundare) și printr-un baraj, alături de care se construiește cen­trala hidroelectrică de 11,5 MW. Despre tehnica folosită : excavatoa­re, dragline (volumul de excavații pe schimb ajunge la 2000—2500 mc), autobasculante Beraz și Tatra, bul­dozere, vibrocompactoare tractate, centrală de betoane cu malaxor de 1 200 l, stație de sortare a agregate­lor în 4 fracțiuni, macara Menck cu benă de 3mc. Despre caracteristicile lucrării... In ziua cînd mă aflam la șantier, venise și prof. ing. Nicolae Corcin­­ski. Am mers împreună pe la punc­tele de lucru, la căminul cu came­re de cite două locuri, la cantină. Profesorul era, în mod vădit, mulțu­mit de condițiile create studenților, dar mai cu seamă de efectul pe ca­re munca în producție îl va avea asupra acestora, sub raportul aco­modării cu șantierul începînd de la bază: „întotdeauna le-am cerut elevilor și asistenților mei, chiar an­trenați în studii științifice abstrac­te, să nu piardă contactul viu cu producția, cu nevoile acesteia. Acum se creează condiții organizate pen­tru o astfel de legătură“. « Iar dacă începutul se face rudi­mentar, la nivel de... lopată, e fiind­că nimeni nu se naște învățat, însu­șirea celei mai simple meserii du­rea­­ză luni. In plus, chiar de la această fază, este sau poate fi solicitată și participarea minții. Inginerul Iulian Dumitrescu, șeful unuia din punc­tele de lucru, îmi spunea că încă prima serie, din martie — anul II subingineri CH — s-a afirmat prin­­tr-o raționalizare colectivă : un plan înclinat pentru turnarea betonului în patul de ghidaj... — Și aș mai sublinia un care s-a putut constata chiar efect, din primele zile — adaugă ing. Gheor­ghe Țiclete, conducătorul practicii în producție a studenților hidroteh­nicieni. — Șantierul completează, în procesul muncii, educația morală și cetățenească a tinerilor noștri, îi apropie, îi unește între ei și cu constructorii. Am urmărit zi de zi această transformare și mă bucură cursul ei. Fără îndoială că sunt de adus — și fără îndoială că se vor aduce­­ îm­bunătățiri în continuare acestei for­me de practică în producție, în care studenții lucrează ca muncitori, cu normă, cu disciplină de program, cu salariu. De pe acum însă, inițiativa Institutului de construcții se înscrie pozitiv pe linia indicațiilor secreta­rului general al partidului, de a face ca integrarea învățămîntului cu pro­ducția și știința să fie nu o acțiune formală, „de zile mari“, un dome­niu de măsuri sporadice, ci o axare concretă a întregului proces de în­­vățămînt pe cercetare și producție. Este un pas ferm spre realizarea o­­biectivului formulat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, „ca realmente tî­­nărul de azi, viitorul intelectual de mîine, să poată căpăta atît cunoș­tințele teoretice, cît și cele prac­tice care să-i permită, după termi­narea anilor de studii, la intrarea sa în producție, să se integreze ime­diat și nemijlocit în acțiunea gene­rală a întregului popor de dezvoltare multilaterală a țării". Adrian RUSU ii Material documentar in sprijinul perfecționării muncitorilor constructori Pentru a sprijini acțiunea de per­­fecționare a pregătirii muncitorilor de pe șantierele de construcții, Centrul de documentare al Ministerului Con­strucțiilor Industriale elaborează și editează un nou gen de material do­cumentar : caiete lunare (de 4—8 pa­­gini, format de buzunar), cuprinzînd informări tehnice, cu caracter de lecții, destinate reîmprospătării și completării cunoștințelor muncito­rilor de diferite profesii — zidar-beto­­nist, montator de elemente prefabri­cate, dulgher, electrician în con­strucții, lăcătuș construcții metalice, mecanic de utilaje de construcții, in­stalator, izolator. Sunt prezentate — într-o redactare succintă, într-un limbaj accesibil și clar (textele fiind ilustrate cu desene și fotografii) — noi procedee și me­tode de lucru utilizate pe șantierele din țară și din străinătate, modul de executare corectă a lucrărilor, ino­vații și raționalizări, care pot fi puse în practică cu mijloacele șantierului. Pînă acum au apărut lecții , următoarele­­ zidari-betoniști : „Agregate pentru betoane“, „compoziția betoanelor. Cimentul și apa“ ; Q montatori de elemente prefabri­cate : „Trasarea construcțiilor din ele­mente prefabricate din beton armat“, „Montarea stîlpilor prefabricați din beton armat în fundații-pahar“ ; 0 dulgheri : „Cofraje moderne de inventar pentru realizarea stîlpilor din beton armat monolit“, „Panouri pentru cofraje realizate din foi de placaj“ ; • electricieni de construcții ; „Teh­nologia executării instalațiilor electri­ce interioare în conductoare și tuburi de protecție“, „Folosirea diblurilor de fixare a colierelor de strîngere a instalațiilor electrice“ ; 0 lăcătuși de construcții metalice „Operații la lucrările de lăcătușerie“, „îndreptarea materialelor metalice“ 0 mecanici de utilaje : „Funcțio­narea utilajelor și mijloacelor de transport pe timp friguros“, „Trans­portul, amplasarea și pregătirea uti­lajelor“ ; • instalatori : „Utilizarea și monta­rea țevilor din policlorură de vinil • „ȘANTIERUL DE CONSTRUCȚII“, nr. 3, 1973- Sumarul revistei de­butează cu un articol al ing. N. Radu, despre unele aspecte ale activității de prognoză privind dezvoltarea construcțiilor din țara noastră pînă în­­ ani1“ 1990. Dr. ing. I. Hera Bucur prezintă unele elemente metodologice privind unificarea și agregatizarea utilajelor terasiere și mijjloacelor de transport, acțiune importantă pentru creșterea eficienței economice în fabricarea și ex­ploatarea acestor mașini. Tot în domeniul mecanizării construcțiilor notam: articolul ing. I. Popa _ despre modalități științifice de evidențiere a nive­lului de folosire a macaralelor pentru montaj; cel al ing. G. Pamfil — despre mijloace și măsuri de protecția muncii la folosirea utilajelor cu acționare electrică; cel al ing. P. Bîlcu — descrierea unei inovații privind descărcarea din autocamioane a materialelor în vrac cu ajutorul unui echipament adaptat la autoîncărcător. Utile indicații cu caracter tehnic și tehnologic sunt cu­prinse în articolul ing. E. Popescu, despre prelungirea duratei de exploatare a materialului lemnos și în cel al ing. R. Brescan, despre executarea înve­­litorilor din plăci ondulate de azbociment. Ing.­ V. Zbârcea trece în revistă experiența Centrului de organizare și cibernetică în construcții, în­­ domeniul activității de perfecționare a pregătirii cadrelor, în continuarea seriei de ar­ticole în legătură cu tehnologiile folosite pe șantierele ARCOM, ing. P. Butta prezintă lucrări din Praga și Berlinul occidental. • „AGRESIVITATEA NATURALĂ PE TERITORIUL ROMÂNIEI” — lucrare elaborată de A. Vasiliu, E. Popescu, C. Solacolu și D. Teodorescu și editată de C.D.C.A.S.-Redacția publicațiilor pentru construcții — explică ac­țiunea corosivă pe care agresivitățile naturale o exercită asupra elementelor de construcții din beton și beton armat, prezintă o zonare a teritoriului țării după natură acestor agresivități și indică măsurile ce trebuie luate în con­secință la proiectarea și executarea lucrărilor din beton. 0 PUBLICAȚII RECENTE ALE C.D.C.A.S. : „Buletinul construcțiilor“, nr. 3, 1973; „Buletin de informare tehnică — Construcții, arhitectură, siste­matizare“, nr. 3, 1973; „Tehnologii noi“, nr. 3, 1973; „Conducerea previzională și prognoza în construcții“ și „Formarea prețurilor în construcții“ (în ciclul de sinteze documentare : „Organizarea, planificarea și economia construc­țiilor“) ; „Fațade ușoare“ — prelucrare după recomandările CIMUR (în co­lecția „In sprijinul execuției și proiectării“). CONCURS PUBLIC ÎN PROIECTARE Ministerul Industriei Ușoare organizează un concurs în proiectare, cu participare nelimitată, cu tema : „MAGAZII CU STRUCTURA UȘOARA IN SPECIFICUL M.I.U." la care vor fi acordate următoarele premii : I Premiul I 34 000 lei Premiul II 22 000 lei Premiul III 12 000 lei Mențiune 4 000 lei Proiectele vor fi predate — direct sau prin poștă­­— pînă la 20 iu­nie 1973, pe adresa : Institutul de proiectări pentru industria ușoară (I.P.I.U.), București, str. Luterană nr. 12, sectorul 7 — cu mențiunea : „Pentru concursul în proiectare". Tema-program a fost difuzată la institutele centrale și județene de proiectare, unde poate fi consultată. MECANIZARE EFICIENTĂ A CONSTRUCȚIILOR­­­U mașini și Utilaje proiectate și executate­­ de unitățile CENTRALEI PENTRU MECANIZAREA CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE TRANSPORTORUL CU BANDĂ DE CÎMP de 100 ml „TBC“ CONSTRUCTORI­­ Folosiți lor de rîu. Transportorul cu bandă de cîmp se utilizează în balastiere, pentru transportul balastului pe distanțe de pînă la 1000 m, ob­ținute prin instalarea în serie (direct pe teren, fără a fi nece­sară amenajarea denivelărilor) a mai multor transportoare — pasul de instalare fiind de 100 m. Utilajul se compune din mai multe tronsoane i­,seriate (15 bu­căți curente și una de racordare), capul de antrenare cu grupul de antrenare, capul de întindere cu grupul de întindere, contragreu­tatea, jgheabul de alimentare, e­­lementele de instalație electrică și lumină. Elementele componente sunt prevăzute cu tălpi de sanie și ochiuri de tracțiune, în vederea ripării transportorului. CARACTERISTICI TEHNICE : — lățimea benzii transportoare 650 m — lungimea nominală (pasul de instalare) 100 m — viteza de deplasare a benzii 1,83 m/s. — capacitatea de transport ma­ in balastiere, precum și la punctele de extragere a agregate­ximă pe teren orizontal (la o greutate specifică aparentă a ba­lastului în grămadă de 1800 kg/ mc) 200 mc/oră (caracteristicile pentru alte condiții de funcțio­nare se determină din diagrama caracteristică a transportorului). — motorul electric 10 kW, 1460 rot./min., 380/226 V — masa netă , transportorul propriu-zis 6524 kg, tabloul elec­tric 94 kg — total 6618 kg. Preț informativ: 195 950 lei. Lansați cît mai urgent comenzi către CENTRALA PENTRU MECANIZAREA CONSTRUCȚIILOR INDUSTRIALE — Bucu­rești, sectorul 5, șos. Giurgiului nr. 164.

Next