Cotidianul, septembrie 1992 (Anul 2, nr. 170-191)

1992-09-01 / nr. 170

TIDIANUL MARȚI • 1 SEPTEMBRIE 1992 OPINIA Abia acum înțeleg, într’adevăr, că suntem un popor miori­tic. De câteva nopți îl citesc pe Petre Țuțea. Cartezianismul din străfundul sufletului meu îl respinge. Nu total. Nu. Pentru că imaginile, misteriosul și misticul care permează fiecare formulare - în mod inevitabil imperfectă­­ a gîndirii sale, o fac poetică, miraculoasă și adeseori neașteptată. Ne găsim la o răscruce de drumuri. E adevărat, nu mai deținem centrul scenei, ca la Crăciun, în 1989. Totuși, Occidentul ne privește. Paradoxal, pe vremea lui Ceaușescu eram o țară importantă. Nu un popor important, pentru că soarta românului de rînd era o considerație secundară pen­tru marile puteri. Dar țara putea să zdruncine piramida de putere cu Moscova în vîrf. Acesta era interesul prioritar al Occidentului, în toată perioada “războiului rece”. Acum, însă, ce oferim? Da, cîteva contracte s-au încheiat. Se afirmă, de exemplu, că explorarea pentru petrol va reîncepe. Dar, oricît de pur ar fi țițeiul nostru, costul de extragere nu rezistă concurenței de aiurea, ca pe vremea anilor ’20-’30, cînd eram a patra țară producătoare de țiței brut din lume. Același lucru - mutațis mutandi - se aplică acum cam peste tot în industria noastră. Atunci, ce? Un bastion al democrației în Răsăritul Europei! E posibil. Așa ceva ar putea interesa Occidentul. Dar, să căutăm să înlăturăm impresia creată că prezentăm o dramă shakespeariană ca aceea de la Elsinore fără un Hamlet. Altfel, capitalurile străine, pe cît îmi pot da cu seama, nu se prea îmbulzesc și nu se vor îmbulzi să investească în România, pentru profit. Ajutor macroeconomic vom mai primi, într-o formă sau alta. Dar, cît timp? E cazul să acceptăm realitatea. Spiritul nostru mioritic ne va ajuta, fără îndoială, să ne acceptăm soarta și să supraviețuim ca popor. Dar nu să prosperăm. Nu să înaintăm. Nu să ne încadrăm în viața modernă, în Europa. Bineînțeles, la alegerile din 27 septembrie, oricare va fi decizia electoratului, o administrație fără o voce decisivă a Convenției Democratice va duce, sigur, la faliment. Să spunem, în campania electorală, răspicat, acest lucru, țării întregi. Ion Rațiu Candidații CDR la alegerile parlamentare din 27.09.1992 Camera Deputaților BACĂU : 1. Ion Cornită PNȚCD; 2. Comnel Protopopescu PER; 3. Gheorghe Epuran PAC; 4. Dan Mircea Enescu PNȚCD; 5. Mihai Părăluță PNȚCD; 6. Iulia Ștefănescu PNȚCD; 7. Alfred Hrișcă PAC; 8. Dan Mirean PNL-AT; 9. Liviu Rusu PNȚCD; 10. Gheorghe Crivei PNȚCD; 11. Liviu Romeo Nechita PNȚCD; 11. loan Andone PNȚCD; 12. Ilie Chitoiu PNȚCD; 13. Neculai Mihăilă PER BIHOR 1. Gabriel Țepelea PNȚCD; 2. Octavian Bot­PAC; 3. Ioan Ardelean PNL-AT; 4. Tudorel Leica PSDR; 5. Dorin Valeriu Dormită PNȚCD; 6. Ana Toie PNȚCD; 7. Traian Bodea PAC; 8. Ionel Dinu PNȚCD; 9. Crăciun Matiaș PAC; S1. Aurel Dalea PNȚCD; S2. Ovidiu Bălăneanu PAC; S3. Mihaela Rusu PNȚCD BISTRIȚA - NĂSĂUD 1. Dorel Coc PAC; 2. Liviu Petrina PNȚCD; 3. Isăila Brătfăleanu PSDA; 4. Ioan Blaga PNȚCD; 5. Marcel Săsărman PNȚCD; S1 .Vasile