Contemporanul, ianuarie-iunie 1969 (Anul 23, nr. 1-26)

1969-02-14 / nr. 7

2 Duminică II februarie PROGRAMUL I­I.30 Om exacta. Cum va fi vre­mea ? Gimnastica de dimineaţă. 8.40 Pentru copii şi şcolari. 10.00 Ora satului. 11.30 TV Pentru spe­cialiştii din agricultură. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Publicitate. 12.45 Concert simfonic. Concertul nr. 3 pentru pian şi orchestră de Beethoven. Solist Radu Lupu. 13.30 Închiderea emisiunii de dimineaţă. 14.30 Duminică sportivă. 17.00 Ma­gazin duminical. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Orchestra de muzică populară ,­Mioriţa* a Filarmonicii de stat „Gh. Dima* din Braşov. 10.45 „Tele­ fantezie la Constanţa“. 20.30 , ,Muzica albă“ — concert de estradă. 21.05 Film cu trei stele : PICNIC. 23.00 Selecţiuni din con­certul de închidere a Festivalului de muzică uşoară de la San Remo. 23.20 Telejurnalul de noapte. 23.30 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II 10.00 Telejurnalul de seară. 19.15 Seară de teatru : ,,Corupţie la Pa­latul de justiţie“ de Tigo Beţi. 20.45 Muzică de balet de Mihail Jora. Or­chestra simfonică a Radioteleviziu­­nii. 21.05. Închiderea emisiunii. Luni 17 februarie PROGRAMUL I 17.30 Telex TV. 17.35 TV pentru specialiştii din industrie. Chimie. 18.05 Limba franceză. 18.30 ALMA MATER. 10.00 Telejurnalul de sea­ră 10.30 Ştiri şi reportaje din cam­pania electorală. 19.40 Actualitatea ştiinţifică. 20.05 GONG — emisiune de actualitate teatrală. 20.30 Roman foileton : ,,Forsyte Saga“ (XVI). 21.20 „Orele amiezii*. 21.40 Cronica ideilor. Dinamica democraţiei so­cialiste. 22.00 Laureaţi ai concursu­rilor internaţionale. Transmisiune de la Sofia. 22.40 Seară de roman­ţe. 22.55 Telejurnalul de noapte. MIM închiderea emisiunii. Marţi 11 februarie PROGRAMUL I 17.30 Telex TV 17.35 Pentru elevi. 10.05 Limba engleză. 18.30 Pentru copii. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 2 martie 1969. 19.40 Tele-uni­­versitatea. Istoria civilizaţiilor. 20.05 Cronică plastică. 20.20 Seară de tea­tru : „Clipe de viaţă* de Saroyan. 22.43 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Miercuri 19 februarie PROGRAMUL I 11.00 Limba franceză. 11.30 Limba engleză. 12.00 TV pentru specialiştii din industrie. Chimie. 12.30 închide­rea emisiunii de dimineaţă. 17.30 Te­lex TV. 17.35 TV pentru specialişti. Medicină. 10.05 Limba germană. 18.27­ Emisiune pentru tineret. 19.00 Tele­jurnalul de seară. 19.30 Transfocator. 19.45 Monografii contemporane. 20.05 Săptămîna muzicală. 20.20 Căsuța poștală 111. 20.30 Avanpremieră. 20.45 Telecinemeteca : „H-8°. 22.30 Caleidoscop coregrafic. 23.00 Tele­jurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. Sol 20 februarie PROGRAMUL I 11.00 Limba germană. 11.30 TV pentru specialiştii din agricultură. 12.00 închiderea emisiunii de dimi­neaţă. 17.30 Telex TV. 17.35 Pentru elevi. 18.05 Limba rusă. 18.30 Stu­dioul pionierilor. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.30 Ştiri şi reportaje din campania electorală. 19.40 LA ZI... 20.00 Filmele documentare. 20.25 Steaua fără nume — emisiune con­curs de muzică uşoară. 21.20 Itine­rar european (II). 21.35 Seară de teatru TV : „Jocul dragostei şi-al întîmplării* de Marivaux. 22.45 Te­lejurnalul de noapte. 23.00 închi­derea emisiunii. PROGRAMUL II 20.00 Telex TV. 20.05 Concert simfonic. Orchestra simfonică a Ra­­dioteleviziunii. Dirijor Constantin Bugeanu. Solist Sebastian Benda — Elveţia. 20.50 Desene animate. 21.00 Film artistic. Acţiunea secretă Spree (I) 22.25 închiderea emisiunii. Vineri 21 februarie PROGRAMUL I 10.30 TV. Pentru specialişti. Medi­cină. 11.00 Pentru elevi. 11.30 Limba rusă. 12.00 Limba spaniolă. 12.30 în­chiderea emisiunii de dimineaţă. 17.30 Telex TV. 17.35 Actualitatea în agricultură. 17.50 Actualitatea în in­dustrie. 18.03 Limba spaniolă 18.30 La porţile cunoaşterii. 19.00 Telejur­­nalul de seară. 19.30 2 martie 1969. 19.40 In­direct. 20.00 Cîntece şi jocuri populare româneşti. 20.15 Teleglob. 20.30 Contrapunct. 21.05 Reflector. 21.20 Film artistic ! Cu dragostea nu-i de glumit. 