Constructorul, iulie 1973 (Anul 25, nr. 27-30)

1973-07-07 / nr. 27

PREGĂTIREA PLANULUI DE CONSTRUCȚII MONTAJ PE ANUL 1974 la această prețioajiă,’ " Ia­r miste­rul Construcților Isrdüstriale și La unitățile Strododonite se desfășoară intens acțiunile de pregătire a con­dițiilor necesare pentru îm­­dd­eplini­­rea și depășirea sarcinilor de plan pe­ anul 1974, îmbunătățite față de prevederile din planul cincinal, ca urmare a hotărârilor Confferinței Ra­ționale a Basfoidului și ale ple­narelor C.G. ai P.C.R. din noifem­brie 1972 și martie 1973, precum A dez­baterilor din cadrul Cniru­jjlui Su­prem al Dezvoltării Economica și Sociale. In acest scop, M.C. Ind. a desfă­șurat și transmis unităților divi i âto­­rii, ce le revin din planul național unic pe al patrulea an al cincinalu­lui. Planul pe 1974 prevede sarcini sporite pentru constructorii care lu­crează în cadrul trusturilor de con­­scrucții-m­ontaj-instalații-izolații din sistemul Ministerului Construcțiilor Industriale. Pentru asigurarea con­dițiilor de realizare a indicatorilor cantitativi și calitativi ai planului — care prezintă creșteri importante față de cei din anul 1973 — este necesar ca încă din această lună, o dată cu analiza și dezbaterea sar­cinilor de plan la trusturi, grupuri de șantiere și șantiere, să se stabi­lească și aplice un complex de mă­suri tehnico-organizatori­ce menite să determine o bună desfășurare a activității de construcții-montaj in anul viitor. In­ acest sens, este necesar să se asigure și o conlucrare strînsă cu beneficiarii de investiții și cu pro­iectanții, pentru traducerea în via­tă a indicațiilor date de­ tovarășul­­­icolae Ceaușescu la Consfătuirea de lucru, consacrată unor probleme actuale ale activității de proiectare și investiții (care a avut loc la C.C. al P.C.R., la 22—23 iunie), precum și­ a prevederilor recentei Hotărîri a Consiliului de Miniștri asigurarea măsurilor pentru privind zarea, planului național unic reali­de dezvoltare economico-socială a Re­publicii Socialiste România pe anul­­ 1974. Volumul producției de construc­ții-montaj ce urmează a fi execu­tat în 1974 este­ mai mare cu 9,1% față de cel planificat, pe total M.C. lud., in acest an. Din desfășu­rarea lui pe trusturile executante, se evidențiază în principal următoa­rele aspecte caracteristice : • creșterea ponderii lucrărilor ce revin spre execuție trusturilor de construcții, aceasta reprezentând 6,4% din volumul de c+m pe to­tal minister (față de 59,70­0 în 1973); * reducerea, în consecință, a poi­• Creșterea valorii de plan : peste 9o/0 fața de 1973 • Pondere sporita a lucrărilor de construcții • Concentrare pe marile platforme industriale • Un plus de peste 126/h la productivitatea muncii derii lucrărilor din execuția trustu­rilor de montaj și instalații — ■29,7% (față de 31,5% în 1973)­­ — precum și a celor de izolații, fără ca aceasta să determine o diminu­are a volumului absolut de lucrări în sarcina lor; • volumul suplimentar de peste un miliard de lei c+m ce trebuie realizat în anul 1974 revine, în pro­porție de 87,8%, trusturilor de con­strucții ; • datorită amplasării teritoriale a­ investițiilor, planul producției de construcții-montaj pe anul 1974 prezintă pentru unele trusturi, creș­teri importante: T.C.I. — munici­piul Gheorghe Gheorghiu-Dej — cu 54,8%, T.C.I. — Ploiești — cu 48,1%, T.C.I. — Constanța — cu 33%, T.C.I.A. — București — cu 31,3%, T.C.I. — Iași — cu 28,8%, T.C.M. — Brașov — cu 17,1%. O altă caracteristică principală a planului de investiții-construcții pe anul 1974 o constituie concentrarea volumelor de lucrări pe platformele și