Convorbiri Literare, 1871-72 (Anul 5, nr. 1-24)
1871-08-01 / nr. 11
Tip. 11.—Anul Y. Iussi, 1 August , 18 îl. * Apare la 1 și 15 a fiecărei luni. Abonamentul pe unu anu pentru România liberă 1 galbeni; pentru Austria 6 fl; pentru Germania de Nordu 1 galbeni; pentru Sviţeia, Belgia şi Italia 15 franci; pentru Francia şi Spania 20 franci. Abonamentele se făcu numai pe unu ani intregi: in Iassi la Tipografia Societăţii Junimea şi la librăria Junimea in Bucuresci la librăria Soccec & Comp. S U M A R I U. Filosofia in Liceu, de D. I. P. Florentin. Observări critice asupra gramaticei, de D. V. Burla. (Urmare.) Studie asupra Maghiarilor, de D. I. Slavici. Poesie, A X-a Lologă a lui Virgiliu Gallu, traducere de D. M. Străjanu. FILOSOFIA IU LICEU. „Manualu de Psychologie, Logică, Morală şi Theodieee“, de A. Chaina. Tradusa după ultima ediţiune din 1868, de Dr. N. Nitzulescu. Carte aprobată de Ministeriu pentru usul Liceelor din Rlomănia.—1870, Filosofia predată in Liceu are influenţă generală asupra tuturor ramurilor de cugetare, asupra sentimentului şi asupra voinţei morale şi a caracterului intregei tinerimi, caii suntu cetăţenii Statului din viitoriul celu mai deaproape, ceea ce-i dă importanţă capitală. Aşa dar avemu datoria a ne ocupă de acestu obiectu cu cea mai mare îngrijire. Să esaminămu dară deaproape, cum işi implinesce dătoria „Manualul“ susamintitu. Introducţiunea ne presentă meditaţii despre cuvăntul Filosofiă. „Manualul“ invaţă aci prelevi intre altele aşa: „ ce va să aiică spiritul ce va să dică o sciinţă ?“ Apoi dă învăţături nescienţifice, ca următoarele: „In genere spiritul se consideră ca opusa materiei, după cum lumina se consideră ca opusă intunerecului, raţiunea nebuniei.“ Intrega „Manualul“ este intunecatu de stilul noeticu, de metafore, comparaţii, espresii cu sensu indirectu, simbolicu ca şi cănd unu astronomu ar zice cuiva, să priviescă in oglinda unui lacu, pentru ca să cunoască starea adevărată a ceriului, şi nu l’ar duce in observatoriul astronomicu. — Autorul cjice : „Spiritul este fiinţa viă, şi Filosofia este unu sistemu de verităţi speculative avănd de obiectu fiinţa viă.“ Prin aceasta afirmă, că Filosofia este sciinţa speculativă despre spiritu, sau Psichologia speculativă. Dar este sciutu, că in Filosofie trebue să construimu şi stabilimu principiele, adevărurile absolute, adecă solide in sine, legile universale, de la cari nu se poate ivi nici o escepţie, nici o indoeală; ea desvoaltă toate adevărurile fundamentale, interneează şi asigură printr’insele toate sciinţele, nu numai Psichologia speculativă, nu numai sciinţa despre „fiinţa vie.“ „Manualul“ „aprobata“ a lui Dharma desvoltându planul instrucţiei filosofice, incheie