22.47 Te­lejurnalul de noapte. 23.05 închide­rea emisiunii. Stmbătă 22 februarie PROGRAMUL I 17.30 Telex TV. 17.35 Medicul vă sfătuieşte. 17.50 Lumea copiilor. 18.30 Pentru şcolari. 19.00 Telejur­nalul de seară. 19.20 Cadran. 20.00 Tele-enciclopedia. 21.00 Mult­e dul­ce şi frumoasă 21.20 Film serial ? Sfîntul. 22.10 Prefaţă la festivalul „Cerbul de aur“ — Braşov 1969. 22.30 Invitaţii noştri. 23.15 Telejur­nalul de noapte. 23.30 închiderea emisiunii. PROGRAMUL II 10.00 Telex TV. 20.15 Parada for­maţiilor de muzică uşoară. 20.35 Re­vista revistelor. 20.50 Recitalul de ahfabită seară. 21.30 Desene animate. 21.45 Iarna pe uliţă. 22.15 Roman foileton : „Forsyte Saga" (XXIII) 23.05 închiderea emisiunii. (Selecţiuni) Literatură . Moment poetic. Versuri de Ch. Baudelaire — 22.30 (duminică 16 febr., nr. 1) . Cintecele țării — 22,40 (luni 17 febr., pr. 1) ; Versuri de Mihai Beniuc — 22,40 (miercuri 19 febr., pr. 1) ; Versuri de Ilie Constantin — 23,20 (vineri 21 febr., pr. 1) ; Versuri de Ianis Kitflos — 22,40 (sîmbătă 22 febr., pr. 1). 0 Revista literară radio — 17 (duminică 16 febr., pr. 2) # Amfi­teatru literar — 18,05 (luni 17 febr., p­r. 2) 0 Meridiane — 18,05 (pr. 2) ; artidul — Îndrumătorul şi sti­mulatorul creaţiei literare ac­tuale — 21,40 (marţi, 18 febr. pr. 2) 0 Odă limbii româ­ne •— 9,20 (pr. 1) 1 Emisiune lite­rari pentru şcolari — 14,10 (pr. 1) ; Bibliotecă de literatură români — 15,15 (pr. 1) ; Capodopere ale lite­raturii — 18,05 (joi, 20 febr., pr. 2) Cenaclu literar — 20,05 (vineri, 1 febr. pr. 1) • Cronica revistelor literare —■ 12,20 (pr. 1)­­ Antologie de literatură universală — 9,10 (sîmbătă 22 febr., pr. 2). Teatru — Cuvîntu! tău să fie cuvîntul nos­tru de Sütö András — 18,30 (pr. 1) I­­ancu Jianu (XI) — 19,30 (pr. 1) . Iscusitul Meșter Vreme, scenariu de Dan Tărchilă — 8,15 (duminică 16 febr., pr. 2). — Podul lui Albert de Tom Stop­pard — 20,15 (luni 17 febr, pr. 1). — Săgeata, scenariu radiofonic de Carmen Mihuțescu — 20,50 (miercuri, 19 febr., pr. 2). — Ferma Dangaard de Martin An­dersen Nexö — 10,15 (vineri 21 febr., pr. 21. Muzică Estrada duminicală — 13 . Reci­tal de operă Petre Ştefănescu-Goan­­gă (duminică 16 febr., pr. 1) ? Con­certul Orchestrei Simfonice a Filar­monicii din Cluj — 11 * Noutăţi pentru iubitorii de folclor — 16 ; Opera „Totca" — 20 * O Istorie a muzicii în capodopere comentată de George Bălan — 23,07 (duminică 16 febr., pr. 2); Intîlnire cu Jazz-ul — 22,45 (luni 17 febr. ,pr. 1) ; Recital de pian Dan Grigore — 10,05 ; Arii din opere cu Cornelia Angelescu — 17,45 ; Muzica franceză de la Lully la Rameau — 21,05 ; Interpreţi celebri ai operelor lui Wagner — 21,50 ; Mari muzicieni interpretind cicluri integrale — 23,07 (luni 17 febr., pr. 2). Piese clasice In Interpretări moder­ne — 11,25 ; Pentru prietenii magne­tofonului — 20,15 ; „Echinoxii" de Tiberiu Olah — 23,43 (marţi 18 febr., pr. 1) ; Viaţa de concert a Capitalei — 16,25 | File din istoria quartetului modern — 23,07 (marţi 18 febr., pr. 2); Festivaluri de muzică uşoară — 16,10 ; Noutăţi la discoteca noastră­­— 17 (miercuri 19 febr., pr 1) ; Concert Chopin — 8,35 ; Recital de vioară Mihai Constantinescu — 10.05 | Recital vocal Marina Krîlo­vici — 13.15 | Oaspeţi ai sălilor noastre de concert — 15 s Discogra­­fie : personalităţi ale jazzului — 19.55 ; Triplu concert de Bach — 22 (miercuri 19 febr., pr. 2). Antologie corală românească — 15:30 ; Pagini din opera „Medeea” de Cherubini (joi 20 febr., pr. 1) ; Recital Aurelian Octav. Popa — 10.05 | Concertul Orchestrei Simfo­nice a Radioteleviziunii — 20 ; Mari pianiști : Guiomar Novales — 23.07 (joi 20 febr., pr. 2); Recital de operă Lia Hubb­ — 14.10 | Caravana fanteziei — 22.20 (vineri 21 febr., pr. 1) ; Mic con­cert Ravel — 15 | Seară de operă — 19,55 | Mari orchestre simfonice : Filarmonica Cehă — 23,05 (vineri 21 febr., pr. 2); Recital Nicolan Herlea — 16,10 (sîmbătă 22 febr., pr. 1) ; Recital Elena Cerne! — 10,05 | Program in­terpretat de Orchestra Filarmonicii din Arad — 12,15­­ De la 1 la 5 — 13 ; Concertul Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „George Enescu" — 20 (sîmbătă 22 febr., pr 2); Ştiinţa 0 Ora specialistului. Prezent şi vii­tor în ştiinţa agricolă — 17,45 (pr. 1) ; Ştiinţa conducerii întreprin­deri! — 20,30 (luni, 17 febr., pr. 2) ; Revista economică — 17,45 ; Con­sultaţie juridică — 20,05 (marţi 18 febr., pr. 1) ; * Ştiinţă, tehnică, fantezie — 21,05 (miercuri, 19 febr., pr. 1) ; • Oameni de seamă — 21,05 (joi, 20 febr., pr. 1) ; * Tri­buna radio — 17,50 (pr. 1) ; Ştiinţa în slujba păcii — 13,30 ; Pe teme medicale — 16,15 (vineri, 21 febr., pr. 2) • Automobil-club — 14,30 (pr. 1) • Orizont ştiinţific — 17,45 (pr. 1) ; Vreau să ştiu — 10,30 (sim­­bătă, 22 febr., pr. 2). (Selecţiuni) Teatrul Naţional „I. L. Cara­­giale" Heidelbergul de altă dată —• marţi 18, ora 19,30 ; duminică 23, ora 10 •, Romeo şi Julieta — miercuri 19, ora 19,30 ; Becket — joi 20, ora 19,30 ; Enigma Otiliei — vineri 21, duminică 23, ora 19,30 ; Topaze — sîmbătă 22, ora 19,30. (sala Studio, Piaţa Amzei, tel. 15 15 53) Travesti — marţi 18, ora 19,30, duminică 23, ora 10 ; Părinţii teribili — miercuri 19, joi 20, orele 19,30 ; Oraşul nostru, vineri 21, ora 19,30 ; Jocul adevărului — duminică 23, ora 19,30. Teatrul „Lucia Sturdza Bulan­­dra* (Bd. Schitu Măgureanu nr. 1, tel. 14.60.60) D-ale carnavalului — marţi 13, vineri 21, orele 20, duminică 23, ora 15 ; Meteorul — joi 20, ora 20 * Victimele datoriei — sîmbătă 22, ora 17,30, duminică 23, ora 10 ; Nepotul lui Rameau — sîmbătă 22, ora 20 ; Un tramvai numit dorinţă — duminică 23, ora 20. (sala Studio, str. Al. Sahia nr. 76 A, tel. 12 74 50) Photo-finish — marţi 18, vineri 21, orele 20, duminică 23, ora 15 ; Tandreţe şi abjecţie — joi 20, ora 20 duminică 23, ora 10. Teatrul Mic (str. C. Miile nr. 16 tel. 15.65.88) Iertarea — luni 17, joi 20, sîm­bătă 22, orele 20 ; Tango — miercuri 19, ora 20 . Ofițerul re­­crutor — vineri 21, ora 20, dumi­nică 23, ora 10 . Prețul — premieră — duminică 23, ora 20. Teatrul „G I. Nottary* (Bd. Magheru nr. 20, tel. 15.93.02) Sala Magheru Vijelie în crengile de sassafras — miercuri 19, vineri 21, orele 19,30, duminică 23, ora 10 ; O casă ono­rabilă — joi 20, duminică 23, orele 19,30 ; Echilibru fragil — sîmbătă 22, ora 19,30 ; Lovitura­­— duminică 23, ora 15,30; Sala Studio Fedra — marti 18, duminică 23, orele 20 . Scaunele — marţi 19, ora 20 ; Viziuni flamande — sîmbătă 22, ora 20. Teatrul Gîuleştî {Şos. Gîuleştî nr. 16, tel. 18.04.85) Cursa de şoareci — marţi 18, duminică 23, orele 19,30 ? Meşterul Manole — vineri 22, ora 19,30, du­minică 23, ora 10 ; Martorii se su­primă —­ sîmbătă 22, ora 19,30. Teatrul „Barbu Delavrancea" (Şos. Ştefan cel Mare nr. 34, tel. 12 94 23) Doamna de la Maxim — joi 20, sîmbătă 22, ora 20 ; Ion — dumi­nică 23, ora 20. Teatrul „Ţăndărică“ (sala din Cal. Victoriei nr. 50, tel. 15 23 77) Aventurile lui Plum-Plum — marţi 18, miercuri 19, joi 20, vineri 21, sîmbătă 22, orele 17­­; Nocturn 91/1 (spectacol pentru adulţi) — joi 20, sîmbătă 22, orele 21,30 ; Nocturn 2 (spettacol pentru adulţi) — premieră — duminică 23, ora 21,30. (sala din str. Academiei 28—30, tel. 16 14 92) A fugit un tren — marţi 18, miercuri 19, joi 20, vineri 21, sîm­bătă 22, orele 17, duminică 23, ora 11. Selecţiuni Rio Bravo — Patria (Bd. Maghe­ru nr. 12—14, tel. 11.86.25), orele 9.30, 13, 16,30, 20 ; Bucureşti (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr 6, tel. 15.61.54), orele 9, 12, 15, 16,30, 20 * Modern (Pţa G. Coşbuc nr. 1, tel. 23.71.01). Bună ziua, contesă 1 — premieră — Republica (Bd. Magheru nr. 2, tel. 11.03.72), orele 9, 11,15, 13,45, 16,15, 18,45, 21,15 . Feroviar (cal. Griviţei nr. 80, tel. 16.22.73), o­­rele 8,30, 11, 13,30, 16, 18,30, 21­­ Excelsior (Bd 1 Mai nr. 174, tel. 18.10.88), orele 9 45, 12,15, 14,45, 17,15, 19,45. Planele mecanice — premieră — Luceafărul (bd. 1348, nr. 6, tel. 15,87.67), orele 8,30, 11, 13,30, 16, 18,30, 21. Un om pentru eternitate şi Cuţi­tul în apă — Central (bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 2, tel. 14,12.24), orele 10, 12,30, 14,40, şi 17,30, 19,15, 