Dancu PAC; S2. Aurel Cătineanu PNȚCD BRAȘOV 1. Sorin Victor Lepșa PNȚCD; 2. Ion Ghise PAC; 3. Ion Victor Pica PNȚCD; 4. Mihai Lugojanu PER; 5. Nicolae Zavici PNȚCD; 6. Carmen Brătan PNL-AT; 7. Ion Boian PAC; 8. Alexandru Salca PNȚCD; 9. Ioan Nicolae Popescu PNȚCD; SI. Paul Ion Teodorescu PNȚCD; S2. Ioan Mandraș PAC; S3. Ion Centiu PNȚCD BRĂILA 1. Liviu-Niculai Marcu PNȚCD; 2. Andrei Busurcă PNL-AT; 3. Flaviu George Brezeanu PNȚCD; 4. Teofil Prisecaru PSDR; 5. Ștefan Vasile Epureanu PNȚCD; 6. Mihail Iordache PAC; S1. Eugen Mangiurea PNȚCD; S2. Cristian Marcu PNL-AT BUZĂU 1. Florin Angelo PNȚCD; 2. Iulian Dafinoiu PER; 3.Teodor Murariu PNȚCD; 4. Adrian Fumu PSDR; 5. Marius Vintilă PAC; 6. Corneliu Bunea PNȚCD; 7. Alexandru Harvalia PNȚ­CD; SI. Gheorghe Coman PNȚCD; S2. Rodica Popescu PNȚCD BOTOȘANI 1. Alexandru Simionovici PNȚCD; 2. Ludovic Orban PNL­­AT; 3. Virgil Filip PAC; 4. Ioan Bisoc PNȚCD; 5. Eugen Hilo­e PNȚCD; 6. Mircea Dănuta PSDR; 7. Victor Teioșanu PNȚCD; SI. Corneliu Furtună PNȚCD; S2. Dănuț Popovici PNȚ­CD CARAȘ-SEVERIN 1. Mircea Popescu PSDR; 2. Cornel Sturza Popovici PNȚCD; 3. Victor Goanță PNȚCD; 4. Gavrilă Garbea PAC; 5. Mihai Constantin Iacobescu PNȚ­CD; SI. Mircea Stînceanu PSDR; S2. Gheorghe Sîrbu PNȚCD CĂLĂRAȘI 1. Aurelian Paul Alecu PNȚCD; 2. Arnold Hodel PAC; 3. Mihai Voicu PNȚCD; 4. Gheorghe Ivan PSDR; 5. Victor Gaidamuth PNL­­AT; SI. Rodin Sima PNȚCD; 12. Marin Curea Lupsan PAC 1. Ion Rațiu PNȚCD; 2. Petru Litiu PAC; 3. Liviu Brânzaș PNȚCD; 4. Nicolae Ciovarnache PNȚCD; 5. Bogdan Dârzu PNL-AT; 6. Ioan Vida Simiti PNȚCD; 7. Liviu Russu PNȚCD; 8. Vladimir Foști PAC; 9. Ioan Pop PSDA; 10. Bogdan Cerghizan PNȚCD; 11. Tiberiu Goga PNȚ­CD; SI. loan Radu Vlad PNȚCD; 12. Radu Orza PAC CONSTANȚA 1. Mircea Ciumara PNȚCD; 2. Romulus Ioan Joca PAC; 3. loan Lorin Marinescu PSDR; 4. Nicolae Jianu PNȚCD; 5. Gheorghe Dogaru PNȚCD; 6. Nicolae Peîelunga PNȚCD; 7. Adrian Mihalcea PNȚ­­CD; 8. Remus Dăineanu PNL-AT; 9. Marin Popa PSDR; 10. Niculae Gărniceanu PNȚCD; 11. Niculae Dumitriu PNL-CD; 11. Doru Vasilescu PNȚCD; 12. Paul Andreescu PAC; 13. Gheorghe Simu PSDR (continuare in numărul viitor) CLUJ Fără voia noastră, trăim duplicitar și confuz Carmen Dumitrescu Ultima copioasă lansare de știri­­bombă este legată de concertul lui M. Jackson, anunțat ca un alt decembrie, de astă dată la adresa dlui Iliescu. Se intensifică “bombardamentele” în direcția unei părți a presei care, știți dumneavoastră, printre alte “crime” pregătește o lovitură de stat, un război civil și ce mai intră în categoria desta­bilizărilor. Ne scăldăm în date false, cu care sîntem intoxicați non-stop. Ploaia de amenințări privitoare la revizuirea granițelor îi face pe unii să creadă că mai este puțin și Transilvania va fi a ungurilor. Au apărut înscrisuri ațîțătoare în lifturi și pe pereți, sîntem agresați că dacă votăm “CHEIA” foștii membri ai partidului comunist vor avea de suferit. S-au înzecit murdăriile scoase din pubele mucegăite, care jignesc Casa Regală. De la nici o otravă nu se abțin sforarii, care tremură că-și pierd scaunele și afacerile, că poate sosește ora