Contemporanul, iulie-decembrie 1974 (nr. 28-53)
1974-11-08 / nr. 46
cPINTEZE POLITICED CONGRESUL Proiectul de Program al partidului despre OMOGENIZAREA SOCIALĂ Societatea socialistă românească este alcătuită actualmente din clase şi categorii sociale care participă activ la munca productivă — în sfera creaţiei materiale sau spirituale — acţionează în strînsă colaborare şi unitate, sunt vital interesate în creşterea şi modernizarea continuă a forţelor de producţie, în perfecţionarea relaţiilor socialiste, în făurirea socialismului şi comunismului în România. In procesul edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate se va accentua apropierea acestor clase şi categorii, se va întări conlucrarea diferitelor sectoare de activitate, va avea loc perfecţionarea relaţiilor de producţie în raport cu schimbările în diviziunea socialistă a muncii, cu cerinţele progresului economico-social. (Din proiectul de Program al Partidului Comunist Român) P. C. R. IN PERSPECTIVA FORMARII ŞI MATURIZĂRII comunităţii umane specifice fazei comuniste de dezvoltare a civilizaţiei româneşti, se declanşează un proces, profund şi multivalent de transformări calitative in structura socială a ţării. Aceasta işi găseşte o expresie vie, ştiinţific fundamentată în proiectul de Program al partidului — document practic şi teoretic de o însemnătate vitală pentru evoluţia ascendentă a poporului nostru. Ceea ce dă nota caracteristică schimbărilor din acest teren şi constituie, totodată, un efect al transpunerii in viaţă a politicii partidului, este tocmai omogenizarea socială. Proces specific socialismului, omogenizarea socială are drept conţinut dispariţia treptată a inegalităţilor şi inechităţilor sociale, a deosebirilor sociale esenţiale dintre diferite tipuri de colectivităţi umane (clase, straturi, sat-oraş etc.) şi tipuri de activităţi fundamentale (munca fizică-intelectuală, industrie-agricultură). Astfel, generalizarea invâţămintului de 10 ani — şi ulterior a celui de 12 ani — va duce la idicarea nivelului de instruire şi cultură al populaţiei, precum şi la o treptată ştergere a deosebirilor din acest punct de vedere dintre diversele grupuri umane. Amplul proces de urbanizare şi sistematizare a teritoriului — la rîndul său — creează premise indispensabile pentru ca mase tot mai mari de oameni să se bucure de condiţii de trai civilizate şi de o cultură superioară. Tot aşa, dezvoltarea numerică a clasei muncitoare la sate şi sporirea intelectualităţii în mediul rural contribuie la ştergerea treptată a diferenţelor de nivel cultural între sat şi oraş. In viziunea concretizată in Program, omogenizarea socială are caracterul unui proces social global — în sensul că el afectează ansamblul soţietăţii şi fiecare domeniu in parte — dar şi pe acela de proces social unitar, deoarece se realizează prin acţiunea conjugată a unui întreg complex de factori, diverşi. Ca atare, cercetarea sociologică trebuie să descrie aceşti factori, dar şi să-i analizeze pentru a-i ierarhiza in funcţie de importanţă, de ponderea lor în viitor. Intr-un cuvînt, trebuie să se elaboreze tabloul complex al sistemului de conexiuni implicate de un asemenea proces. Din perspectiva acestei exigenţe teoretico-metodologice, socotim necesar a evidenţia locul deosebit pe care-l capătă conştiinţa socială socialistă in ansamblul procesului de omogenizare socială in viitor. MODIFICĂRILE SOCIALE STRUCTURALE, CALITATIVE ale societăţii româneşti vor fi determinate — aşa cum am mai spus — de diverşi factori sociali obiectivi , de perfecţionarea continuă a relaţiilor de producţie, de avîntul economic al ţării şi de crearea condiţiilor materiale ale bunăstării populaţiei, de progresul tehnico-ştiinţific, de treptata ştergere a deosebirilor esenţiale dintre clase, dintre munca fizică şi cea intelectuală, dintre munca industrială şi cea agricolă, dintre sat şi oraş etc. Agentul principal al tuturor schimbărilor, cel chemat să le analizeze în practică, rămîne însă omul. Acesta este şi cel ce va beneficia de multiplele efecte pozitive ale acestor metamorfoze. In consecinţă, formarea şi maturizarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a întregului sistem de idealuri şi valori socialiste — aspiraţii şi motivaţii, sentimente, opinii, stări de spirit — reprezintă o condiţie de primă importanţă şi un factor esenţial al omogenizării sociale. In acelaşi timp, interacţiunea dialectică a factorilor ce concură la omogenizarea socială va pune in evidenţă o sporire continuă a importanţei şi ponderii conştiinţei socialiste a maselor, precum şi a multiplicării formelor de intervenţie a acesteia, a creşterii profunzimii efectelor pe care ea le determină în societate. In acest context, trebuie să ţinem seama de structura conştiinţei sociale pe cele două nivele cunoscute — cel al ideologiei (al conştiinţei elaborate) şi cel al psihologiei sociale , pentru a prezenta modul specific de acţionare al fiecăruia în parte şi, concomitent, pentru a le reliefa conexiunea specifică. ANALIZA ANSAMBLULUI SOCIETĂŢII NOASTRE trebuie să reliefeze rolul esenţial, mereu sporit, al politicii partidului, ca pîrghie principală de ridicare a activităţii maselor la nivelul unei creaţii conştiente. Cu atit mai mult, cu cît realizarea acestei politici presupune transformarea ei într-un sistem de gindire şi simţire al întregului