obiectivele care au o importanță deosebită pentru dezvoltarea econo­miei naționale. Astfel, din lucrările care revin în execuția din su­bordinea M.C. Ind. trusturilor cita, ca exemple de investiții puteri cu volume de e­ j­e deosebit de im­portante: întreprinderea de oțeluri aliate din Tîrgoviște, întreprinderea de țevi din Roman, Uzina metalur­gică din Iași, unitățile de îngrășă­minte complexe din Arad și Turnu Măgurele, instalația de cauciuc poliizoprenic de la Borzești, unitatea nouă de anvelope de la Horești ș.a. Pentru realizarea acestei volume mari de lucrări și pentru a se pu­tea asigura concentrarea forțelor de producție la principalele obiec­tive de investiții din 1974, se impune ca trusturile de construcții-montaj să ia toate măsurile tehnico-organi­­zatorice pentru terminarea integra­ing. Aurel DRAGOMIR din Ministerul Construcțiilor Industriale aaiEiissa­m fm* Dumitru Radu — șeful uneia dintre numeroasele brigăzi fran­­tașe de mor­tari de la T.M.U.C. — București, ale cărei rezultate s-au­­ concretizat, pe imensa platformă chimică piteșteană, în sute de kilo­metri de conducte montate, în zeci de tone de utilaje instalate. A in probe tehnologice Pe șantierul Combinatului de în­grășăminte azotoase de la Piatra Neamț au intrat în probe tehnolo­gice noile fabrici de amoniac și a­­zotat de amoniu, din cadrul noii u­­nități de îngrășăminte cu azot. E­­venimentul se înscrie ca un nou succes al constructorilor de la T.C.I. — municipiul Gheorghe Gheorghiu- Dej și al mentorilor de la T.M.U.C. — București, închinat zilei de 23 August. Colectivul de ceromiști de la întreprinderea bucureșteana de­­ materiale de construcții „Cesa­­rom" a raportat, la sfîrșitul pri­mului semestru al anului, ind­e­­plinirea și depășirea cantitativă a planului la principalele produse : 107 ° c la obiecte sanitare, 104% la plăci de gresie și 184% la fa­ianță, în fotografie : aspect din sec­ția de emailare a obiectelor sa­nitare. Ritmuri record pe Someș Constructorii de pe șantierul­­ complexului hidroenergetici So­meș, din cadrul T.C.H. — Bucu­rești, au înregistrat o însemnată biruință : străpungerea, cu 20 de luni mai devreme, a primului tronson — de 2671 m — al aduc­­țiunii principale, dintre Valea Leșului și castelul de echilibrare al centralei subterane de la Mărișelu. De acest succes se leagă numele minerilor din bri­găzile conduse de Viorel Mol­dovan și Gheorghe Poatelungi, al ing. Radu Scuteliteu și ale altor constructori destoinici. In ritm susținut se desfășoară lucrările de excavații și în tron­sonul superior al conductei for­țate de aducțiune Fîntînele-Fe­­reastra Leșului, unde din cei 9000 de metri au mai rămas de realizat doar 2000. subterană a început La centrala Detonarea platformelor de montaj ale tur­binelor. Peste cîteva zile va fi predată la moloftaj și conduc­­ia forțată și se vor încheia finisa­jele la galeria de fugă — ope­rații aflate cu 6 luni în devans față de prevederile din grafice. Se întrevăd astfel perspective tot mai certe ca hidrocentrala de la Mărișelu să fie pusă în func­țiune cu jumătate de an mai devreme, așa cum prevede an­gajamentul șantierului. (B. TRUȘCULESCU, corespondent) Discutarea proiectelor de prognoză ale ramurii în ziua de 4 iulie a.c. a avut loc ședința deschisa a Biroului Sec­țiunii pentru construcții, materiale de construcții, silvicultură și industria lemnului a Consiliului Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale României. Lucrările au fost conduse de tovarășul Janos Fazekas, mem­­­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, președintele Secțiunii. Au participat tovarășii