dezvăluirilor întunecate. Deruta națională s-a pus în scenă de doi ani și jumătate prin acțiuni pro­gramate, dar s-au produs și sciziuni neașteptate. Tot românul se întreabă cîte fracțiuni sînt acum în Securitate, și­­ dacă este o ramură care s-a săturat de scenariiă și clar obscur - de ce nu iese, cu arme și bagaje, la lumină?! Fără îndoială, este o diferență enormă, în clipa de față, între FSN și FDSN. Trandafirul, care se împăturește cu grijă maternă într-un buletin de vot, seara la TV, este total deosebit de trandafirul țepos din ia­nuarie 1990. Dar oricît ar zîmbi, ar purta copii în brațe, s-ar lăsa îmbrățișat de bătrîne și tinere, strigătele fostului prim-ministru în fața sediului PNȚCD, acel grotesc “s-a demascat” nu se pot uita, încît să credem în contrapunctul de astăzi, îndreptat cu toată bateria criticii către cealaltă jumătate a fostului FSN! Democrația românească ia forme într-adevăr curioase, dar rezumîn­­du-ne la ce fac unii și ce dreg alții, trebuie să-i înregistrăm cum apar. Partidul care are ca emblemă un sin­gur trandafir s-a decis pentru Europa si America (Caius Dragomir), pentru privatizare, respectarea drepturilor omului. Partidul celor trei trandafiri, care se mișcă în ritmul monopolizatei Hore a Unirii, dezminte evidenta tre­cutului său comunist, acuză nu numai opoziția, ceea ce ar fi un exercițiu de înțeles, dar și pe foștii aliați și pri­eteni, privește către răsărit cu ochii calzi de dinaintea revoluției. Deși domnul Iliescu ne-a făcut să înțelegem că în această viață s-ar putea să nu aflăm cine au fost teroriștii, și s-a sprijinit pe experiența americană, care nici astăzi nu știe cine l-a ucis pe Kennedy , noi nu-l cre­dem. Se cunoaște exact cum s-au petrecut dramaticele zile înscrise cu sînge, dar se ascunde adevărul cu dia­bolica știință a răului, pentru că multe capete, care se vor stimate și aplau­date, ar trebui să se încline, măcar rușinate. Profesorul Emil Constantinescu ne asigură că, dacă ajunge președintele țării, pe primul plan al preocupărilor sale va fi sta­bilirea adevărului despre ce s-a petre­cut din 1989 pînă azi. Trăim confuz și duplicitar, fără voia noastră și, în acești doi ani și jumătate, după alți 45. Ne ducem viata în recunoașteri de vini care se perpetuează, bănuite, dar nesancțio­­nate. A fost o luptă de doi ani și jumătate, pînă s-a emis oficial actul de acuzare al vinovăției lui Drăghici, dar el și-a căutat adăpost într-un loc sigur. Cine știe dacă într-adevăr pro­cesul comunismului va începe cu el și nu este iar o stratagemă, deoarece acuzatul este dat dispărut. Muncită și prelucrată de doi ani și jumătate de Televiziunea Română imaginea prezidențială, cum că ne-a dăruit Dumnezeu cu o persoană dis­tinsă, din lumea științei și tehnicii, care ascultă pe oricine are ceva de spus, care înțelege orice, care sărută mîna doamnelor și pe cine-i este sim­patic, care ciocnește zîmbind o cupă de șampanie și își face cruce ca un dreptcredincios la ocazii solemne, trebuie îmbogățită cu o trăsătură de ultimă oră. Președintele, cu multă naturalețe, sare cu gura și cu brațul, cum vedem prin piețe, ajutîndu-se de