Cotidianul, aprilie 1992 (Anul 2, nr. 66-82)

1992-04-06 / nr. 66

TIDIANUL LUNII 6 APRILIE 1992 ím OPINIA O clarificare necesară Mihnea Moroianu Raportate la rezultatele votului de la 20 mai, principalele tendințe evidențiate de recentele alegeri locale sunt, pe scurt, următoarele: a) O scădere accentuată a indicelui de participare la vot, de la 85% la 65% din numărul alegătorilor învinși, corespunzînd diminuării cifrei de participare de la 14,8 milioane, la 10 milioane de votanți. b) Un și mai accentuat regres al voturilor FSN, de la 66%, la 33% din voturile exprimate. In cifre absolute, FSN înregistrează 3,26 milioane în loc de 9 milioane de voturi, deci își pierde aproape 2/3 din electorat. c) O creștere a voturilor opoziției, de la 2,6 milioane, la 2,36 mi­lioane pe liste comune și 910.000 pe liste separate, în total 3,27 milioane de voturi, cu circa 10.000 mai mult decît FSN. Așadar, din cele 5,8 milioane de alegători pierduți de FSN, numai ceva mai mult de 670.000 au fost cîștigați de partidele din Convenția Democratică, 4,8 milioane s-au abținut, iar restul s-au îndreptat spre PDAR, PUNR, PNLRT, RM sau spre independenți. Ceea ce frapează în multitudinea de comentarii, interviuri și declarații din ultimele săptămîni cu privire la viitorul Convenției, este ușurința cu care cele mai multe dintre ele alunecă peste cifrele citate mai sus­­ și ambiguitatea fundamentală care se ascunde în spatele formulei găsirii “celei mai potrivite căi pentru ca în viitorul Parlament să dispunem de un număr cît mai mare de deputați” (vezi de exemplu, declarațiile d-lui Sorin Botez, vicepreședinte al PNL, publicate în “Cotidianul” din 1 aprilie). Și totuși, atît “morala” ultimelor alegeri, cît și scopul pe care opoziția ar trebui să și-l propună în cele viitoare, s-ar putea deduce dintr-o simplă remarcă - incontestabil pertinentă - făcută de președintele PNL în interviul de pe aceeași pagină a “Cotidianului”: “Faptul că am cîștigat în București și în alte mari orașe, asta nu înseamnă o victorie, ci doar un succes...” Fără a intra în demonstrații fastidioase, semnalez factorilor interesați următoarele două direcții posibile de urmărire a acestei idei: Prima. Faptul că în alegerile locale opoziția n-a obținut decît un succes și nu o adevărată victorie s-a datorat insuficientei “dezmeti­ciri” a electoratului, dar și propriilor ei ezitări și inconsecvențe pe linia oferirii unei alternative coerente și credibile, care nu i-au permis să capteze decît circa 1/10 din voturile alegătorilor dezamăgiți de FSN. A doua. Singurul scop legitim, pe care partidele democratice și-l pot propune în viitoarele alegeri parlamentare și prezidențiale, este cel dictat de orizontul de așteptare al opiniei publice și de grava criză economico-socială prin care trece țara - o victorie clară repurtată asupra FSN și a aliaților săi în ambele scrutine, victorie care să scoată România din poziția de ultim bastion al neocomu­­nismului în Europa Răsăriteană, pe care ea o ocupă în urma reușitei coalițiilor democratice în alegerile din Bulgaria și Albania. E limpede că opțiunea definitivă și fără echivoc pentru un astfel de obiectiv strategic în viitoarele alegeri este incompatibilă cu disponibilitatea oricăror tranzacții sau alianțe postelectorale cu formațiunea care domină actualul Parlament și