Matei Ghigiu, ministrul construcțiilor industriale, Vasile Patilineț, ministrul eco­nomiei forestiere și materialelor de construcții, Emanoil Florescu, ins­pector general de stat al Inspectoratului General de Stat pentru Direc­­tivare și Control în Proiectarea și Executarea Construcțiilor — vicepre­ședinți ai Secțiunii. Au luat parte cadre de conducere și specialiști din ministerele și organele centrale cu activitate în aceste ramuri, precum și organe centrale de sinteză. In cadrul ședinței au fost discutate proiectele de prognoză asupra dezvoltării ramurilor construcții, industria materialelor de construcții, in­dustria lemnului și industria forestieră — proiecte care cuprind perioada cincinalului 1976—1980 și perioada de perspectivă pină în 1990. Analiza, făcută în spiritul obiectivelor stabilite de Congresul al X-lea și Confe­rința Națională ale partidului, al indicațiilor conducerii de partid și de stat, a cuprins o sferă largă de probleme vizînd atît evoluția sarcinilor cantitative și calitative, cît și asigurarea condițiilor necesare îndeplinirii lor, introducerea în producție a cuceririlor științei și tehnicii moderne. Participanții la dezbateri au făcut propuneri utile, care vor servi la îmbu­nătățirea proiectelor de prognoză, în vederea definitivării lor. FLOLETÂRÎ DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VA I |Bn­5í:r!?ca municipală Tîrgu-Mureș 27. (1225) Anil XXV sîmbata 7 Me 1971 R­e­d­a­c­ț­i­a și administrația : București 62, str. Grădina cu cai nr. 7, sectorul 6, telefon 15.19.21—15.10.92 UGUST CINSTIM APROPIATA ■I SĂRBĂTOARE­A..... ~ "" ~ • .­­ Aportul celor de la „nr. 8" Munca entuziastă pentru realiza­rea obiectivelor de pe platforma in­dustrială din Tîrgoviște cunoaște valențe noi în aceste zile de înflă­cărată întrecere închinată sărbăto­rii de la 23 August. Dintre colectivele de aici, care dovedesc prin fapte dorința lor de a cinsti apropiata Zi a constructo­rului, vi-l prezentăm azi pe cel al șantierului nr. 8, din cadrul Gru­pului de șantiere al T.C.I.­Bucu­­rești. Pe platformă se spune, pe bună dreptate, că fără „nr. 8”, nimeni nu s-ar putea descurca. E un șan­tier de producție secundar-indus­­trială și lucrări speciale, care co­laborează cu toate celelalte sub­unități ale antreprenorului general. El asigură prepararea betoanelor — nu mai puțin de 33 000 de metri cubi pe lună­­, extrage și sortea­ză, în balastiera proprie de la Vii­­șoara, agregatele necesare ; fasonea­ză și montează armăturile betoa­­nelor monolite de pe întreaga plat­formă ; produce lunar, pe poligon, peste 3500 mc de prefabricate din beton armat care nu se pot procura din industrie. Specialiștii șantierului colaborează cu cei de la grup în îmbunătăți­rea soluțiilor de proiect, în sensul industrializării lucrărilor. Așa a fost cazul cu tunelele pentru cabluri, prevăzute în proiect a fi executate din zidărie. Șantierul nr. 8 le-a rea­lizat din prefabricate, care au costat mult mai ieftin și au consumat mai puțină manoperă. Sau , la o lucrare de mari proporții — alimentarea cu apă a municipiului Tîrgoviște, s-a ivit necesitatea executării a 30 de cabine pentru puțuri de vizita­re. Șantierul nr. 8, prin echipa lui Ion Truță, s-a angajat să le reali­zeze prefabricat, deși nu erau pre­văzute în plan. Și le-a livrat cu 9 zile înainte de termenul din an­gajamentul propriu ! Se cuvine să ne oprim puțin și asupra muncii celor de la atelie­rul de geamuri și tîmplărie. Iată, numai acum, în luna iulie se mon­tează 7500 mp de geam armat de 7 mm la oțelărie ; pentru aceasta, oamenii din brigada condusă de Petre Gheorghe urcă pâ­nă