vorbe tot de pe acolo culese, în toată industria de clevetiri, lansată cu mare efect pe piața românească, a scăpat fabricanților, fără voie, incidentul de la Constanța. Acest fapt neobișnuit pentru cei care se situează în vîrful eșalonului politic este o rază de lumină pentru toți cei care vor să-l înțeleagă pe politicianul Iliescu, așa cum este, fără înfloriturile și exa­gerările propagandei de partid. “Un președinte pentru liniștea noastră”, sloganul alegerilor din mai 1990. Baza reală s-a demonstrat în întîlnirea de la Constanta. Stilul definește omul, anonim sau celebru. Cum stilul nu se capătă de azi pe mîine, nici nu se pierde dacă îl ai. De la “măi, dragă” la “măi, animalule”, s-a scurs un mandat, s-a dezvăluit un președinte, întregindu-și portretul, cum numai singur putea. Mi-l imaginez pe președintele Iliescu recurgînd la vor­birea sa directă preferată, fără chingile protocolului, nu cînd se întîlnește cu tovarășii Bîrlădeanu și Marțian, ci cînd se adresează Papei sau Regelui Spaniei. Prin opțiunea de a candida pe listele unui partid și, conform legii electorale, fiind deci obligat să devină membru al respectivului partid, Ion Iliescu a decăzut legal din funcția președințială, Constituția actuală precizînd că președintele României nu poate fi membru al nici unui partid. Pe de altă parte, nu trebuie uitat că fostul ministru al lui Ceaușescu și păzitorul dogmelor marxim-leninismului a devenit prin aceasta complicele fostului dictator, la dezastrul țării. Cînd comunismul este eradicat mai pretutindeni, ca una dintre cele mai pernicioase maladii, la noi în țară, în fruntea statului se mai află omul care, prin structura și actele sale din ultimii doi ani și jumătate, a dovedit că a rămas același comunist. El nu are decența să demisioneze. Prin actele sale, Ion Iliescu se situează în afara Dinu Zamfirescu legii, căci nu-o respectă. Pentru el, legea nu are același sens ca pentru toți ceilalți cetățeni. Ca for suprem de control legal în România, Constituția prevede Curtea Constituțională, care are în atribuții toc­mai controlul constituționalității legilor și a cazurilor individuale în acest dome­niu. Este, deci, de competența și în obligativitatea acestei Curți să se sesizeze de nerespectarea legii de către omul care mai ocupă, încă, funcția supremă în stat. Un alt caz de ilegalitate l-ar putea constitui situația acelor candidați care, nerespectînd legea electorală și Constituția, au două cetățenii. Unul dintre aceste cazuri l-ar putea oferi și cel care, nu de puține ori, i-a netezit calea actualului președinte, pentru a nu folosi o altă expresie consacrată; este vorba de Radu Câmpeanu. Nu ne hazardăm să afirmăm cu certitudine că acesta n-a renunțat, actualmente, la cetățenia franceză, dar credem că, pentru a spulbera incerti­tudinea, el trebuie să prezinte o dovadă oficială franceză și nu numai o declarație manuscrisă dată în țară. Dacă nu a renunțat la această cetățenie, Radu Câmpeanu nu poate candida pe listele senatoriale. De asemenea, dacă renunțarea s-a efectuat doar foarte recent, Radu Câmpeanu nu putea ocupa nici funcția de senator, nici pe