Cotidianul, august 1991 (Anul 1, nr. 61)
1991-08-02 / nr. 61
OPINIA Ce vrea fostul partid unic Cristian Teodorescu Indiferenta cu care a privit publicul pretenția PSM de a primi patrimoniul Partidului Comunist e poate cea mai grăitoare dovadă că acest partid de old-boys n-are prea multe șanse de a atrage electoratul de partea sa. E drept că protestele n-au fost atît de vehemente ca la înființarea partidului. Dar în raport cu absurditatea cererii nici nu puteau fi altfel. De fapt, cu această cerere, PSM-ul a sondat piața, încercînd să vadă pe care parte a electoratului poate conta. Dar în loc să stîrnească vilra, pretenția de continuator al PCR a tovarășului Verdeț nu numai că a găsit publicul pregătit s-o audă, dar tot atît de pregătit să nu-i dea importantă. Or, pentru un partid care vrea să intre în cursa electorală, lipsa de ecou a acestei afirmații, capitală probabil din punctul de vedere al celor care au formulat-o trădează că PLM-ul se află în punctul cel mai ingrat in care se poate găsi un partid nou înființat, nu e luat în serios. Faptul că se discută despre manevre secrete, despre încercarea de a reface rețeaua de celule de partid în fabrici și despre munca “de la om la om” a activiștilor săi e mai curind o sperietoare agitată de partidul cel mai interesat ca mai la stînga să existe un concurent asupra căruia să poată cădea, cînd și cînd, temerea că ar putea lua puterea, decît o probă de popularitate reală printre alegători. Nu mă îndoiesc că PSM are un număr de clienți, activiști căzuți din funcții, nomenclaturiști ajunși pe linia moartă, dar că ar avea șansele unei popularități însemnate, care să îl ajute să emită pretenții, asta nu. Spun asta nu din pricină că am ceva împotriva acestui partid (am, recunosc), ci încercînd să iau în calcul chiar și reacțiile de nemulțumire ale celor care se vor vedea fără slujbă în următorul răstimp. Intr-adevăr, PSM-ul poate promite orice acelora pe care vrea să-i convingă să-l voteze. Dar nu se poate promite de exemplu țăranilor că-i împroprietărește, dimpotrivă, după ce și-a dezvăluit ascendența comunistă, la sate nu va primi decît voturile foștilor președinți de CAP, fiindcă țăranii sînt fripți de comunism. Cît despre posibilitatea ca navetiștii, primii sacrificați, să voteze partidul lui Verdeț, iarăși e improbabil. Muncitorul care locuiește la țară nu va vota, de dragul unor promisiuni fără acoperire, un partid descinzînd din cel care a făcut colectivizarea. Dezamăgiții de FSN care au realizat între timp că partidele istorice nu vor “să vîndă țara” și că opoziția reprezintă, îndeobște, un factor de diminuare a abuzurilor micilor potențați locali, că raporturile de partid între centru și filiale, în cadrul opoziției sînt mult mai elastice la capitolul schimbului de idei decît cele din cadrul FSN-ului, dau tot mai multe semne că și-au schimbat atitudinea de anul trecut. Cît despre “insuccesul” înregistrat de opoziție prin retragerea de la dezbateri din pricina dezacordului de principiu cu varianta FSN a Legii privatizării, mă îndoiesc că despre un insucces e vorba. Parlamentarii, reprezentând majoritatea care au votat împotriva adoptării acestei legi, dovedesc mai curind contrariul. Opoziția a dat naștere unui curent de opinie diferit de acela venit din direcția puterii, și asta în cazul unei legi fundamentale pentru viitorul României. Dacă n-ar fi PSM-ul ceea ce e, amintirea vie a sărăciei naționale și a dictaturii celei mai sîngeroase din istoria României, șansele sale, ca partid de stînga într-o societate a economiei de piață aflată la ananghie, ar fi de luat în seamă. La noi însă e vorba de o societate care trage în continuare ponoasele centralismului birocratic după 45 de ani în care PCR-ul, fără opoziție și recurgînd la cele mai dure mijloace de constrîngere, inclusiv militarizarea anumitor ramuri din industrie, n-a izbutit decît să ne împingă într-o criză de mari și dureroase proporții. Iar proba cea mai grăitoare a adevăratelor interese ale acestui partid "al clasei muncitoare" e că tocmai într-un moment de criză economică, în care mulți dintre noi, muncitori sau nu, ne punem cu groază problema zilei de mîine, PSM-ul vrea patrimoniul PCR-ului. i .................................................................