la înăl­țimi de 40 de metri... Organizarea întregii activități a colectivului condus de ing. Teodor Constantinescu este un model. Ca rezultat, în prima jumătate a a­nu­­­lui planul a fost depășit cu 23% la producția de bază și cu 62% la producția secundară. A contribuit la aceasta faptul că întreg șantie­rul lucrează în acord global. Apoi, modul cum este organizată și se desfășoară aici întrecerea socialistă. Secretarul organizației de partid, Constantin Croitoru, ne-a însoțit la locurile de muncă ale celor mai bune formații, aflate în­ întrecere pe meserii. Am aflat astfel că la începutul lunii trecute, «echipa de lăcătuși-sudori a lui Nicolae Sidor (care este și președintele comitetu­lui sindical de secție) a chemat la întrecere echipa lui Alexandru Chi­­ru, angajîndu-se ca în decurs de o lună — în cinstea zilei de 23 August — să realizeze 3 tone de confecții metalice peste plan, de bună cali­tate, economisirea a 0,5 tone de laminate și a 25 kg de electrozi, fo­losirea integrală a timpului de lu­cru și întărirea disciplinei, sporirea suplimentară a productivității mun­cii cu 640 de lei pe fiecare mem­bru al echipei. Și iată ce a reali­zat : depășirea planului cu 5,5 tone de confecții metalice, economisirea a 600 kg de laminate și 110 kg de electrozi, 1320 lei la sporirea pro­ductivității, calitate bună a lucrări­lor, nici o absență sau întrerupere a lucrului. Echipa de fierar-betoniști a lui Grigore Paraschiv și cea de beto­­niști a lui Ion Truță au chemat la întrecere formațiile similare, pe baza unor angajamente lunare con­crete. Cei 560 de oameni de la „pr. 8“ se bucură de stimă și prestigiu pe platforma târgovișteană. Căci pe umerii lor apasă o bună parte din răspunderea îndeplinirii cuvîntulu­i de onoare al constructorilor de aici, de a pune in funcțiune la termen și chiar înainte de termen obiec­tivele uzinei de oțeluri aliate. Stan VLAD Unul din obiectivele la realizarea căruia a contribuit și șantierul nr. 8 , fabrica de var a Uzinei de oțe­luri aliate A­ri#: . Construcția de noi orașe și așe­zări constituie o trăsătură carac­teristică pentru Mongolia contempo­rană, a cărei populație era odinioa­ră, in cea mai mare parte, nomadă. Unul dintre acestea este orașul Dar­­han­­— centrul marelui complex in­dustrial din zona economică Darhan . — Selenghin. Și­ este un­­ fapt sim­bolic, că această zonă se află in nordul țării — acolo unde pentru prima dată a fost înălțat steagul Re­voluției populare din 1921, a cărei victorie Republica Populară Mongolă o sărbătorește la 11 iulie. Edificarea noului oraș Darhan, fost inițiată pe baza­ hotăririi con­­­gresului al XlV-lea al Partidului popular revoluționar mongol privind crearea­ complexului termoenergetic și a bazei­­ industriei construcțiilor. Raionul Darhan a fost ales pentru amplasarea noului oraș industrial, datorită situării sale geografice care oferă atît zăcăminte de minereuri utile și­ resurse de apă, cît și teren liber pentru construcțiile de locuin­țe, edilitare și industriale, condiții favorabile din punct de vedere geo­logic și igienicQ-sanitar. Planul de sistematizare a orașului, elaborat de institute de proiectare și cercetare mongole și sovietice, sta­bilește principiile de construcție și dezvoltare a orașului pe o perioadă de 20—25 de ani. Prima piatră la temelia Darhanu­­lui a fost așezată la 17 octombrie 1961, în mica așezare muncitorească, cu 1500 de locuitori, de lingă stația de cale ferată cu același de pe magistrala Moscova — nume Bator. In localitate nu existau, plan pe atunci, întreprinderi industriale. Fon­dul de locuințe consta in principal din