Guvern al României. Și nu este hazardat a afirma că orice clarificare oferită de liderii PNL asupra acestui ultim punct ar conține implicit și răspunsul la întrebarea dacă menținerea și întărirea Convenției Democratice mai sunt sau nu necesare în această perspectivă. P­relegerea “J.M. Keynes - o doctrină în actualitate?” pe care, la sfîrșitul săptămînii trecute dl dr. Ion Rațiu a ținut-o în cadrul Cercului. “Economia de piață: concept, trăsături, evoluție”, inițiat nu cu mult timp în urmă de Facultatea de profil a Universității din Sibiu, a avut un succes previ­zibil. Amfiteatrul “Avram Iancu” a fost realmente umplut pînă la refuz: echipa de conducere a Universității, coordonată de dl Dumitru Pop Ciocoi, studenți și profesori, întreprinzători, persoane oficiale, manageri, oameni de afaceri și mulți alții interesați de metabolismul și fiziologia economiei de piață. Timp de mai bine de două ore, profesorul invitat al Universității de pe malurile Cibinului - cel care și-a luat licența în economie la Cambridge, avînd ca mentor pe Joan Robinson, discipol de foarte aproape, al ilustrului Keynes - a expus cu competente doctrina keynsiană și, îndeosebi funcțio­­nalitățile ei în economia românească de după evenimentele din decem­brie ‘89. Cel care afirma - în prefața cele­brei lucrări “Teoria generală a folosirii mîinii de lucru, a dobînzii și a banilor” - că “dificultatea nu o constituie ideile noi, ci debarasarea de cele vechi” - este vorba desigur,de Keynes, și a făcut, mai mult decît alții, pasul enorm de la o economie “ideală” la una reală, de la perfecțiune la realitate, a elaborat o teorie complexă a producției văzută ca un tot, o producție, o economie în care factorii de susținere sunt reprezentați de eforturile privind acomodarea ofertei cu cererea sol­vabilă a agenților economici și a celorlalți consumatori. J.M. Keynes s-a desprins de cunoscutul “laissez Democrația e sistemul politic în care puterea e exercitată de către popor, în urma unui proces rațional de alegeri libere se pun în funcție liderii politici cărora li se limitează legali­tatea autorității raționale. Legitimitatea acestor reprezentânți se bazează pe suportul popular determi­nat de alegerile libere. Valoarea democrației constă în faptul că cetățenii au dreptul și posibilitatea de a-și exprima liber opiniile, aceasta implicînd faptul că guvernele demo­cratice nu dețin, nu controlează și nu influențează mass-media ori accesul la ea. De asemenea, că nu va folosi instituția militară ca instrument politic de suprimare a opoziției. Caracteristicile comune tuturor sis­temelor politico-democratice mo­derne sunt: Cetățenia. Conceptul prin care toți cetățenii unei națiuni au dreptul sacru de a influența deciziile politice ce-i afectează. Acest concept implică defi­niția cetățeniei, ce poate fi exclusivă sau inclusivă, precum și definiția clară a drepturilor și obligațiilor cetățenilor. Individualismul. Importanța indi­vidului și a libertăților individuale e esențială gîndirii democratice. Aceasta reprezintă fundamentul legal, prin care în fața legii și a societății toți cetățenii sunt egali. Constituționalitatea. Grup de legi­­ sau tradiții legale scrise, ori nescrise și definite în termeni generali, ce sunt deasupra individului, a grupului și a societății. Această sumă de legi formează legea