21. Un om pentru eternitate — Me­lodia (şos. Ştefan cel Mare colţ cu str. Lizeanu, tel. 12.06.88), Becket — Doina (str. Doamnei nr. 9, tel. 16.35.36), orele 11, 14, 17, 20 . Arta (cal. Călăraşi nr. 153, tel. 21.31.86). Strigătul — Union (str. 13 Decem­brie nr. 5—7, tel. 13.49.04), orele 15.30, 18, 20,30 (sîmbătă la ora 18 şi duminica la ora 10 — program de desene animate). Clovn pe pereţi şi Cînd tu nu eşti — Buzeşti (str. Buzeşti nr. 9—11, tel. 15.72.69), orele 15,30 şi 18, 20,30. Feldmareşala — Bucegi (bd. 1 Mai nr. 57, tel. 17.05.47), orele 9, 11,15, 13,30, 16, 18,15, 20,30 . Floreasca (str. J. S. Bach nr. 2, tel 33.29.71), o­­rele 9, 11,15, 13,30, 16, 18,15, 20,30 . Aurora (bd. G. Dimitrov nr. 118, tel. 35 04 66), orele 9, 11,15, 13,30, 16, 18,15, 20,30. Aventurile lui Tom Sawyer si Moartea lui Joe Indianul — Rahova (cal. Rahovei nr. 118, tel. 23.91.00), orele 15,30, 19. Columna — Unirea (bd. 1 Mai nr. 143, tel. 17.10.21), orele 15,30, 19. Pacea (bd. Uverturii nr. 70—72, tel. 31.32.52), orele 16, 19. Pantoful cenuşăresei — Drumul Să­rii (str. Drumul Sării nr. 30, tel. 31.28.13), orele 15, 17,45, 20. Profesioniştii — Giuleşti (cal. Giu­­leşti nr. 56, tel. 17.55.46), orele 15,30, 18, 20,30. Expresul colonelului von Ryan — Volga (bd. I. Pintilie nr. 61, tel. 11.91.26), orele 9, 11,15, 13,30, 15,45, 18, 20,30. Nikolai Bauman şi Horobie — Vii­torul (str. M Eminescu nr. 127, tel. 11.48.03), orele 15,30 şi 18, 20,30. Mici romanţă de vară şi Capcana — Moşilor (cal. Moşilor nr. 221, tel. 12.52.93), orele 15,30 şi 18. 20.30. împuşcături sub spînzurătoare şi Eu te-am iubit — Popular (str. Mă­­tăsari nr. 31, tel. 35.15.17), orele 18. 20.30 şi 15,30. Haiducii şi Răzbunarea haiducilor — Munca (şos. Mihai Bravu nr. 221, tel. 21.50.97), orele 15,30, 19. Primăvara pe Oder şi Aventurie­rii — Flacăra (cal. Dudeşti nr. 22, tel. 21.35.40), orele 15,30, 18 şi 20,30. Heroina şi O lume nebună, ne­bună, nebună — Vitan (cal. Du­deşti nr. 97, tel. 21.39.82), orele 15.30 şi 18. (Selecţiuni) Opera Română (Bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 70—73, tel. 16.48.20). Lohengrin — luni 17, ora 19,30 ; Carmen — joi 20, ora 19,30 ; Gi­selle — vineri 21, ora 19,30 ; Boe­ma — sîmbătă 22, ora 19,30 * Fru­moasa din pădurea adormită — du­minică 23, ora 11 ; Rigoletto — du­minică 23, ora 19,30. Teatrul de Operetă (Spl. Independenței nr. 1, fer. 14.80.11) My fair Lady — luni 17, ora 19,30| Contesa Maritza — joi 20, ora 19,30 | Ana Lugojana — duminică 23, ora ora 19 30. Concerte 0 Concert de muzică de cameră ca orgă, Emilia Petrescu — soprană, Horst Gehann — orgă, Mircea Opreanu — vioară, Adrian Semo — vioară, Cătălin Ilea — vio­loncel. In program lucrări de­­ Dietrich, Beddecker, Teleman, Vivaldi etc. (Ateneul Român, luni 17 februarie, ora 20). 0 Concert de sonate. La vioară, Mariana Sîrbu. La pian: Radu Lupu. In program : Sonata a Il-a în La major de Brahms, Sonata a Vil-a în Do minor de Beetho­ven, Sonata de Debussy, Sonata în La major de Franck (Sala mica a Palatului, miercuri 19 fe­bruarie, ora 20). • Concertul orchestrei simfonice • Radioteleviziunii. Dirijor: Con­stantin Bugeanu. Solist Sebas­tian Benda (Elveţia). In pro­gram : Meditaţii, variaţiuni pen­tru orchestră de cameră (primă audiţie) de W. Berger, Concer­tul pentru pian şi orchestră de Grieg, Simfonia domestica de R. Strauss (Studioul de concerte al Radioteleviziunii, joi 20 februa­rie, ora 20).­­ Concertul simfonic al Filarmoni­cii „G. Enescu". Dirijor, Stanis­law Wislocki (R. P. Polonă). So­lişti : Ştefan Gheorghiu — vi­oară, Cătălin Ilea — violoncel. In program : Pensieri notturni de Grazina Bacewicz, Concertul pentru vioară, violoncel şi or­­chestră op. 102 de Brahms, Sim­fonia nr 41 în Do major („Jupi­ter") de Mozart. (Ateneul Ro­mân, vineri 21 și sîmbătă 22 fe­bruarie, ora 20). • Gh. Răducanu — pictură (Gale­riile de artă din bd. Magheru nr. 20). • Corneliu Petrescu — grafică (Ga­leriile de artă din bd. Bălcescu nr. 23 A). • Rodica Bondi — pictură (Gale­riile de artă din cal. Victoriei nr. 132). • Anatolie Gudînoff — grafică (Ga­leriile de artă din str. Mihai Vodă nr. 2). • Yvonne Hasan — pictură și gra­fică (Sala Kalinderu). • Grigore Vasile — pictură (Foaie­rul Teatrului de Comedie)... • Paul Kl£e — pictură și grafică (Muzeul­ d* artă al R. S. Ro­mânia). '■­ • Irena Slarska (R. P. Polonă) -pictură — „Imagini din Româ­nia“ — vernisaj, vineri 14 fe­bruarie, ora 13 (Ateneul Român). • Expoziţie de pictură contempo­rană din Israel — vernisaj, 18 fe­bruarie, orele 13 (Ateneul Român). N. R.