—......................................................—............................................ Interviu cu dl Sergiu Cunescu, președintele PSDR Noi sîntem siguri pe doctrina noastră Simona N. Popescu Rep.. D-le Cunescu, FSN se pretinde partid de orientare socialdemocrată. Sînteți de părere că actuala Lege a privatizării are un caracter social-democrat și în ce măsură considerați că este în interesul muncitorilor? Sergiu Cuneacu: In primul rind, contest că Frontul este o formațiune social-democrată. Se abuzează de acest termen de către multe partide, dar social-democrația se demonstrează prin respectarea unor principii fundamentale. Nici pe departe Frontul nu respectă aceste principii. Legea privatizării societăților comerciale reprezintă ea însăși o dovadă, așa cum a fost propusă de formațiunea de guvernămînt, că nu este și nu poate fi o lege social-democrată. Principalele obiective ale noastre au fost expuse în Parlament, regret că ele au fost tăiate din emisiunile de Televiziune. S-ar fi înțeles care este poziția noastră Noi am pus accentul pe efectele sociale ale acestei legi, care sînt negative. Nici apărarea patrimoniului național nu este asigurată prin această lege. Regret că pînă și apelul pe care l-am făcut în ultimul moment, delegat de celelalte partide pentru a evita criza parlamentară, nu a fost luat în considerare. Nici măcar acela nu a fost transmis, pentru ca publicul să-l cunoască. Legea nu este în mod cert în sprijinul muncitorilor. Dar, nu numai că nu este în interesul lor, ci, pot spune cu certitudine că nu este nici în interesul întregii națiuni. Ne preocupăm în mod deosebit de toată masa de salariați. Rep.: Care este actualul mod de lucru al Partidului Social-Democrat cu sindicatele? S.C.: Noi cu sindicatele avem relații bune. Insă după cum știți, sindicatele sunt reținute în anumite manifestări, pentru a nu fi acuzate că fac politică. Nu se poate lupta pentru revendicări care sunt ale societății, fără să ai tangență cu politica. Noi respectăm această atitudine a sindicatelor și ne apropiem din ce în ce mai mult. Sperăm să ducem un viitor paralel așa cum a fost în istoria partidului nostru. Rep.: In trecut, PNȚ, PNL, PSD au fost rivale în lupta politică Vă rugăm să ne spuneți dacă ați colabora în cadrul unui guvern de coaliție cu aceste partide, a căror platformăprogram este, după cum se știe, de dreapta? S.C.: Trebuie să spun că într-o democrație adevărată, fiecare formațiune luptă pentru a-și îndeplini doctrina pe care o are! Intradevăr, Partidul Social-Democrat avea o doctrină mai de stînga decît celelalte partide. A evoluat astăzi într-o doctrină extrem de modernă. Dovadă este succesul foarte mare pe care îl are social-democrația în toată Europa. In clipa de față, important este, după părerea noastră, să instaurăm democrația. In această privință, nu numai cu cele două partide istorice, dar și cu alte partide, avem un drum comun. Cînd ea va fi instaurată, evident că vor apare niște diferențe care provin din doctrina noastră și atunci, lupta parlamentară, lupta politică, vor fi deschise. Chiar Convenția Națională pentru Instaurarea Democrației a prevăzut de la început că fiecare partid își rezervă independența programatică și strategică. Democrația înseamnă relații politice în toate direcțiile. Rep.: Vă rugăm să ne spuneți ce părere aveți despre faptul că PSM a solicitat de curând patrimoniul PCR? S.G. Este una din atitudinile pe care le are acest partid comunist, cu