de bază a teritoriului geografic ori a țării. Asentimentul. Funcția cheie a societăților democratice, conform căreia reprezentanții sunt aleși numai în urma alegerilor libere și periodice. Aceste alegeri au scopul de a-i face pe liderii aleși răspunzători și de a le limita durata timpului în care ei dețin puterea. Opoziția. Existența a cel puțin două partide politice, ale căror ide­ologii sînt diferite, care atunci cînd nu sînt la putere devin, printr-un proces politico-democratic, grupul de opoziție loială. Se cunosc o mulțime de forme și posibilități democratice, pe care le putem grupa în trei concepte, iar fiecare concept în două grupe: Conceptul tradițional, compus din democrația clasică și democrația faire, laissez passer”, principiu eco­nomic fundamental, dar violat de unele din potențialitățile sale de impactul cu crizele economice care au atins apogeul în anii ‘29 - ‘33. El reprezentativă. Conceptul pragmatic, compus din democrația elitistă și democrația de partid. Conceptul reformist, compus din democrația pluralistă și democrația participativă. Democrația clasică apare datorită distribuției inegale a puterii și concen­trării ei în mîna nobilimii elitiste ori a monarhiilor absolutiste, a căror legali­tate legitimată de tradiții nu mai cores­pundea complexității vieții sociale cre­ate de formarea entităților statale și guvernamentale din secolul al XVIII- lea. Ideea de bază a democrației cla­sice, “un om, un vot”, a apărut din necesitatea faptului că toți cetățenii trebuie să participe prin vot la luarea de decizii publice și să influențeze în a substituit automatismul funcționării economiei întemeiate pe cerere, ofertă și profit, cu un sistem de factori integrant și suplu, din care nu poate fi exclusă intervenția bene­fică a statului pentru stimularea întreprinzătorilor și consolidarea motivației profituale, precum și realizarea unei necesare grile de pro­tecție socială, cu efecte pozitive în relansarea și intensificarea activității economice. Detalierea înclinației spre consum și a imboldului la investiții, examinarea funcției ocupării mîinii de lucru, a teoriei prețurilor în corelație cu puterea nominală, reală și politică a banilor, au fost tot atîtea momente de elocință și persuasiune ale conferinței domnului Rațiu. Discursul economistului, urmărit ca o umbră de omul politic, și-a luat parcă revanșa, prin argumentele unei logici a războiului cu dogmele. Tristețea de a fi denaturat, caricatu­rizat și bagatelizat în patria-mumă a fost și ea definitiv învinsă. “Cine mă cunoaște, în țară, așa cum sunt eu?” pentru a prelua titlul ultimei “cărțulii” (e vorba domniei sale) mod egal sistemul politic. Democrația reprezentativă apare datorită faptului că nu toți cetățenii sunt competenți în a lua decizii politice și că aceste decizii trebuie luate de liderii politici aleși, a căror cunoaștere politică le dă o oarecare competență. Ideea de bază a democrației reprezen­tative constă în alegerile periodice ale liderilor politici care vor reprezenta interesele cetățenilor în sectorul guvernamental-legislativ. Democrația elitistă apare datorită faptului că luarea deciziilor politice­­administrative depinde nu de majori­tatea voturilor, ci de includerea și reprezentarea intereselor alegătorilor în procesul dezbaterilor și al interacțiunii dintre