­­— Prezentul program ne-a fost comunicat pînă joi 13 februa­rie. Orice modificări survenite ul­terior sunt făcute pe răspunderea in­stituțiilor respective. AJuAgenda SĂPTĂMÎNA 16 — 22 februarie LA TRIBUNA „CONTEMPORANULUI“ \ ■ • ■ ■ •¡ "■ ' ?' Monumentele oraşelor lanţi ai Şcolii ardelene, se află în pre­zent o şcoală de... înapoiaţi mintali. In clădirea în care a locuit marele învăţat Timotei Cipariu, alăturată bi­bliotecii, se află internatul acestei şcoli, iar în clădirea în care a locuit Eminescu,­­ un spital de tuberculoşi. Grija faţă de monumentele istorice şi de cultură ale localităţilor nu se poate realiza decît prin mobilizarea spiritului cetăţenesc local, a dragostei de cultură şi de istorie, cit şi a răs­punderii tuturor intelectualilor faţă de memoria locurilor în care trăiesc. A găsi formele concrete în care acest spirit de iniţiativă cetăţenească să prindă viaţă e o chestiune pe care o mai putem încă discuta, dar asupra necesităţii trecerii la o asemenea ac­ţiune, credem că argumentele sunt su­ficiente. — Un cititor, W. Auerbach, referin­­du-se la articolul subsemnatului „Duceţi-vă acasă, arta e inutilă", pu­blicat în Contemporanul din 17 I 1969, ţine să remarce, la tribuna „Contempo­ranului“ din 31 I 1969, o inadvertenţă. Evident, „mass-media“ nu se confundă cu marele public. E o noţiune dis­tinctă, frecvent utilizată astăzi şi al cărei înţeles nu mai trebuie explicat. Textul subsemnatului debutează cu o referire la televiziunea italiană — televiziunea fiind unul dintre cei mai puternici „emiţători de imagini“ (după expresia lui Argan) şi unul dintre cei mai activi „mass-media“. Critica de „elită“ consideră acest „mass-media“ caracteristic pentru gustul marelui public, dispreţuindu-le deopotrivă pe amindouă. înşiruirea — „publicul me­diu“, „mass-media“ — nu constituie o repetare a aceleiaşi noţiuni ci în­sumează componentele binomului pu­blic mediu și mijloacele sale de comu­nicare, binom definit global de critica snobă cu epitetul „acest mare imbe­cil“. Confuzia posibilă provine din pierderea accidentală în fraza incri­minată din articolul subsemnatului (printr-o eroare de dactilografiere) a unui şi copulativ între cei doi ter­meni. Dar chiar şi în absenţa acestui şi, e greu de presupus că cititorul avizat ar putea confunda cele două noţiuni intrate în notorietate, la figurat). Poate că toate acestea constituie ul­tima expresie a „suspense“-ului cine­matografic (sau cel puţin a ceea ce în­ţeleg eu prin „suspense“), aplicat în literatură. Intr-adevăr, pune pro­bleme cititorului. Din păcate, nu toţi au o imaginaţie suficient de bogată ca să umple paginile goale. Dacă toate astea interesează pe ci­neva şi mai ales dacă editurile sunt dispuse cumva să-mi schimbe exem­plarele,sunt gata la orice sacrificiu. Rectificări d INTR-O altă scrisoare semnalam redacției o inexplicabilă confuzie pu­blicată în nr. 45 (1 152) din 1968. In articolul „Scrutinul“ din pag. 10 scrie negru pe alb : „...rezultatul final a în­ceput să se limpezească abia după ce s-a aflat scrutinul din Illinois (stat si­tuat in regiunea de nord-vest a ţării şi al cărui oraş de reşedinţă este Cleveland“) Scriam atunci că Illinois nu este în nord-vest, că reşedinţa sa este o­­raşul Springfield, iar Cleveland este în statul Ohio. Dar iată că în nr. 5 (1164) din 1969, la pag. 11, sub semnătura Dr. Ovidiu Popescu, aflăm că Linus Pauling este „primul om căruia i se acordase de două ori premiul Nobel (în 1954 pen­tru chimie și în 1962 pentru pace).