actuala lui conducere, sub această nouă titulatură și care sînt relevante. In primul rînd însăși apariția personajelor care au ocupat funcții extrem de importante în trecut, este o sfidare! In al doilea rind, trebuie știut că patrimoniul PCR a rezultat din cotizații, dar și dintr-o serie întreagă de activități economice de la care acel partid a beneficiat de toate avantajele posibile. Această revendice este inadmisibilă. Cel mult, s-ar putea ca foștilor membri ai PCR să li se restituie cotizațiile. Restul trebuie preluat de stat. Rep.: Există multe partide socialdemocrate. Am aflat că săptămîna viitoare va fi dat publicității un comunicat prin care se va anunța apariția Uniunii Social-Democrate. Care credeți că este diferența dintre ele și doctrina pe care o promovează partidul al cărei lider sînteți? S.G. Corectez primele cuvinte. Nu există partide social-democrate. Există partide care se declară socialdemocrate. Punctul nostru de vedere l-am exprimat de multe ori. Orice formațiune politică ce va dovedi în timp că duce o politică socialdemocrată, aceasta va fi benefică. Pentru moment, însă, noi n-am constatat că există vreun partid care să practice într-adevăr această poziție. E posibil ca unele să evolueze în viitor. Noi le urmărim cu atenție, nu ne amestecăm în activitățile lor și vom vedea, procesul politic este foarte lung. Noi sîntem siguri pe doctrina noastră, avem un program precis aprobat în Congres. El fixează doctrina noastră foarte aproape de cea a țărilor care au o democrație puternică, cu tradiție. Printre aceste partide, recunosc, a apărut și o formațiune care încearcă pe toate căile să rupă diverși indivizi din partidul nostru. Din fericire, n-a reușit decît să scoată cîteva uscături. N-a reușit nici pe departe să rupă o aripă a partidului nostru, care, datorită acestor cîteva demisii, a devenit și mai puternic decît înainte. FARMACII .... Farmacii permanente In București Sector I * F.5: Bd. general Magheru 18-20, tel. 59.61.15; F.69: Bd. 1 Mai 343, tel. 65.30.85 Sector II F.14: Sos. Iancului 57, tel. 53.21.72; F.26: Sos. Colentina 1, Bl.34, tel. 35.50.10 Sector II F.2: Bd. Nicolae Grigorescu, Bl. A 14, tel. 44.21.25 Sector IV F.20: Calea Șerban Vodă 43, tel. 23.76.47 Sector V F.70: Șos. Alexandriei, Bl.PC 10, tel. 76.27.40; F.71: Calea 13 Septembrie, Bl. 53-55, tel. 31.43.93 Sector VI F.53: Str. Bâlteni 1, tel. 25.25.55; F.93:Șos Giulești 123, tel. 17.10.86; P.F. 12: Peron Gara de Nord, tel. 18.20.55 Farmacii particulare în București Farmacia "Colțea Farm S.R.L." tel. 14.17.94 (zilnic 8 - 20, sîmbătă, duminică 8 -12) Farmacia “3F”: Calea Victoriei 103-105, tel. 50.78.38 (luni-vineri 8 -19,30, sîmbătă 8 -16) Farmacia “Aurora”: Bd. Dinicu Golescu 23-25, tel. 38.78.30 (lunivineri 7,30 - 18,30; sîmbătă 7,30 - 14,30) Farmacia "Victoria": Calea Victoriei 14, tel. 13.77.66 Farmacia “Slavia" : Str. Știrbei Vodă 56, tel. 15.15.25 (luni-vineri 7,30- 18,30; sîmbătă 7,30- 14,30) Farmacia “Floricel”: Calea Griviței 206, tel.65.39.35 (8,30 - 15,30, sîmbătă, duminică închis) Farmacia “Domenii” : Bd. 1 Mai 128, tel.65.42.90 Farmacia “Balsam”: Calea Victoriei 147, tel. 50.21.70 Farmacia “Iulia”: Calea 13 Septembrie 196, tel. 31.38.61 (8,30 - 19,30, sîmbătă 9,00 - 13,00) Farmacia “Rîul Doamnei”: str. Rîul Doamnei 5, tel. 78.58.11 Farmacia “Flora” : Bd. Muncii 55 Farmacia “Sildo”: str. Galați 129, tel. 10.49.82 (luni-vineri 8,00 - 20,00; sîmbătă 8,00 - 14,00) Farmacia “Camigo SRL”: str. Galați 109, sect. 2 (zilnic 8,00 - 18,00; sîmbătă 8,00 - 12,00) Radio contact 68,7 MHz FM Contact Meteo-știri: 8,30; 9,30; 10,30; 11,30; 12,30; 14,30; 16,30; 18,30; 19,30; (exclusiv sîmbătă și duminica) Contact horoscop - zilnic: 8,15; 9,15; 9,45 Muzică pentru relațiile dintre Biserica Ortodoxă Română și statul român? P.S.S.Episcopul Andrei: Pe vremea de dinainte, știm cum a fost, biserica a încercat