aceea de vicepreședinte al Senatului, încă de la adoptarea actualei Constituții; în con­secință, salariile încasate de la acea dată, pînă la ipotetica sa renunțare la cetățenia franceză ar fi fost încasate pe nedrept. în limbaj juridic este, deci, o “îmbogățire fără justă cauză”. Cele de mai sus sînt, bineînțeles, va­labile numai în ipoteza că Radu Câmpeanu nu a renunțat oficial la cetățenia franceză, încă de la adoptarea actualei Constituții. în acest caz, este normal să i se aplice și lui legea în vigoare, adică să constituie un exemplu de instaurare a unui real stat de drept. Avem doi candidați care nu respectă Legea electorală și Constituția 1 ! Senat ARAD 1. Nicolae Alexandrescu PNȚCD; 2. Emil Livius Nicolae Putin PSDR; 3. Ion Hui PNȚCD; 4. Dan Mircea Ottulescu PNȚ­CD; 5. Ion Bold PER; 6. Gheorghe Petru László PNȚCD; 7. Mircea Voineagu PNȚCD; S1. Gheorghe Sava PNȚCD; S2. Gheorghe Costea PSDR BIHOR 1. Nistor Bădiceanu PNȚCD; 2. Patru Crișan PNL-AT; 3. Romulus Boeri PAC; 4. Dumitru Murescu PNȚCD; S1. Coriolan Rus PNȚCD; S2. Viorica Andritoiu PNȚ-CD BACĂU 1. Radu Vasile PNȚCD; 2. Constantin Moiceanu PSDR; 3. Ioan Oltean PAC; 4. Constantin Avram PNȚ-CD; 5. Neculai Brava PER; SI. Viorel Ungureanu PNȚCD; S2. Victor Dumitru Nicolaescu PAC BISTRIȚA NASĂUD 1. Dănut Aurel Oancea PNȚ­D; 2. Simion Popandron PNȚCD; S1. Adrian Bozga PNȚCD; S2. Teodor Cîmpeanu PNȚCD BRĂILA 1. Mihail George Petron PSDR; 2. Valeriu Ionescu PER; SI. Petre Prisăcaru PNȚCD; S2. Ioan-Ion Folea PNȚCD BOTOȘANI 1. Dumitru Sandu PSDR; 2. Traian Ionel Iliescu PNȚCD; 3. Romulus Eram PNȚ­ CD; 51. Viorel Berciuc PSDR; S2. Ioan Pușcașu PNL-AT BRAȘOV 1. Valentin Corneliu Gabrielescu PNȚCD; 2. Teodor Constantin Cosma PAC; 3. Ioan Dumitrescu PSDR; 4. Mariana Săbăduș PAC; 51. Costel Ionescu PNȚCD; 52. Ștefan Casapu PAC BUZĂU 1. Valerian Ciociu PAC; 2. Petre Vlad PNȚCD; 3. Aurelia Daniel PNȚ-CD; S1. Maria Toma Zaharia PAC; S2. Vergilia Tudor PNȚCD CLUJ 1. Matei Boila PNȚCD; 2. Mircea Mihăilescu PNȚCD; 3. Liviu Morariu PSDA; 4. Neculai Eugeniu Vlasie PAC; 5. Valentin Mihală PNȚ­CD; S1. Viorel Ochea PNȚCD; 52. Nadejda Pascu PNȚCD CĂLĂRAȘI 1. Eusebiu Munteanu PAC; 2. Corneliu Bologan PNȚCD; S1. Nicolae Ene PNȚCD; S2. Aurelian Antonescu PNȚCD CARAȘ-SEVERIN 1. Adrian-Dumitru Popescu Necsesti PNȚ­CD; 2. Petru Gherga PNȚCD; S1. Constantin Gălban CONVENȚIA EMOCRATICĂ DIN ROMÂNIA PNȚ-CD; S2. Davin Tătucu PNȚCD CONSTANȚA 1. Sabin Ivan PNL-CD; 2. Sergiu Macarie PNȚCD; 3. Paul Andrei PNȚC; 4. Domi Ciobanu PSDR; 5. Iuliu Geza Muller PNȚCD; S1. Marin Marin PNL-CD; S2. Philipe Christian Levescu PNȚCD COVASNA 1. Nicu Constantinescu PAC; 2. Alexandru Dumitrică PAC; SI. Maria Movilă PAC; S2. Nicolae Roman PNȚCD DÎMBOVIȚA 1. Tudor Gane PNȚCD; 2. Emilian Buzică PNȚCD; 3. Eugen Parnia PAC; SI. Irineu Popescu PNȚCD; S2. Constantin Marcel Nicoară PNȚ­ CD DOLJ 1. Aurelian Popescu PNȚCD; 2. Andrei Potcoavă PNL-AT; 3. Ion Firoiu PNȚCD; 4. Ioan Bala PSDR; 5. Vasile Bărbuti PAC; SI. Silviu Ștefănescu PNȚCD; S2. Dragos Ignat PNL-CD (continuare in numărul de miine) f ■ [UNK] [UNK] [UNK]I Mai sînt 27 de zile pînă la alegeri