Convorbiri Literare, 1875-76 (Anul 9, nr. 1-12)

1875-08-01 / nr. 5

No. 5. —Anul IX. Romanische Studien de Roesster. Critică de A. D. Xenopol. O carte care au atras îndestul luarea a­­minte a lumei învăţate apusene, nu mai puţin şi pe acea a Românilor asupra sa, este aceea a d-lui Roessler intitulată „Romanische Stu­dien,“ in care autorul se ocupă de originile şi de istoria mai veche a poporului romăn. O scriere a unui german, mai ales austriac asupra Românilor, avea nevoe numai­decăt de o îndreptăţire, o pledoarie pentru nepărtinirea ei, pentru îndepărtarea ei de preocupaţiuni politice, şi altele de aceste, ceea ce d-nul Roessler nu lipseşte a ne da in prefaţa­­ sale, in care ne spune că întrebările ce ţintează „nu ating politica, nici chestiunea Orientului, nici nou plănuita împărăţie dacică. Cu toate aceste ceva mai jos, d. Roessler ne spune insuşi, că teoria sa va trebui se în­tâlnească o oposiţie înverşunată in România şi in toate ţerile locuite de Romani,“ unde ochii cei deprinşi la întunericul prejudeţelor naţionale, sunt dureros loviţi chiar de raza cea mai palidă de lumină ce cade din afară asupra lor,“ pentru că d-sa demonstrând că Românii au ocupat ţerile de-a stingă Dunării, tocmai in secolul XIII, result­ de aici că pre­tenţiile Românilor la un drept mai vechiu a­­supra acestor locuri, decăt Maghiarii şi Ger­manii, sunt ilusorii, prin urmare şi năsuinţa lor de a relua odată in stăpănire complectă ţerile strămoşeşti. D-nul Roessler prin urmare combate premisele și conclusiunea dedusă de „fanaticii Români,“ că ei sunt mai vechi in Dacia şi că prin urmare au dreptul cel mai bun, terminul mediu ănsă pentru a ne servi de logică, anume „prior tempore potier jure“ d-nul Roessler il admite. Scrierea d-sale capătă prin aceasta un scop afară din sine, anume acela de a demonstra, printr’o cercetare istorică că nu poporul ro­mân are prioritatea dreptului asupra posesiunii pamântului Transilvaniei. Cu toată buna opinie ce putem avea de nepărtinirea d-lui Roessler, toramul pe care se pune este alunecos, şi o­­dată ce împărtăşeşte acel principiu, cine ne va respunde că d-sa nu se va face tot astfel advocatul Maghiarilor şi al Germanilor, pre­cum acasă pe fanaticii Romăni că se fac cu 21­ ­ August 1875. CONVORBIRI LITERARE. Apare la 1 a fie­cărei luni. Abonamentul pe un an pentru România liberă 20 franci; pentru Austria 6 fl; pentru Germania, Sviteia, Belgia şi Italia 30 franci; pentru Francia şi Spania 40 franci. Abonamentele se fac numai pe un an întreg, in Iaşi la Tipografia Naţională şi la redacţiune, in Bucureşti la librăria Soccec et Comp.; in toate celelalte oraşe din România la biurourile poștale.

Next