case parter, cu o suprafață tota­lă de circa 7 oco mp. Și iată ce s-a realizat în mai pu­țin de 12 ani , — au fost construite și date în exploatare mai mult de 10 mari în­treprinderi industriale ; — fondul de locuințe nou construit în oraș totalizează în prezent peste 140 mii mp . . ...... — au fost­ înălțate școli, instituții pentru copii preșcolari și alte clădiri social-culturale,­­precum și spapi comerciale, cu o suprafață totală de circa 20 mii mp . — s-a încheiat etapa de bază amenajării edilitare a teritoriului. Au­­ fost date în exploatare 2S9 mii de străzi și piețe asfaltate sau betona­te, peste 50 km de­­ canalizări și șanțuri de scurgere ; — au fost ferate 11 puțuri artezie­ne, care furnizează, de la adîncimi de 55—60 m, un debit de 2 500 litri de apă pe secundă in rețeaua ur­bană : — orașul a fost dotat cu circa 63 km de conducte de apă, SS km de linii electrice. Construcția obiectivelor urbanis­tice și a întreprinderilor industriale se desfășoară în continuare pe baza planului general de dezvoltare a o­­rașului. In empa actuală și de perspectivă se dă o însemnătate deo­sebită creării de spații verzi și de depozite de alimente. Încă la­ 1­ ianuarie 1670, Dardan număra 23 400 de­­ locuitori. Din to­talul populației, trei pătrimi le for­mează tinerii in virstă de sub 33 de ani. Fiecare al cincilea locuitor frecventează o instituție de învăță­mânt. Se poate spune că orașul dis­pune de un puternic efectiv de muncitori și cadre tehnico-inginerești cu calificare înaltă. în prezent, industria orașului dă deja o producție globală, anuală de peste 150 milioane de tugriki (circa 225 milioane de lei). Termocentrala din Darhan furnizează energie elec­trică orașelor Ulan, Bator, Suhe Ba­tor, Șarun Gol și altor centre in­dustriale și agricole. S-a încheiat­ construcția liniilor de 110 kV și 35­ kV, cu o lungime totală de circa 850 km. Combinatul pentru produc­ția de materiale și elemente de con­strucții, cu cele peste 10 uzine și secții ale sale, livrează­­ șantierelor Nașterea unui oraș V Conștient că modul în care își va îndeplini planul pe 1973 va exercita o influență hotărîtoare asu­pra îndeplinirii înainte de ter­men, a sarcinilor cincinalului, co­­l­ectivul Combinatului pentru lianți și azbociment de la Bicaz a desfășurat o amplă activitate pre­gătitoare încă din a doua jumă­tate a anului trecut. Se urmărea, de pe atunci, adoptarea unor mă­suri menite să contribuie la folo­sirea integrală a tuturor capaci­tăților de producție, la îmbunătă­țirea coeficientului de schimb la mașinile-unelte ș.a. care să con­ducă la obținerea unor rezultate superioare în toate sectoarele de activitate. înfăptuirile de pină acum con­firmă eficiența unui asemenea mod de a gîndi și proceda ; ele atestă, totodată, realismul sarcini­lor de plan și al angajamentelor luate cu ocazia chemării la între­cere adresate de bicăzeni, al doi­lea an consecutiv, către toate în­treprinderile producătoare de ma­teriale de construcții. Astfel prin Avans in cincinal, 46 de zile unui semestru s-a încheiat cu în­semnate depășiri de plan : 10,1 mii tone de ciment, 35,4 mii mp de plăci azbociment, 3 km de tu­buri din azbociment, 2750 tone de var, care se reflectă în 5,5 mili­oane de lei în plus la producția globală. Aceste cifre demonstrează că la majoritatea obiectivelor pro­puse a și fost îndeplinit angaja­mentul anual. Pe primul semestru s-a obținut un avans de cinci zile, în­ raport cu sarcinile cincinalului avansul este de 46 de zile, depă­șirile însumînd 48 mii tone de ci­ment, 237,8 mii mp de plăci din azbociment, 13 km de tuburi din azbociment, 47,8 mii tone