să păstreze cît s-a putut spiritualitatea românească. Trebuie înțeles că Biserica a rămas nepătată, dar că oamenii bisericii au fost nevoiți să mai facă și compromisuri. Cît a fost înțelepciune și cît a fost compromis, numai bunul Dumnezeu știe. Desigur, este în spiritul Evangheliei lui Hristos să nu fim în război cu cei care ne conduc. Dar dacă aceștia fac greșeli, tot în spiritul aceleiași Evanghelii, este să le spunem. Adică, relațiile cu statul au fost de comunicare, să nu folosesc cuvîntul “colaborare”, care și-a pierdut conținutul. Mă refer de astă dată la perioada de după revoluție. Dar, există o serie de probleme care ne dor pe noi, oamenii bisericii. Acum, nu vorbesc decît în numele meu sau în numele Episcopiei de Alba Iulia. Neam fi așteptat poate ca statul să fie mai receptiv cu cele spirituale, inclusiv cu suportul material care poate să-i dea bisericii posibilitatea de a-și desfășura activitatea așa cum trebuie. Prima noastră nemulțumire este legată de educația religioasă a copiilor. Noi am trecut printr-o situație specială; nu putem lua model nici un stat din Apus, în sensul că aproape 50 de ani, în mod sistematic, copiii au fost îndoctrinați cu marxism. Ca să se poată reabilita din punct de vedere moral această națiune, ea are nevoie de Dumnezeu. Actualmente, supermagazine și buticuri: 10,45 (exclusiv sîmbătă și duminica) Luni 7,00 - Program matinal; 22,30 - Contact jazz Marți - 7,00 - Program matinal; 21,00 - Top nostalgic Miercuri - 7,00 - Program matinal; 19,30 - Serial Elvis; 22,30 - Legende rock Joi - 7,00 - Program matinal; 21,00- 1,2 joi Vineri - 7,00 - Program matinal; 13,30 - Pop Hits USA; 20,00 - La cererea voastră; 22,30 - Stelele muzicii franceze; 23,00 - Clubul de vineri noaptea Sîmbătă 7,00 - Program matinal; 10,30 - Cronica teatrală și cinematografică; 11,00 - Caleidoscop;13,00 -Top Slow; 19,00-Top 30, 2 Duminică - 7,00 - Program matinal; 9,00 Country Music; 18,00 - De la Blues la Rock; 19.00 - Cutiuța cu vechituri; 22.30 - Contact New-Wave RADIO H Această națiune are nevoie de Dumnezeu ! Continuare din pagina 1 Rep.: Care este diferența, de fapt, între romano-catolicism și grecocatolicism? P.S.S.Episcopul Andrei. Principala diferență se referă la slujbă. Inițial, slujba greco-catolică era ortodoxă, adică ritualul era acela al Bisericii Ortodoxe, însăși biserica arăta ca o biserică ortodoxă. Dar din punct de vedere canonic, jurisdicțional, administrativ,aparținea de Scaunul Papal, de Vatican. Ulterior însă, încetul cu încetul, ritualul ortodox inițial a suferit influențe romano-catolice. De pildă, mineiele de la Blaj, precum și alte cărți de slujbă aveau inițial terminologia ortodoxă. Cînd se adresau Sfintei Treimi, vorbeau despre Sfîntul Duh; la Liturghie se răspundea cu “Doamne, miluiește". Ulterior, în loc de “Duh”, au folosit “Spirit”, în loc de “Doamne, miluiește”, “Doamne, îndură-te”. Au introdus devoțiuni care nu existau în Biserica Ortodoxă: litia euharistică, cultul inimii Mîntuitorului, cultul inimii Maicii Domnului. Pe alocuri, în ultima vreme, împărtășesc cu ostie, cu azimă, în loc de prescură și vin cum se face la ortodocși. In alte părți au introdus în biserică statui. De asemenea, un preot, după rânduiala orientală, poate sluji o singură liturghie pe zi. Greco-catolicii au început să facă mai multe liturghii într-o zică și romano-catolicii. Toate aceste adăugiri și influențe contravin specificației făcute în manifestul de unire de la 1700, în care Mitropolitul Atanasie Anghel a menționat: “așa ne unim, dacă toate ceremoniile noastre, și postul, și calendarul, și sărbătorile rămîn după rinduiala cea veche, ortodoxă. Altfel, nici semnăturile și nici pecețile noastre să n-aibă nici o putere”. Fondul credinței ortodoxe nu este deosebit de cel al romano-catolicismului. De mai bine de 10 ani purtăm un dialog cu această Biserică în dorința