reprezentanții aleși. Ideea de bază a democrației elitiste semnată Ion Rațiu, iată energia ascunsă care a fertilizat raționa­mentele de specialist și care a cucerit auditoriul. Nu vrem să fim noi înșine autori ai vreunei false mitologii, dar omul politic, pe care cei mai mulți l-au văzut doar la televizor în prea pripite campanii electorale, a devenit, firesc, profesor. Un adevărat dascăl, care are, în­­tr-adevăr, ceva esențial de transmis. Nu simple opinii, ci idei. Nu “fol­clor” economic și vulgarizator, ci gînduri cu fibră științifică. Au ilus­trat-o accentele adăugate keynesis­­mului, trimiterile tranșante și inci­sive la evoluția actuală a economiei românești, incapabilă, încă, să estimeze și să facă funcționale resursele atrase de capital - acea “minune” aptă să restructureze și să vitalizeze o economie perdantă și imobilă, inaptă - prin obtuzitatea puterii - să se înscrie în performanțele competiției mondiale. Insă, în absentă unui orizont al spe­ranței, dat de degringolada vieții noastre economice, dl dr. Ion Rațiu ne-a făcut să devenim optimiști și să credem în ziua, care - prin între­buințarea eficientă a mîinii de lucru - ne va aduce prosperitatea mult constă în existența unor strategii eli­tiste competitive care, în procesul luării deciziilor politico-administra­tive, țin cont de interesele publice. Democrația de partid apare ca urmare a efortului de a-i încuraja pe cetățeni să participe la procesul politic, în scopul promovării pluralismului politic, selectării candidaților politici, realizării coalițiilor politice, menținerii stabilității politice, de a-i face pe reprezentanții aleși răspunzători în fața alegătorilor, precum și de a limita pu­terea politică a elitei. Ideea de bază a democrației de partid constă în exis­tența a cel puțin două partide politice naționale, complet separate de guvern, care să nu domine sistemul politic și al căror rol crucial e de a face legătura între cetățeni și guvern, visată. “Avem specialiști de valoare. Avem economiști buni; învățarea «categoriilor socialiste» și­­ prin «raportare critică» a celor specifice economiei motivată de profit nu reprezintă, cred eu, un impediment în exercitarea meseriei lor în noile condiții. Dimpotrivă, se asigură un bun exercițiu, o mai mare mobilitate. Inițiativa individului este totul. Tocmai aici, dar și în incizia și elimi­narea activităților fără profit, în reci­clarea lor, în infuzia de capital străin și așezat profitabil pentru industria românească, într-o privatizare efec­tivă, într-un sistem economic bazat pe legi stimulative și motivante văd eu ieșirea din impas” - a mai spus dl dr. Ion Ratiu. Domnul Ion Ratiu a vizitat apoi întreprinderea de stofe “Libertatea” SA (unde, de data aceasta, dînsul a fost cel fascinat, de țesăturile de aici, de iscusința salariaților), Facultatea de teologie și faimosul Muzeu Bruckenthal, prilej - în cele din urmă - de aducere aminte, de purificarea sufletească și morală, de bucurie a sufletului. ...Acceptînd cu eleganță insistențele reporterilor, recunoscut și aplaudat (și) pe stradă, purtînd scurte conversații cu oamenii urbei, domnul Ion Rațiu - nume înscris în istoria Transilvaniei și a țării - a părăsit vineri spre prinz Sibiul. Cu bucuria, credem, că duce cu sine aprecierea reală și prietenia sinceră a unor oameni minunați... Dan Ion