popor, iată de ce educarea maselor în spiritul idealurilor şi valorilor socialismului, formarea unei concepţii ştiinţifice despre lume, dezvoltarea capacităţii de judecare şi înţelegere a fenomenelor în lumina politicii partidului, a bazelor sale teoretice şi filozofice, reprezintă sarcini de o deosebită însemnătate şi eficienţă sub aspectul asigurării progresului social, al omogenizării sociale, însuşirea concepţiei ştiinţifice despre lume - se arată în proiectul de Program — dezvoltarea conştiinţei socialiste a maselor constituie un factor esenţial al edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi trecerii la comunism. Conştiinţa socialistă a maselor presupune — alături şi in unitate cu sistemul de valori, idealuri, concepţii, mod de judecată şi apreciere — şi dezvoltarea sistemului afectiv-emoţional al opiniilor, stărilor de spirit, aspiraţiilor şi motivaţiilor, adică aşa-numitul nivel al psihologiei sociale. Idealurile socialismului corespund intereselor fundamentale vitale ale întregului popor. Ca atare, ele au capacitatea nu numai de a convinge, dar şi de a asigura adeziunea afectivă a maselor. Cu alte cuvinte, în cadrul conştiinţei socialiste se creează o structură unitară funcţională în care valorile socialismului nu sunt numai acceptate - ca juste, ci şi simţite - ca răspunzînd aspiraţiilor şi năzuinţelor oamenilor. Masele îşi însuşesc politica partidului, ideologia marxistă, nu numai cognitiv, ci şi afectiv. Tocmai sub acest aspect, al unităţii şi interacţiunii nivelului ideologic şi cel al psihologiei sociale, se poate înţelege în mod mai deplin creşterea permanentă a funcţiilor şi eficienţei sociale a conştiinţei socialiste în procesul de omogenizare socială. Conştiinţa socialistă a maselor devine din ce în ce mai mult un factor principal al acestui proces, prin aceea ca ea reprezintă mijlocul de realizare a coeziunii activităţii umane, mobilizînd masele la înfăptuirea tuturor schimbărilor sociale obiective (care reprezintă conţinutul procesului de omogenizare), orientindu-le spre un ţel unic şi spre utilizarea unor metode comune. OMOGENIZAREA SOCIALA nu trebuie privită Insă ca un rezultat pasiv al unor cauze transformatoare. In viziunea partidului nostru, ea işi dezvăluie valenţele sale active, de generator al unor noi caracteristici şi mecanisme de dezvoltare. Pe măsură ce societatea românească înaintează pe calea omogenizării, în aceeaşi măsură omogenizarea determină o întărire a coeziunii maselor, o sporire a unităţii de interese şi idealuri fundamentale. Concomitent, şi în egală măsură, sporeşte rolul conştiinţei socialiste ca factor social de împlinire a tuturor acestor noi caracteristici. Formarea şi dezvoltarea conştiinţei socialiste, generalizarea sa pe ansamblul societăţii, duc direct la cimentarea unităţii de gindire— simţire-acţiune a maselor, devenind la rîndul ei, tot mai mult, un factor determinant al progresului, intervenind nemijlocit în procesul dialectic al realizării trecerii de la posibil la real. In acelaşi timp, sporirea influenţei sociale a conştiinţei socialiste în procesul de omogenizare socială nu are nimic comun nici cu aşa-zisa „uniformizare" a conştiinţei, cu reducerea acesteia la „acelaşi numitor comun”. Dialectica raportului dintre unitate şi diversitate ne apare şi aici nu ca ceva mort, static, ci ca o realitate dinamică stimulind evoluţia ulterioară a societăţii. Pe fundalul unităţii de interese şi idealuri a comunităţii de valori şi norme specifice întregii societăţi, şi ca rezultat al acestei unităţi, are loc o diversificare a modalităţilor de manifestare şi funcţionare a acestora. Spre scopul comun, în numele aceluiaşi ideal, societatea noastră, dată fiind complexitatea sa, generează o varietate infinită de aspiraţii, preocupări, opinii, care toate concură în cele din urmă la realizarea obiectivelor fundamentale comune. Prin această varietate infinită a formelor şi modalităţilor de manifestare, conştiinţa socialistă îşi multiplică valenţele sale creative. SPORIREA ROLULUI CONŞTIINŢEI SOCIALISTE înseamnă astfel manifesta- rea capacităţii acesteia de a face din fiecare membru al societăţii noastre un factor de progres, un generator al noului, un militant activ pentru cauza socialismului. In acest sens, în Program se arată că avînd un nivel politic şi ideologic ridicat, fiecare cetăţean va acţiona în mod conştient pentru a contribui la progresul general al societăţii socialiste şi comuniste, în cadrul căreia se vor asigura adevărata libertate şi adevăratul umanism. Prof. univ. dr. Constantin IONESCU Din patrimoniul Muzeului de artă D. PACIUREA: Gigantul Imn la zidirile patriei Adincurile poartă spre noi comori depline Aşa precum sâminţa rod mai bogat desface, Se-aud venind cetăţi, păduri ies pe coline, Nunţi se deschid şi inimi pe un pămint de pace. Copiii duc pe braţe pîine şi flori şi cărţi, Mari ctitorii vesteşte arcada larg-a frunţii, Spun munţilor-prieteni azi bine v-am găsit, Ne măsurăm lucrarea şi visele cu munţii I Spun rîurilor repezi bună dimineaţa Şi laud izbucnirea garoafei în lumină, Albine zidesc faguri, pulseazâ-n trunchiuri viaţa, Creşti, raiul meu de dor, tu, splendidă grădină ! Spun bună ziua zilei incununînd fiinţa Acestor oameni vrednici şi demni, ai lor stăpini. Ce patriei de miine-l aşează biruinţa, Destoinicii ei fiim bravi comunişti români. George CHIRILA