de a ne pune în comuniune unii cu alții. Dar, această reînființare a Bisericii Greco-Catolice încetinește dialogul, în sensul că între noi a intervenit un fel de măr al discordiei. Comisia de dialog ortodoxă și romano-catolică întrunită anul acesta la Freising a stabilit că greco-catolicismul nu constituie o cale de refacere a bisericii pe plan mondial. Lucrul acesta s-a spus din nou anul acesta la Roma, unde PSS Mitropolitul Antonie al Transilvaniei s-a întîlnit cu Papa și cu prelați catolici. Dacă vrem unitate religioasă pe plan mondial, nu trebuie să ne fărimițăm la noi acasă. Am aflat că în satul Mărăcini, unde există cîțiva adepți ai greco-catolicismului, s-a iscat un incident legat de înmormîntarea unui om: frații catolici ai mortului au închis porțile casei, manifestîndu-se huliganic. Nu știu dacă greco-catolicii respectivi erau din localitate, sau veniseră din alte părți, dar au aruncat cu ouă clocite în preoții ortodocși. Rep. Care au fost și care sînt religia în școală este predată facultativ și de aceea nu este eficientă. Am stăruit în mai multe rînduri ca și Constituția ce va fi votată și Legea învățămîntului să specifice clar că religia este o materie cuprinsă în planul de învățămînt. Lucrul acesta însă nu a fost încă înțeles. Intr-o ședință publică a Parlamentului, un anume domn senator Dumitrașcu a afirmat că nu putem înlocui acum marxismul cu religia, adică le-a comparat în mod deplasat; unii chiar l-au aplaudat. Ei bine, așa ceva este inadmisibil. Parlamentul României, dacă este reprezentativ pentru această națiune, nu se poate comporta așa, lipsit de discernămînt. Desigur, e foarte greu cînd cineva nu crede în Dumnezeu, să-i înțeleagă pe cei care cred. Am vrea ca de la cel mai înalt nivel, cei care conduc țara să aibă aceleași idealuri spirituale ca și poporul. Al doilea necaz. Mai ales în Transilvania, avem parohii foarte mici: de 40, de 50, de maximum 100 de familii. Pînă acum, statul comunist dădea preotului 830 de lei pe lună, iar de la această sumă pînă la salariul lui conform vechimii (un preot are același salariu asimilat cu un profesor, dacă este cu studii superioare, sau cu un învățător, dacă are doar seminariul) se plătea din fondurile parohiei, de la enoriași. In mod obișnuit, enoriașii dădeau 50 de lei, în localitățile mai mari, iar în cele mai mici cîte 100 de lei la biserică. Facem așadar o socoteală elementară: într-un sat de 100 de case, să acoperi salariul unui preot de la 800- 1000 de lei pînă la 5000-6000 de lei cît este un salariu acum, plus impozitul, ar însemna ca din fondul parohiei să iasă lunar o sumă de cel puțin 5000 de lei, deci pe an 80.000 - 100.000 de lei. Deci, fiecare familie, într-un astfel de sat ar trebuie să dea cîte 1000 de lei. Ceea ce este imposibil. Și atunci nu rămîne decît ca preotul să nu-și poată lua salariul decît pe două-trei luni. Ei bine, acest lucru n-a fost înțeles. După multe insistențe, dl prim-ministru ne-a acordat un ajutor de 750.000 de lei. S-a acoperit o nevoie de moment, dar este infim pe lîngă ceea ce ne trebuie. Neavînd o bază materială, sigur că ne desfășurăm foarte greu activitatea. Ar mai fi multe de spus. Mai la începuturi, cînd era propagandă electorală, tare se mai închinau toți cei care doreau să ajungă cîte ceva; de atunci nu-i mai vedem pe la biserică. Rep.: Doriți să transmiteți un mesaj prin intermediul ziarului nostru? P.S.S.Episcopul Andrei. Da, aș vrea să le pun la suflet intelectualilor din România gîndul că țara aceasta nu se poate tămădui spiritual decît dacă Biserica Ortodoxă va putea lucra eficient, iar pentru ca acest lucru să se producă, intelectualii nu pot sta deoparte. Facem apel și la cei care sînt în Parlament, la cei care conduc țara, să se apropie cu mai multă receptivitate de spiritualitatea ortodoxă, pentru că așa a fost dintotdeauna: cei care au stat în fruntea