Lupescu Democrația pluralistă apare din necesitatea de a apăra interesele minorităților, în situația în care tirania majorității va încerca să distrugă li­bertățile individuale în numele democrației populare. Ideea de bază a democrației pluraliste constă în crearea unor rețele de organizații vo­luntare intermediare care, prin coope­rare sau separat, vor exercita o influ­ență asupra liderilor politici și asupra instituțiilor guvernamentale. Democrația participativă apare în urma încercărilor reformiste de a apli­ca teoria democrației clasice în socie­tățile moderne. Ideea de bază a democrației participative constă în extinderea activităților politico-elec­­torale, incluzînd oportunitățile și con­secințele participării cetățenilor în procesul luării deciziilor colective. Evaluarea critică (perspective dis­­funcționale ale sistemelor democrati­ce). Cu toate că participarea politică este atributul tuturor democrațiilor politice, ea depinde de: procesul politic de socializare, etnicitate, per­sonalitate, părinți, vârstă, religie, educație, prieteni, venit, rezidență, ocupație etc. Atitudinea de indiferentă și alienare politică creează starea de apatie a alegătorilor, oglindită în nepartici­­parea la alegeri. în realitate, oligarhia este mai mult sau mai puțin caracteristică tuturor sis­­temelor democratice, deoarece adevărata putere a statului e concen­trată și controlată de grupul elitei politice. Raționalitatea sistemelor democra­tice a creat o vastă rețea birocratică ce practică ritualismul și a cărei tendință dinamică e de a exista în timp. Majoritatea studiilor sociologice evidențiază că democrațiile politice sunt posibile numai în societățile care au valori culturale vestice, coeziune normativă, limbă comună, clasă de mijloc puternică, productivitate eco­nomică ridicată, distribuția adecvată a bogățiilor naturale, ca și componen­tele modernizării, precum: industri­alizare, urbanizare, populație educată, infrastructură și un sistem informativ amplu. Marcel Cristea, New York Un scurt dicționar al democrației Domnul Ion Rațiu a ținut o conferință la Universitatea din Sibiu și J.M.Keynes - o doctrină în actualitate? Dl Rațiu în amfiteatrul “Avram Iancu” al Universității din Sibiu SĂ ÎNCEPEM LICITAȚIA! ĂSTA-I SINGURUL LUCRU CARE­ A RĂMAS ȘI PENTRU VOI, DIN PATRIMONIUL FOSTULUI C.A.P. !!! LOC TALON PARTICIPARE TOP 30 NR. CRT. LOC NR. CRT. LOC NT. CRT. LOC NR.CRT. Top 30 ediția nr. 13, vineri, 3 aprilie 1992 1. SNAP - The Colour Of Love 168 2. ROZALLA - Are You Ready To Fly? 159 3. PET SHOP BOYS - Was It Worth It? 161 4. GUNS ‘N’ ROSES - Live And Let Die 163 5. BELINDA CARLISLE - You’ re Nothing Without Me 149 6. SNIFF ‘N’ THE TEARS - Hungry Eyes 155 7. L.A. STYLE - James Brown Is Dead 167 8. TEN SHARR - You 165 9. LENNY KRAVITZ - Stand By My Woman 156 10. SIMPLY RED - For Your Babies 160 11. SHANICE -1 Love Your Smile 162 12. RIGHT SAID FRED - I’m Too Sexy 169 13. REM - Near Wild Heaven 152 14. PM DAWN-Paper Doll 145 15. ROBBY VALENTINE - Over And Over Again 141 16. JESUS LOVES YOU - Generations Of Love 171 17. NIRVANA - Smells Like Teen Spirit 173 18. TWO TO ONE BY TWO TO ONE-Two To One 151 19. LA TOUR - People Are Still Having Sex 164 20. FIORDALISO -1 Love You Man 166 21. GENESIS - No Son Of Mine 146 22. BC & THE BASIC BOOM - My Hair 154 23. BOYTRONIC - At Last 174 24. MICHAEL JACKSON - White You Wanna Trip On Me 147 25. KYLIE MINOGUE - Give Me Just A Litde More Time 170 26. NATURAL SELECTION - Do Anything 133 27. MICHAEL JACKSON - Remember The Time 178 28. GARLAND JEFFREYS - Hail Hail Rock ‘N’ Roll 172 29. ENYA - Caribbean Blue 142 30. ARMY OF LOVERS - Obsession 129 PROPUNERI: 1. SAMANTHA JANUS - A Message To Your Heart 175 2. HUEY LEWIS AND THE NEWS - In Hit Me Like A Hammer 176 3. B B JEROME AND THE BANG GANG - Do That Dance 177 MM radio— ONTACT 96,1 Mhz FM STEREO Contact Știri: 8,30; 9,30; 10,30; 11,30; 12,30; 14,30 (Luni - Vineri); 9,30; 10,30; 11,30; 12,30­ (Sîmbătă) BBC WORLD SERVICE Știri și actualități românești și inter­naționale (în română): 6,00 (Luni - Vineri); 8,00 (Sîmbătă și Duminică); 18,00 (Luni - Duminică) Știri (în română): 7,30 (Luni-Vineri) NEWS BULLETIN (In ENGLISH): 11.00 (Luni -Duminică) WORLD NEWS (In ENGLISH): 17.00 (Luni - Vineri) NEWS SUMMARY: 16,00 (Sîmbătă și Duminică) ȘTIRI (în ROMÂnĂ): 21,00 (Luni - Duminică) CONTACT HOROSCOP: 8,15; 8,45; 9,15; 9,45 (Luni - Vineri); 8,45; 9,15; 9,45; 10,15 (Sîmbătă și Duminică) Muzica pentru supermagazine si butic­­uri: 11,45 (Luni - Vineri) LUNI: 7,00 - Morning has broken; 22,30 - Contact Jazz MARȚI: 7 ,00 - Morning has broken; 22,30 - Contact New Wave MIERCURI: 7,00 - Morning has bro­ken; 22,30 - Legende Rock JOI: 7,00 - Morning has broken; 21,00 1,2 JOI VINERI: 7,00 - Morning has broken; 13,30 POP HITS U.S.A.; 18,30 TOP 30; 21.00 La cererea voastră SÎMBĂTĂ: 8,30 Morning has broken; 10.30 Cronica teatrală și cinematografică; 11.00 Caleidoscop; 13,00 Top Slow;18,30 TOP NOSTALGIC; 21,00 Party all the time DUMINICĂ: 8,30 Morning has broken; 10.30 Country music; 17,00 De la BLUES LA ROCK; 19,00 Cutiuța cu vechituri; BIROU RELAȚII CU PUBLICUL Splaiul Independentei 2020 23.05 - în al doisprezecelea ceas­­ știri si relatări din actualitate 2 - Interviul nostru cu domnul Claudiu Iordache deputat independent, realizat de George Stanca 3 - Bătălia pentru sediile PLM reper­ Extrase din programul TV 5 EUROPE 8.00 - Jurnal TV francez (A2) 8.40 - învățați franceza 9.00 - Jurnal TV canadian 9.20 - Agendă culturală europeană 9.30 - Selecțiuni de pe World Channel 10.00 - Eurojurnal 11.00 - Magazin turistic canadian (reluare 31 martie) 11.30 - Teleturism (reluare 5 aprilie) 17,05 - Jurnal TV 5 17,15-7­7 (reluare 29 martie) 18,15 - Magazin culinar 18.40 - Învățați francezi 19.00 - întrebări pentru un campion - joc 19.30 - Jurnal TV 5 19.50 - Agendă culturală europeană 20.00 - Careul verde - magazinul naturii 20.30 - Jurnal TV elvețian 21.00 - Punct - magazin de actualitate 22.00 - Jurnal TV francez (A2) 22.30 - Varietăți 24.00 - Jurnal TV francez 00.20 - Emisiune-dezbatere cu umor corosiv SOTI, ora 23.05 iaj de Lucian Mîndruță. 4 - Săptămîna politică 5 - Lumea la noi acasă 6 - Publicitate 7 - Dedicații muzicale 8 - Ultima oră WORLDNCT The Eutelsat ECS-II F/l schedule ECS-II F/l signs off 11,55 - Technical Lineup ECS - II F/l 12.00 - Schedule Information 12,02 - Macneil Lehrer Newshour (English, Spanish) 13.00 - Newsfile (English, M and E) 13.30 - Inherit The Sea: “America’s Marine Sanctuaries.” Viewers will be introduced to the “Marine Sanctuary Program”, which protects marine wildlife and their habitats. 