„ Adevărul este altul. Primul om că­ruia i s-a decernat de două ori pre­miul Nobel este Maria Curie (în 1903, pentru fizică, împreună cu Pierre Curie şi cu Henry Becquerel, şi în 1911, pentru chimie). Ing. NORBERT ZILBERMAN Piaţa Unirii nr. 2 Iaşi Teatrul de amatori şi Televiziunea —­ANCHETA „Contemporanului“ cu privire la teatrul televizat este bi­nevenită, mai ales acum, cînd atît teatrul cît şi televiziunea sînt într-o continuă ascensiune. In ţara noastră există o serie în­treagă de teatre de amatori (studen­ţeşti, în toate centrele universitare ale ţării) dar nu ne amintim să se fi tele­vizat vreun­­spectacol de teatru al a­­cestora. De ce nu ar exista posibilita­tea înfiinţării unui Studio al teatru­lui de amatori T. V. care să lanseze tinere talente ? O altă problemă pe care doresc să o ridic este aceea a orelor de difuzare a spectacolelor de teatru. De ce nu se programează aceste spectacole şi di­mineaţa într-o zi a săptămînii, dînd posibilitate oamenilor care lucrează în schimbul II să le vadă pe micul e­­cran ? Propun, de asemenea, să fie achi­ziţionate piese de teatru reprezenta­tive (­din alte ţări, transpuse în film, în interpretarea unor mari actori. Şi poate că ar fi posibil ca, în schimb, să oferim producţiile teatrale cele mai bune ale televiziunii noastre. MIHAI MITEA (Cluj) Mass—Media DUMITRU HALAIET CAMILIAN DEMETRESCU Pagini lipsă, pagini albe j — AM salutat cu satisfacţie apari­ț­ţia trilogiei lui Dos fassos (E.L.W.) în­ limba română. Din păcate, această satisfacţie îmi este umbrită. In vo­lumul I din exemplarul pe care-1 po­sed, aproximativ 14 pagini sînt ima­culate. Şi din păcate nu este prima surpriză de acest gen. In exemplarul meu din Cei doi şi cei morţi de Mailer, aproximativ 40 de pagini lipsesc cu desăvîrşire. In acelaşi volum, un alt fascicol, prost legat, a fost literal­mente smuls din carte şi apoi prins din nou (ce s-a rupt din fascicol cînd i s-a aplicat acest tratament a rămas în volum, probabil ca mărturie a in­ventivităţii legătorului). Constat că şi unele cărţi din Edi­tura Politică păşesc cu succes pe ace­laşi drum. In Omniprezentul Babilon de W. Schneider, de la pagina 260 pînă la pagina 288, 2 pagini albe (la —­IN NUMĂRUL din 13 decembrie al revistei Contemporanul am citit tableta scriitorului Geo Bogza cu pri­vire la situaţia în care se află CASA în care a trăit, a suferit şi a cunos­cut bucuria creaţiei marele Luchian. Monumentele cunosc fără îndoială grija şi ocrotirea statului nostru. Dar nu totul se poate rezolva pe linie ad­ministrativă. In efervescenţa vieţii de azi, cînd aparatul de stat destinat culturii este suprasolicitat cu rezol­varea a numeroase şi diverse proble­me, unele mărunte, dar beneficiind de înscrierea lor la capitolul nemilos: „curente“, există lucruri ce pot fi pier­dute din vedere, altele minimalizate. Dacă putem să facem totul cum tre­buie (şi eu sunt convins că putem şi că în sfîrşit trebuie să-l facem!) acest lucru nu se poate realiza decit prin mobilizarea spiritului de iniţiativă cetăţenească, prin canalizarea lui că­tre o problemă de o asemenea impor­tanţă cum este aceea a apărării şi conservării monumentelor din oraşe. Sînt in această privinţă gînduri care nu se pot cuprinde, oricit am încerca, în hîrtiile cu antet pe care şi le schimbă direcţiile unui minister (fie şi al culturii!) între ele. De aceea e bine să ne gîndim cu toată seriozi­tatea la activitatea unor comisii cetă­ţeneşti cu caracter permanent, for­mate din profesori, literaţi, istorici, pictori, arhitecţi şi oricare alţi iubi­tori ai trecutului localităţilor în care trăiesc, oameni cu memorie şi cu ini­mă, care, ocrotiţi de puterea legii şi transmiţîndu-şi de la o generaţie la alta ştafeta, să decidă (în colaborare cu organele consiliilor populare) ce cade sub unghiul de incidenţă al isto­riei din arhitectura unui oraş, care trebuie să fie menirea şi utilitatea clădirilor de acest tip. Nimic să nu se poată distruge fără consultarea unui asemenea organ obştesc, iar un antet aplicat de acest comitet pe o clădire să constituie pentru oricine, care ar avea poate intenţii foarte bune, dar lipsite de discernămînt, un semnal şi o gravă