Calendarul electoral al săptămînii Potrivit calendarului electoral aprobat de­ Guvern, săptămîna 31 august - 6 septembrie este rezervată, în principal, rezolvării unor chestiuni administrative, dar și depunerii de contestării. Astfel, în zilele de 31 august și 1 septembrie (pînă la ora 24.00), partidele, formațiunile politice și candidații independenți pot depune contestării împotriva modului în care au fost completate, cu proprii lor reprezentanți, la Biroul Electoral Central (BEC) și birourile electorale de circumscripție, în primul caz, soluționarea contestațiilor este de competența Curții Supreme de Justiție, iar în al doilea, de competența BEC. Termenul de soluționare este de două zile de la înregis­trarea contestației, iar hotărîrea rămîne definitivă. Cel mai tîrziu pînă la data de 6 septembrie, prefecții trebuie să comunice președintelui tribunalului județean, respectiv al Municipiului București, lista magistraților și altor juriști din rîndul cărora, prin tragerea la sorți, vor fi desemnați președintele fiecărui birou electoral și locțiitorul său. Pînă în aceeași zi, la ora 24.00, cetățenii, partidele, formațiunile politice pot contesta înregistrarea sau neînregistrarea unor candidați la locurile din Parlament. Soluționarea lor și eventualele recursuri sînt programate pentru săptămîna cealaltă. Privitor la alegerile pentru președinție, calendarul elec­toral prevede că, în termen de cinci zile de la primirea comunicării oficiale de la Biroul Electoral Central privind candidaturile înregistrate pentru funcția de președinte al României, birourile electorale de circum­scripție vor asigura afișajul și publicitatea acestora. Cetățenii, partidele sau formațiunile politice au răgaz, pînă în ziua de 6 septembrie, la ora 24.00, să conteste înregistrarea sau neînregistrarea de candidaturi pentru funcția de președinte. Soluționarea lor și stabilirea can­didaturilor definitive urmează, potrivit calendarului, să aibă loc în săptămîna care va începe la 7 septembrie. • Cu ocazia deschiderii oficiale a campaniei prezi­dențiale, dl Emil Constantinescu, candidatul Convenției Democratice din România la președinție, a oferit duminică 30 august, o recepție la Salonul Diplomat, hotel Athene Palace. Au participat domnii Corneliu Coposu, Ion Diaconescu, Ion Ratiu, Șerban Ghica (PNȚCD), Vintilă Brătianu, Dinu Zamfirescu (PNL­ CD), Ana Blandiana, Romulus Rusan, Gabriel Liiceanu, Mircea Diaconu (Alianța Civică), Stelian Tănase, Vasile Popovici (PAC), Dan Trepcea (PNL-AT), Călin Popescu Tăriceanu (NPL), Tudor Marian (președintele Solidarității Universitare), Domokos Geza (UDMR), Caius Dragomir (candidatul FSN la președinție), Ion Mînzatu (candidatul Partidului Republican), ambasadorii Statelor Unite, Indiei, Coreei de Sud, Suediei, numeroși alți diplomați, oameni de cultură, oameni politici și , bineînțeles, reprezentanții presei. O mențiune specială pentru cei mai tineri invitați: elevii laureați la ultima Olimpiadă Școlară Internațională. • 36 de partide, formațiuni politice si coaliții ale aces­tora au depus liste de candidați pentru alegerile parla­mentare din 27 