14.00 - Worldnet Dialogue - Guest: Chief Justice Warren Burger, Chairman, Commission on the Bicentennial of the U.S. Constitution Topic: Bill of Rights Interactive Posts: Madrid, Seville 15.00 - Cultural Heritage Special 15.30 - Cultural Heritage Special 15,57 - Schedule Information 16.00 - Ecs - II F/l Signs off Vom reveni cu totii acasă La sediul Frontului Popular Creștin Democrat au sosit ajutoare (îmbrăcăminte și încălțăminte pen­tru copii și adulți, precum si medica­mente) colectate din inițiativa Congresului Mondial Românesc, organizație ce întrunește un număr considerabil de români din Statele Unite, Germania, Canada, Franța și alte țări. De data aceasta la colectarea ajutoarelor au contribuit în mod deosebit conaționalii noștri din Germania. Ele urmează să fie repartizate refugiaților din Transnistria, familiilor celor căzuți în luptă, precum și combatanților aflați în zona conflictului. Duminică, 5 aprilie, un transport cu haine călduroase a plecat spre Cocieri pentru a fi oferite voluntari­lor. în aceeași zi, la sediul FPCD au sosit zeci de femei cu copii refugiați, unde au primit îmbrăcăminte, dul­ciuri, jucării, care să îndulcească măcar un pic soarta lor de bejenari în propria casă. Vicepreședintele Rusiei, Ruțkoi, după escala de ieri la Sevastopol, unde a susținut că flota Mării Negre va fi pe veci rusească, azi a ajuns la Tiraspol, sfidînd autoritățile de la Chișinău și solidarizîndu-se fatis cu separatiștii. în aceste zile tot mai multă lume o abandonează ultimele iluzii despre “Rusie democratică”, îndreptîndu-și privirile spre Țară - singura nădejde și salvare. Stare de încordare și incertitudine. Nimeni nu știe ce va aduce ziua de mîine. Nimeni nu mai pomenește de CSI. Vom reveni. Vom reveni cu toți viii și morții Acasă. Chișinău, 5 aprilie 1992 Biroul de presă al FPCD I PAGINA 2 Pentru viitorul țării Tineretul Universitar Național Țărănesc Creștin Democrat con­damnă acțiunile întreprinse de ele­mentele separatiste și rusofone din stînga Nistrului, susținute de forțele fostului imperiu sovietic, acțiuni care provoacă, în continuare, moartea multora dintre frații noștri. Chemăm pe toți românii ca, în acest ceas de grea cumpănă, să fim alături cu inima și cu faptele noastre de cei ce-si jertfesc viața întru realizarea idealului național de Reîntregire a Țării. Cerem Președintelui, Guvernului și Parlamentului să adopte o poziție categorică și imediată în această problemă de interes național, consi­derând că orice întîrziere ar prejudi­cia viitorul Neamului Românesc. Conducerea T.U.N.Ț.C.D. Apel pentru consolidarea Convenției Democratice Români din Franța, la inițiativa asociațiilor ADER (Action pour la Démocratie en Roumanie - filiala PNȚCD în Franța), Clubul Liberal, SURF (Solidarité Universitaire France-Roumanie), AFDPR (Asociația Foștilor Deținuți Politici Români - filiala Franța) și AZR - Vest (Asociația Ziariștilor Români - Vest) cheamă la unirea tuturor forțelor antitotalitare, România fiind singura țară europeană care are încă un președinte neocomunist și un Parlament dominat de neocomu­­niști, iar recentele alegeri evidențiind impactul unei opoziții unite, semnatarii prezentului apel cheamă la păstrarea și consoli­darea Convenției Democratice, principala forță politică ce poate asigura democratizarea țării și reintegrarea ei în Europa. Cei care sacrifică aceste