răspundere. Dacă asemenea comitete ar fi funcţionat, am fi fost cu siguranţă scutiţi de regretul că sub ochii noştri, nu de mult, arhitecţi fără memorie au distrus casa lui Titu Maiorescu, situată în mijlocul Capi­talei, şi alături de ea Muzeul Simu. E bine că în Bucureşti s-au pus în sfîrşit temeliile unui teatru modern, ale cărui surprize arhitecturale le aşteptăm cu o vie emoţie, dar se pare ca am uitat că eliberarea Capitalei ţării de sub jugul fascist am plătit-o, pe lingă multe alte jertfe, şi cu jertfa vechiului „Teatru Naţional“, de a că­rui amintire sunt legate atîtea­ nume şi date de peste un secol f­ănătate de cultură română. În unu­, au fost reconstituite în urma războiului oraşe întregi din temelii, du­pât tiparele lor anterioare, spre a nu se şterge memoria locurilor. La noi însă fan­toma vechiului Teatru Naţional îşi caută încă chipul aievea în inima Capitalei. In acelaşi număr al Contemporanu­lui aflăm ca, din cele 86 de case isto­rice şi memoriale ale Iaşului, strîns legate de istoria şi cultura noastră, doar 21 au mai rămas în picioare, iar dintre acestea multe au o destinaţie cu totul străină de menirea lor. Ast­fel, în casa lui Alecsandri din Iaşi se află o staţie de salvare, a lui Kogăl­niceanu aparţine spaţiului locativ, dărăpănîndu-se sub privirile „ocroti­toare“ ale organelor locale. In aceeaşi situaţie se află Academia lui Despot Vodă de la Cotnari, curtea domnea s­propriu­ alternează cu 2 pagini negre că de la Hîrlău, a lui Ştefan cel Mare, Castelul de la Ruginoasa al lui Ale­xandru Ioan Cuza. Nu altfel se prezintă lucrurile cu mo­numentele de cultură ale Blajului. In clădirea monumentală a Episcopiei, atît de strîns legată de amintirea fra­ternităţii tuturor românilor în timpul marelui an revoluţionar de la 1848, se află în prezent I.C.H.V.-ul local în clădirea uneia din cele mai vechi biblioteci româneşti din Transilvania, care strînsese la sine, ca pe o comoară, toate achiziţiile de cultură a nenumă­rate generaţii de cărturari modeşti şi tenace, începînd cu primii reprezen­­ ţii mulţumiri. C. I. STOIAN (Tr. Severin) Un desen din volumul Noaptea, pe drumurile Italiei de Darie Novăceanu ilustrat de autor (Editura tineretului). [ SPORT *­ * * Două ţigări in luptă pentru Santana Ţ­IGĂRILE „Philip Morris“, sunt foarte cunoscute şi apre­ciate. Ţigările „Rothmans“ sunt de asemenea destul de cunoscute şi apreciate. Manuel Santana, tenismanul nr. 1 al Spaniei, e şi el cunoscut şi apreciat. Niciodată nu m­i-am închipuit că între două fabrici de ţigarete şi un sportiv de valoare poate să existe o legătură cit de vagă. Iată că există... Cele două ţigări caută fiecare să-l acapareze pe Santana şi să-i folosească notorietatea. Cînd cîştigă „Philip Morris“, cînd cîştigă „Rothmans“... Nu se poate şti de pe acum care ţigară va cuceri victoria finală... Victoria într-o afa­cere comercială e ceva mai necesară decît o victorie pe terenul de sport. Nici Santana nu e prea hotărît. Cînd trage un fum din „Philip Morris“, cind o striveşte în scrumieră şi-şi aprinde o „Rothmans“... Cu cele două ţigări nu prea e de glumit, deşi succesul în afaceri e amăgitor şi trecător ca fumul de ţigară. Ele încearcă să-l oblige pe Santana să hotărască : ori „Philip Morris", ori ..Rothmans“... Pină una alta, ţigareta „Philip Morris“ a cîştigat un avantaj destul de substanţial. Ea a reuşit să şi-l facă salariat şi, vrînd-nevrînd, tenismanul nr. 1 al Spaniei trebuie să ţină seama de fumurile ţigării care ii plăteşte salariul ; ţigara patroană nu-i deloc dispusă să-i facă concesii... Cealaltă ţigară — „Rothmans“ — a reuşit să-l convingă să participe la Cupa Europei, competiţie pe care o organizează acest fin tabac.» De ce tocmai fabricile de ţigări se amestecă în organizarea de competiţii sportive, e greu de spus, nu tutunul e cel mai indicat să proslăvească binefacerile sportului. Tabacul advers, adică „Philip Morris“, şi-a amintit că Santana e salariatul lui şi l-a împiedicat să participe. El trebuie să lupte numai pentru gloria lui „Philip Morris“. Aşa că, somat de ţigara-patroană, Santana