septembrie. Dintre acestea, numai 9 au liste de candidați în toate cele 42 de circumscripții elec­torale din țară, atît pentru Camera Deputaților, cît și pen­tru Senat: CDR, FDSN, FSN, MER, PNL, PRM, PSM, PUNR și Partidul Republican. * mmm pagina 2 Mircea Hamza, ex-reporter TVR, candidează pe listele PRM Domnul Mircea Hamza, reporter al Televiziunii Române, deseori contestat de opoziție pentru reportajele sale par­tizane, în favoarea puterii, a demisionat din funcție pentru a putea participa în alegerile de la 27 septembrie pe listele electorale ale Partidului România Mare. Conform dlui C.V.Tudor, președintele PRM, cel care a furnizat această informație în cadrul conferinței de presă a partidului său, dl Hamza a trebuit să-și prezinte demisia ,întrucît acea instituție nu face politică, deși numeroși slujbași ai ei sunt monarhiști”. Deoarece reporterii ARPress nu au acces la conferințele de presă ale PRM, agenția a folosit serviciile Rompres. Scrisoare deschisa dlui Vasile Moiș Nu-ți băga nasul unde nu-ți fierbe oala! La a doua emisiune a “Studioului electoral” din ziua de vineri, 28 august, a.c., dl senator Vasile­­ Moiș ne-a demonstrat cunoștințele sale de... ling­vistică! Domeniu în care este la fel de priceput ca și în conducerea auto! Deci, bătînd dumnealui șaua ca să priceapă iapa, ne-a explicat că bretonii, locuitori ai provinciei istorice Bre­tagne, din Franța, nu învață în școli (“Rețineți!” a subliniat dl Mois de două ori) limba bretonă. Mai mult, am înțe­les chiar că dl senator a fost pe acolo și a cunoscut situația la fața locului. Și­­ zice dumnealui - “rețineți, o limbă foarte veche, de origine celtică, nu se predă în școli”; în cazul acesta, le pro­pun dlui Marius Sala și dnei Ioana Vintilă-Rădulescu, autorii enciclope­diei “Limbile lumii” (Editura științifică și enciclopedică, București, 1981) să dezmintă imediat următoarea afirmație din prestigioasa lor lucrare: “100.000 vorbitori sunt monolingvi, 700.000 bi­lingvi care preferă bretona și 300.000 bilingvi care preferă franceza (folosesc bretona în familie). Din 1951 se predă la universitate (sublinierea noastră - C.T.). Este în regres la orașe”. Nevizi­­tînd cu Bretagne și nefăcînd parte din comisii de politică externă, trebuie să mă rezum la enciclopedii. Cum, totuși, cea mai sus citată are peste zece ani, mă duc deci la Larousse, ediția 1989. Și, iată ce citesc (traduc, spre uzul dlui senator): “Bretona face parte, împre­ună cu galeza, vorbită, încă, astăzi de circa un milion de persoane, și cu cor­­nica, dispărută din sec. XVIII, din ramura britonică a limbilor celtice. Aria sa cuprinde Ministerul și jumătate din departamentele Morbihan și Coasta de nord, la vest de o limită care nu a mai variat din sec. X. Se disting patru dialecte: léonais, trégorois, cor­­m­aillais și vannetais. Bretona este vor­bită, fără îndoială, de peste un milion de persoane care aproape în totalitate vorbesc și franceza”. Vezi bine ce vrea să zică dl senator Mois: iacă, un milion de oameni vorbesc limba lor celtică, dar n-o învață și-n școli .Nu ca ăștia de la noi care vor neapărat școli în limba maternă! Un