imperative unor calcule și ambiții personale își asumă o gravă răspundere în fața istoriei. Dan Aftalion, Florin Aftalion, Mariana Angelescu, Mircea Angelescu, Cori Aznavorian, Nicolae Balotă, Paul Barbăneagră, Corneliu Barbu, Silvian Barei, Anca Bârsănescu, Virgil Bîrsănescu, Dinu Bastaki, Silvia Bădescu, Ioana Brătianu, Maria Brătianu, Vintilă Brătianu, Mircea Borcoman, Andrei Bordeianu, Ruxandra Borede­­ianu, Ștefana Bianu, Alexandru Bianu, Mihail Brâncoveanu, Guy Buisson, Anca Buzdugan, Grigore Caligari, Jean Cantacuzene, Costin Cazaban, Theodor Cazaban, Matei Cazacu, Alexandra Cămă­­rășescu, Mircea Cătană, Nicolae Ciuchindel, Sergiu Cioacă, Ariadna Combes, Constantin Comorosvki, Antonia Constan­­tinescu, Dragomir Costineanu, Mihai Costinescu, Mariana Contu, Adriana Cristea, Anton Cristea, Anca Cristofovici, Șerban Cristovici, Șerban Cotiga, Dan Culcer, Olimpiu Damian, Alexandru Danielopol, Alexandru Danielopol, Șerban Demetriu, Sanda Dimos­­ovin, Florica Dimitrescu-Niculescu, Petre Dimo, Andrei Doicescu, Alexandru Dragomirescu- Baranga, Ileana Dragomirescu- Baranga, Basil Duca, Domnița Duca, Elvira Dumitrescu, Ioana Evolceanu, Nicolae Evolceanu, G. Feger-Teculescu, Emanuel Filiti, Grigore Filiti, Ion Filotti, Jean Florescu, Ion Galleriu, Anne Marguerite Georgescu, Teodor Georgescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Alexandru Ghika, Constantin Ghika, Leon Ghika, Lucia Ghika, Marcela Ghika, Paul Goma, George Grigorescu, Ariadna Grigorescu-Negroponte, Ana Maria Graur, Alexandru Florlea, Charles de Hilerin, Elisabeta Alexandra de Hilerin- Vulcănescu, Carmen Iavorschi, Virgil Ierunca, Anda Iliescu, Radu Ioanițescu, Cicerone Ionițoiu, Eugène Ionesco, Marie-France Ionesco, Mircea Iorgulescu, Rodica Iulian, Ion Iucăr, Rodica Ivanov, Laura Kalos, Mihai Korne, Ștefana Leventis, Monica Lovinescu, Marina Lupaș- Collinet, Călin Manoilescu, Adina Manta, Ioana Manuilă-Torosian, Doina Marchitan, Paula Mare, Adrian Michaloux, Aurelia Milcoveanu, Ion Miclescu, Monica Miclescu, Ionuț Muntean, Dragoș Munteanu, Valeriu Munteanu, Marina Musset, Petre Năsturel, Radu Năsturel, Tamara Năsturel, Bujor Nedelcovici, Radu Negrescu, Ștefana Negri, Iulian Nicol, Alexandru Niculescu, Adrian Niculescu, Gabriela Oghină, Grigore Oghină, Oana Orlea, Ion Oroveanu, Manuela Oroveanu, Alexandru Paleologu, Doina Pandele, Andrei Pandrea, Dumitru Papaconstantin, Elisabeta Papaconstantin, Anita Pârjol, George Pârjol, Constantin Păunescu, Ileana Păunescu, Ruxandra Pelazza, Dan Petrescu, Ilinca Petrescu- Slăvescu, Marilena Petrișor, Franșine Petrulian, Cicerone Poghirc, Elisabeta Poghirc, Dan Popovici, Mircea Pora, Mircea Predeleanu, Dan Pușcașu, Paula Predeleanu, Remus Radina, Mihai Ricci, Dina Roșca, Andrei Savu, Severina Sculy, Ștefan Sculy, Irene Sculy, Ion Sculy, Paul Sinescu, Despina Slătineanu, Radu Slătineanu, Dana Stoica, Sanda Stolojan, Vlad Stolojan, Gh. Surdu, Ara Șișmanian, Dana Șișmanian, Sergiu Ștefănescu, Christian Tanascaux, Gabriela Tanascaux-Mociulski, Mihai Tănase, Dan Teculescu, Nicolae Teculescu, Lia Teju, Pierre Torosian, Christina Tuduri, Ion Varlam, Valentin Vartan, Alexandra Vasilichian, Ștefan Vasiliu, Cornel Velceanu, Ileana Verzea, Nicolae Verzea, Radu Vilara, Ion Vitéz, Marie Nicole Vlad, Sorin Voljenski, Dinu Zamfirescu, Teodor Zamidache.

Next