de var etc. Producția se datorează în cea mai mare parte creșterii producti­vității muncii, care în primul se­mestru a sporit, față de perioada corespunzătoare din anul 1970 cu 7,8%. Salariații noștri au continuat și în acest an să urmărească îndepli­nirea obiectivelor stabilite prin inițiativa „Productivități orare maxime cu consumuri minime“, care ne-au adus anul trecut înalta distincție de întreprindere fruntașă­ pe țară. Așa se explică realizările obținute atît în dome­niul depășirilor sarcinilor de plan, cît și in cel al diminuării consu- Vasilica BUCUR șefa biroului plan-Dezvoltare din Combinatul pentru lianți și azbociment — Bicaz Continuare in pag. a, 3-a Un bilanț care înalță cota răspunderilor Antrenați în marele efort al în­tregului popor pentru dezvoltarea și modernizarea economiei naționale, pentru îndeplinirea prevederilor ac­tualului cincinal înainte de termen, lucrătorii de pe șantierele Ministe­rului Construcțiilor Industriale au repurtat în prima jumătate a anu­lui succese demne de lauda. O dată cu depășirea planului va­loric pe această perioadă cu circa­ 110 milioane de lei, unitățile de e­­xecuție ale M. C. Ind. au izbutit să pună în funcțiune, integral sau par­țial, 213 capacități de producție, din care 15 înainte de termenul planifi­cat. Printre acestea din urmă se numără instalația de clorură de co­lină de la Combinatul petrochimic — Brazi, o nouă capacitate de pro­ducere a firelor tehnice la Uzina de fire sintetice — Iași, noile ca­pacități de la U.S.P.S. — Buzău, „Armătura“ — Cluj (roata — cu 90 zile mai devreme) ș.a. în termene­le­­ planificate au fost racordate la circuitul productiv al economiei na­ționale numeroase unități­­ de primă importanță pentru sectoarele prio­ritare ale industriei românești, pen­tru progresul economic al țării, ca și pentru asigurarea polmilației cu bunuri de consum. în r­îndul aces­tora se înscriu cele de­ la Uzina de țevi — Roman, Usina de alu­miniu — Slatina, uzin­a mecanică „Nicotină“ — Iași (utilaje pentru construcții), Fabrica de mașini de rectificat — Cluj (accesorii și pie­se de schimb), Uzina de alumină — Tulcea, Uzina de utilaj terasier — Buzău (2­000 t/an), întreprinderi- Aurel ZEMNSCHI Continuare in pag. a 3-a • In partea de nord a munici­piului Pitești, la lizierea pădurii Trivalea, constructorii de la Trustul de construcții — Argeș au predat beneficiarului un complex spitalicesc care cuprin­de la parter și primul nivel o policlinică cu cabinete medicale de toate specialitățile, săli de consultații, laboratoare, etc. iar la nivele 2—5 , spitalul propriu­­zis cu o capacitate de 735 de paturi. Acest așezâmînt medical este lucrat cu multă grijă și dispune de instalații din cele mai moderne. In intimpinarea „Zilei construct Din multiplele acțiuni întreprinse de sindicate în cinstea „Zilei constructorului“, prezentăm azi­ cîteva organizate de Consiliul sin­dicatelor din construcții-București. Pentru cunoașterea cît mai bună a Capitalei, căreia prin truda lor constructorii i-au dat o nouă tinerețe și noi dimensiuni specifice epocii pe care o trăim, se organizează în ziua de vineri 13 iulie, la clubul „Ciurel", un concurs „Cine știe, cîștigă“ pe tema : ■ „Bucur­­rești — oraș al împlinirilor“. Trei zile mai tîrziu, la clubul între­prinderii de construcții-montaj nr. 1 va avea loc adunarea festivă cu prilejul sărbătorii constructorilor, iar pentru sîmbătă 21 iulie, con­structorii fruntași din Capitală sunt invitați la o reuniune ce va avea loc la cantina din bulevardul Muncii, unde vor viziona un spectacol oferit în cinstea lor de formații de artiști amatori.

Next