singur locru omite dl Mois,că în 1532,cînd bretonii au votat uniunea definitivă cu Franța, după vreo șapte secole de conviețuire, nici unui primar din Brest sau Rennes nu i-a tre­cut prin cap să interzică limba bretonă. Cum contribuțiile lingvistice anterioare ale dlui Vasile Mois ne sînt necunos­cute, trebuie să presupunem un consili­er pentru originala sa intervenție și, atunci, nu ne rămîne decît să spunem, precum Creangă: “Dacă te-a-nvățat cineva, rău te-a învățat, iar, dacă ai făcut-o din capul tău, rău cap ai avut!”. Cezar Tabarcea Anacronisme Irina Negrea Cele două personaje anacronice, i-am numit pe domnii Ion Iliescu și Mircea Snegur, continuă să-și privească republicile ca pe niște fiefuri personale și, depășiți de cursul actual al evenimentelor pe ambele maluri ale Prutului, se complac într-o realitate paralelă, pe care se străduiesc din răsputeri s-o impună și celor pe care îi conduc. “Au apărut unele necesități de a ne consulta”, declara dl Snegur, la Huși, înaintea “blitz-pressing-ului în domeniul diplomației”, cum a numit el discuțiile cu omologul său de la București, vineri, 28 august a.c.. “Cînd avem nevoie unul de altul, numaidecît ne întîlnim și de la prima propunere găsim limbă comună...”. Ce poate fi mai adevărat decît această afirmație?! Căci, cei doi președinți simt că sînt pe cale de a rămîne fără prerogative și fără­­ jilțuri, cel de la București, pierzînd alegerile și, deci, Cotroceniul, iar cel de la Chișinău, legat prin ombilic neo­­comunist de cel dintîi, pierzînd și el conducerea “statului”, printr-un firesc fenomen de transmitere a “șocului”. Deci, ce le rămîne celor doi de făcut, pentru a-și păstra funcțiile? în primul rînd, să evite și să anihileze orice tendință de reîntregire a țării. De aceea, dl Snegur va susține candidatura la președinție a dlui Iliescu (“îi doresc domnului președinte Iliescu succese fructuoase”), ignorînd candidatura dlui Mircea Druc, reprezentant al românilor din Basarabia și din Bucovina de Nord. Iar, dl Iliescu își va continua, probabil, campania de boicotare a românilor basarabeni, așa cum a făcut, deja, în perioada de stringere a semnăturilor pentru dl M. Druc, dar, și anterior, cînd s-a făcut că nu aude cererea îndreptățită pentru cetățenia română a celor de dincolo de Prut; în afară de aceasta, vor continua amîndoi să facă uz de același limbaj de lemn, vorbi­ndu-ne despre mon­struozități ca: “independența și suveranitatea Republicii Moldova”, despre “dezvoltarea relațiilor noastre”, “integrarea pe mai departe a economiei”, “activitatea constructivă a Republicii” și “dezvoltarea relațiilor bilaterale”. Dintre “perlele” preziden­tului de la Chișinău, nu ne putem abține să nu cităm o mostră ce atestă deruta geografică, dacă nu chiar și istorică și politică, în care plutește dl Snegur: “...am discutat și azi proble­ma intrării sau a conectării Moldovei în sistemul energetic al României, putînd spune și despre unele așa idei ca, construcția unei căi ferate care ar lega, să zicem, Botoșanii cu România (sic!) si mai mult ca atît, ne-ar da dovadă ca să facem un circuit închis pe calea ferată”.

Next