țării, domnul, Sfatul domnesc, toți erau de o structură sufletească plămădită în Biserica Ortodoxă. Dulcele somn de provincie La Tîrgu-Jiu, revolta spontană din decembrie n-a îmbrăcat nici măcar forma unei revoluții de catifea. A fost mai curînd o “revoluție” de provincie, una cu întîrziere, la post restant, începută odată cu apariția triumfătoare, pe micul ecran, a cuplului Ion Caramitru-Mircea Dinescu. De atunci, a trecut timpul și, cum de felul lor gorjenii sunt oameni de bine, au luat de bun și zîmbetul liniștitor al d-lui Iliescu și pulovărul revoluționar al d-lui Roman. Așa că, la “primele alegeri libere”, au avut încredere în fiecare. Oarbă. Și au votat pe linie trandafirul. Cum se moștenește un scaun de prefect, sau... La Târgu-Jiu, odată cu fuga rușinoasă, dar sănătoasă a fostului prim-secretar Anastasiu, în “vidul de putere” creat, scaunul de șef al județului devenise liber. S-a ocupat repede domnul Toni Greblă Mihail, pînă atunci avocat la Judecătoria Tîrgu-Cărbunești, devenit peste noapte președintele Consiliului Județean al Frontului Salvării Naționale. A vegheat la liniștea gorjenilor pînă spre mijlocul lunii ianuarie ‘90, cînd, simțind că nimic nu pare să se schimbe, locuitorii Tg- Jiului s-au adunat în fața fostei județene de partid, solicitînd demisia domnului Greblă. Deși anunțind că nu va ceda, în urma unei convorbiri telefonice cu primul emanat al țării care-l povățuise, cică Daniel Nanu să rămînă acolo unde îi era bine, domnul ex-avocat, sub presiunea maselor, văzîndu-se și cu “sula-n coaste”, a cerut timp de gîndire. Ca la șah. Și a răspuns, e drept, numai că a făcut-o cu întîrziere de vreo... trei săptămîni, mai precis la începutul lui februarie, în urma unui miting de protest, pe care gorjenii l-au făcut la adresa partidelor istorice care încercaseră în 28 ianuarie o “lovitură de stat” pentru democrația originală. Miting la care gorjenii au scandat culmea! "Greblă, nu ceda, gorjenii-s de partea ta!” și “Gorjenii te iubesc și nu te părăsesc!”. La care venerabilul domn Greblă le-a explicat cum stăm cu legionarii și cu vînzătorii de țară și apoi și-a dat demisia... Ciudățenii de (viitor) prefect! Rămînînd în fruntea partidului trandafiriu, domnul Greblă știa ce știa. Că, după succesul din mai, Frontul nu-i va uita, că demi, prietenul... Așa că, astăzi, domnul Toni Greblă Mihail este prefectul județului Gorj. “Marginalizații” feseneului îi recunosc o singură calitate: aceea de a... fi intrat printre primii la sediul partidului unic.Ziariștii de la “Opinia Gogului” scriau despre afacerile domnului prefect în repartizarea spațiilor comerciale. Numai că, dintodeauna, puterea are urechi de cîrpă. Mai sus e și mai și! “Țiganii e cu Frontul!” Fie că erau cu “vioara” sau cu “nicovala” și cu ce simboluri vor mai fi avînd partidele romilor, simpatizanții acestora au fost, în perioada alegerilor, cu trandafirul. La Tîrgu-Jiu, în timpul campaniei electorale (democratice, se-nțelege) de anul trecut, str. Meteor - una din cele mai locuite de romii gorjeni-era plină de afișe “zîmbitoare” cu “avem încredere în el”, de parcă venise Narghita sau Raj Kapoor! Să fi întrebat vreun rom cu cine votează? Nici nu stătea pe gînduri... “Aoleo, mîncați-aș, cu domnu’ Iliescu! Păi nu ne dă dînsu, “săracu”, aurul înapoi, nu ne dădu și pașapoarte? N-a făcut și Revoluția?”Dar țiganii gorjeni au avut memorie scurtă, iar recunoștință, deci... Dacă în alegeri răgușeau strigînd “țiganii e cu Frontul!”, mai apoi și-au schimbat opțiunile. După o “vizită de lucru” a Poliției într-unul din cartierele țiganilor, vizită tip “scutier”, în urma căreia mulți întreprinzători au rămas fără marfă, romii s-au adunat ca la bîlci în fața prefecturii gorjene, cerîndu-și bunurile înapoi, ba ajungînd să scandeze “Jos Frontul!”, uitînd și de aur și de pașapoarte... In rest, e liniște, chiar dacă uneori și dulcele somn de