a trebuit să renunţe la Cupa Europei... Bineînţeles, cealaltă ţigară, jignită, s-a simţit da­toare să protesteze şi să ameninţe». Ea nu-i deloc dispusă să renunţe la Santana, la publicitatea pe care i-ar aduce-o notorietatea sportivului spaniol». Lupta continuă... Luptă şi „Philip Morris,“ luptă şi „Rothmans“. Care ţigară va reuşi să-l acapareze pe Santana ?... încă nu se ştie. Teodor Mazilu 1­0 • In urma unui tren care pleacă, cele mai sincere batiste sint cele care se flutură în gînd. • Ghioceii sint totdeauna „primii". • Atita timp cît există autori, actori și spectatori — cu toate eforturile inter­mediarilor — nu va exista o ,jeriză" a teatrului • De cind ii dau tîrcoale bărbații, Lunei au început să-i iasă coşuri pe faţă. • Nimic mai trist decit o pasăre împăiată cu aripile deschise pentru zbor. • Butoiul gol miroase a pustiu. • Poveştile pentru oameni mari nu adorm pe nimeni • Prefer meseriaşul artist, artistului meseriaş. • Arivistul îşi comandă „cărţi de... vizite’ • Cea dinţii minciună care se „prinde" devine tată de familie. Tudor Muşatescu Să vorbim despre. Cosmos EPARTE de mine gin­ţi«! de a minimaliza, cît negru sub unghie, nemai­pomenitele succese obţi­nute în cucerirea cosmosului. Mai mult decît atît. Nu o dată, mut de admiraţie, cu răsuflarea tăiată, am urmărit extraordinarele zbo­ruri în univers, minunîndu-mil peste poate de performanţele de necrezut ale ştiinţei şi tehnicii, minunîndu-mă peste poate de al­titudinea la care a ajuns ome­nirea contemporană. Tot urmă­rind aceste înfăptuiri de dome­niul fantasticului, am ajuns că, aproape, le ştiu pe dinafară. A fost 1962 anul izbînzilor de o excepţională importanţă. Pen­tru prima oară in lume, staţia cosmică automată ZOND 5, după ce a înconjurat luna, s-a reîntors pe pămînt cu viteză cosmică de aproape 11000 metri pe secundă. Apoi zborul orbital al navei SOIUZ 3 care, acolo sus în eter, a efectuat o dublă apropiere de nava SOIUZ 2, lansată cu o zi înainte. A urmat trimiterea sta­fiei automate ZOND 6 plasată pe traiectoria de zbor de pe o or­bită intermediară de satelit arti­ficial al pămînt­ului. După aceea, zborul orbital al navei spa­ţiale APOLLO 7, care timp de 11 zile a efectuat 163 rotaţii în ju­rul planetei noastre parcurgînd prin univers distanţa de 7,3 mi­lioane kilometri. Apoi, lansa­rea celei mai mari stafii cos­mice automate PROTON 4 desti­nată continuării cercetărilor în­cepute de primele trei staţii cos­mice ştiinţifice din seria Proton. Şi, în sfîrşit, publicitarul zbor al navei spaţiale APOLLO S. care, părăsind atmosfera terestră, a efectuat zece rotaţii în jurul liniei, spre a examina, fotografia şi a ne prezenta transmisii T.V. din imediata apropiere a singu­ratecului satelit. Toate acestea în vreme ce în Rhodesia se întîmpla ceea ce se întîmpla, în Biafra se întîmpla ceea ce se întîmpla, în Vietnam se întîmpla ceea ce se întîmpla, in Orientul Mijlociu se întîmpla ceea ce se întîmpla şi în bătrîna Europă... dar ce să mai intru în amănunte ? Şi a venit anul 1969. La 3 ia­nuarie a fost lansată în direcţia Luceafărului staţia automată VE­NUS 5. La 10 ianuarie, pe aproxi­mativ aceeaşi traiectorie, sora sa geamănă VENUS 6. La 12 ianua­rie, COSMOS 263, spre a spori cu încă o unitate lunga serie de sta­ţii automate din înaltul cerului. La 14 ianuarie, prima staţie cos­mică orbitală SOIUZ 4, pentru ca la ÎS ianuarie să pornească ur­mătoarea : SOIUZ 5, amindouă a­­vînd proprietatea de a face în spaţiul cosmic mişcări comandate şi de a executa manevre în ime­diata lor apropiere. Toate acestea în vreme ce in Rhodesia continua să se intîmple ceea ce se intîmplă, în Biafra continua să se întîmple ceea ce se intîmplă, în Vietnam continua să se întîmple ceea ce se intîm­plă, în Orientul Mijlociu conti­nua să se întîmple ceea ce se în­­tîmplă si în bătrîna Europă... dar ce să mai intru în amănunte ? Acestea fiind realităţile, fără să vrei te duce mintea la cel ce a fost învăţatul Karl Marx care, de­spre biata, lume, spunea: „Ome­nirea nu-şi pune decît problemele pe care le poate rezolva. Mihai Popescu ”

Next