provincie devine amar. Dilema cea mare rămînînd doar prețul variabil al celebrelor țigări “Assos”. it Guvernul a prezentat ieri, în cadrul conferinței sale de presă săptămînale, cifrele globale ale inundațiilor din Moldova. Aproape 100 morți și dispăruți, 1200 case distruse și 7.500 inundate, mai mult de 10.000 hectare de cultură compromise, 6.000 animale înecate. Dar, în afară de catastrofele pe care numai Dumnezeu le știe, România ar putea să aibă parte, se pare, și de alte amenințări ecologice, pregătite de mîna omului, de data asta. Centrala atomoelectrică, de tip sovietic, de pe malul bulgăresc al Dunării, din localitatea Kozlodui (200 km depărtare de Sofia și 300 de km de București), îngrijorează puternic autoritățile românești. Pentru stabilirea unui cadru de acțiune comună și de control al emisiunilor poluante, de orice fel, ministrul român al mediului, Valeriu Pop, s-a întîlnit recent cu oficialități guvernamentale bulgare, pentru a pune PAGINA 2 Guvernul ia impozit pe ochi și urechi . Sorin Matei la punct o Comisie mixtă care să permită informări prompte între părți și să poată acționa rapid în caz de criză ecologică Guvernul României a avut însă, în afară de agitația produsă de necazurile noastre cu ploile, și o bogată activitate legislativă. Mai multe Hotărîri ale Consiliului de Miniștri au reglementat o mulțime de probleme. Una dintre cele mai importante a fost, se pare, reglementarea acordării de facilități unor cetățeni români locuind în străinătate. In ciuda faptului că în curind, învățămîntul superior românesc va trece la o anumită formă de autoîntreținere, prin introducerea taxelor, urmașii cetățenilor români pînă la a doua generație, ca și cetățenii români aflați peste hotare, vor beneficia de burse integrale de studiu. Această măsură se va dovedi foarte importantă pentru românii basarabeni sau din alte zone din afara granițelor României Fără a putea fi acuzat că-i consideră pe moldoveni drept cetățeni români, România poate primi la studii pe toți moldovenii care au avut cel puțin un bunic cetățean român. Guvernul și-a arătat, apoi, surprinderea față de rezoluția Congresului Statelor Unite în legătură cu valul de antisemitism din România. Mihnea Constantinescu, purtătorul de cuvînt guvernamental, a declarat că SUA ar lăsa să se înțeleagă că toată opinia publică din România ar fi antisemită, lucru care este fals. In România, a spus c, aceste manifestări de antisemitism sânt izolate, aparținînd cîtorva publicații marginale. Rezoluția Congresului american ar fi, astfel, “dureros de nemeritată”. Se pare însă că, punînd în gardă Guvernul român asupra extremismului din țara noastră, Congresul american nu ar fi vrut sa indice decît potențialul sporit al acestui fenomen de la noi Lucru în parte dovedit de “România Mare”, al doilea săptămînal național ca răspîndire (tirăj 340.000 exemplare, după opinia Departamentului Informațiilor) și de proporția îngrijorătoare a celor care sînt de acord cu articolele care abordează în mod ofensiv chestiunea minorităților. România Cererea americanilor, ca Guvernul să se dovedească mai hotărît în tratarea acestor chestiuni, nu ar trebui considerată atît de exagerată și de nemeritată. Și, pentru a nu lăsa în vag această chestiune, putem completa noi, în mod concret, puterea actuală ar trebui să nu mai permită invitarea liderilor ultranaționaliști, membri și șefi de partid, pe la tot felul de festivități și reuniuni ale unor instituții vitale, cum ar fi Ministerul de Interne sau al Apărării, instituții care se pretind “depolitizate” și care depind direct de Guvern. Iar Președintele ar putea, liniștit, să-l lase pe Eugen Barbu la porțile Cotroceniului, să aștepte pînă cînd comportamentul lui cetățenesc va reveni la sentimente mai bune față de semenii lui, fie ei scriitori sau unguri.Benzina nu se va scumpi, anunță Guvernul. Pînă la 1 septembrie va continua actualul curs de vânzare, dublu: de 15 lei pentru primii 40 de atri, (pe cartelă) și de 30 de lei restul de benzină, cumpărată peste rație. După 1 septembrie se va desființa rația, prețul benzinei fiind unic, variind în jurul a 27- 32 lei, în funcție de variațiile prețului mondial la petrol. Motorina se va alinia și ea prețurilor medii nesubvenționate, cea de folosință casnică, pentru încălzire, continuînd, totuși, să fie subvenționată In aceeași Conferință de presă, s-a adus la cunoștință efectul unei comisii de anchetă pe litoral, care a studiat cauzele falimentului turismului la mare, anul acesta. Ea a dat amenzi de 800.000 lei și a constatat că lucrurile merg prost drept care s-au mai înființat niște “organe de inspecție și control”. In același domeniu, al deservirii, a fost luată măsura obligativității etichetării mărfurilor, corespunzător cu conținutul ambalajului lor. Măsura a fost provocată de boom-ul afacerilor cu răcoritoare fabricate în întreprinderi pirat, care se foloseau de mărcile “Pepsi” sau “Brifcor”. De săptămîna viitoare, se vor înființa oficiile de schimb valutar private, care vor trebui să fie înscrise ca firme impozabile. Garanția pentru începerea unor asemenea afaceri va fi 10.000.000 la în bancă și angajarea unor funcționari fără cazier. După două luni de la înființarea acestor oficii, Guvernul intenționează să lichideze actualele filiale ambulante ale Băncii: “Cumpăr dolari și mărci, băieți!". Recent, Răzván Teodorescu, președintele RTV, a avut ideea de a rezolva scăderea îngrijorătoare a abonamentelor TV. Depășindu-i pe înaintașii fanarioți, care s-au mulțumit să pună impozit pe vaci sau pe coșurile de fum (excepțional, pe ochiurile de ferestre) domnia sa s-a gîndit la un impozit pe ochi și pe urechi, de 700 de li pe familie, indiferent dacă ai sau nu televizor. Vrei, nu vrei, bea, Grigore, aghiazmă! Firma SALTO - SRL Angajează următorul personal pentru unitățile din București: 1. referent desfacere. Condiții : vîrsta max. 45 ani, expert în domeniul comercial studii superioare, cunoscător al unei limbi de circulație internațională, cazier, bărbat; 2. referent comerț exterior Condiții: studii superioare de specialitate, vechime în domeniu min. 8 ani cunoscător a unei limbi de circulație internațională, profil ind. ușoară, materiale de construcții și decorațiuni interioare, tunuri de larg consum, vîrsta max. 40 ani. 3. referent aprovizionare Condiții: experiență 10 ani în domeniu, eventual studii superioare, bărbat, necăsătorit, prezentabil vîrsta max. 35 ani. M4. _ Condiții: 5 ani mia experiență ROMTRANS, studii superioare, cazier, bărbat, vîrsta max. 45 ani. ■5. contabil Condiții: experiență In domeniul contabilității industriale agricole și comerț din 10 ani cazier, de preferință femeie. ■ 6. casier Condiții: preferabil pensionar, cu continuitate de 10 ani în aceeași funcție, cazier. ■ 7. secretară. Condiții vârsta max. 40 ani: cunoscătoare a limbilor germană și maghiara, stenodactilografie, noțiuni generale de utilizare a PC-urilor; ■ 8. șef unitate alimentație publică. Condiții: mia 10 ani experiență în domeniu, cunoscător amin, două limbi de circulație internațională, prezentabil vîrsta pînă în 40 ani sau peste 60 ani cu specializare în Occident; P9. portari. Condiții structură atletică, fizic plăcut, cunoscător al unei limbi străine, cazier, vîrsta max. 45 de ani în scrierile se fac la următoarea adresă: Calea Victoria 174, Birou Personal Relații Suplimentare la fel 59.66.73, între muie 9,30 -11,00 și 19,00 - 21,00. Concursul pentru posturile mai sus menționate va avea loc după etan urmează: 108108.1991 casier, contabil 0908.1991 portari 1008.1991 referent desfacere 14.08.1991 referent aprovizionare, secretară 15.08.1991 referent comerț exterior și specialist transporturi relații vamale 20.08.1991 șef unitate alimentație publică