Cotidianul, ianuarie 1994 (Anul 4, nr. 1-24)

1994-01-04 / nr. 1

Cotidianul MARȚI • 4 IANUARIE 1994 ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] [UNK] OPINIA 1994 sub semnul intoleranței și trivialității Florin Gabriel Mărculescu Insultele proferate la adresa țării noastre și a fiecăruia dintre noi, ca români, de către ultravadimistul Jirinovski nu au primit încă, așa cum s-ar fi cuvenit, replica autorităților dâmbovițene. E nevoie de analiză, ni se spune. E nevoie de meditație... Ce este de analizat? Dacă suntem sau nu țigani italieni? Dacă țara asta este rodul unor jafuri teritoriale de la unguri, ruși și bulgari? Obraznicia liderului “liberalilor” ruși trebuia plesnită scurt, necruțător, fără pauze și inutile analize. Grosolana contestare a ființei noastre naționale trebuia să fi stârnit un protest clar și imediat. Ezitările nu-și au rostul, sunt de-a dreptul ridicole, sunt semne ale lașității și servilismului. Impertinența trebuia să fi fost pusă la zid fără menajamente. Ea se înscrie în prelungirea admonestărilor ambasadorului Rusiei la București și - dincolo de excentricitatea schizoidă a sumbrului personaj moscovit - reflectă disprețul suveran cu care ne-au tratat dintotdeauna vecinii de la Răsărit, oglindește în substanță tezele panslavismului, rânjetul expan­sionist constant al Kremlinului, voința Maicii Rusia de a ne ține strâns la pieptul ei, de a nu ne lăsa să respirăm în liber­tate și cu atât mai puțin să ne afirmăm în continuitatea adevăratelor noastre tradiții. Bucureștiul era dator să-și fi făcut auzit cuvântul fără șovăire, fără penibile amânări, așa cum, în circumstanțe similare, a făcut-o președintele Jelev al Bulgariei. Dar cine să o fi făcut? Câți dintre guvernanții actuali i s-ar putea opune lui Jirinovski? Și cu ce autoritate morală ar putea articula protestul un guvern care difuzează pe postul național al TV un “documentar” - josnică însăilare de imagini scoase din arhivele securității - pentru a “demonstra” că Regele este cel care i-a adus pe ruși în țară și tot el este răspunzător de execuția mareșalului Antonescu... Murdării care au mai fost vehiculate sub cupola Parlamentului de parti­zanii “României Mari” dar, iată, acum sunt îmbrățișate oficial de guvernul Văcăroiu! Ciudată îndrăzneala primului ministru de a elogia imaginea mareșalului în răspăr cu opiniile Washingtonului, opinii cărora cu multă greutate le-a putut face fața șeful diplomației românești în convorbirile avute nu de mult cu secretarul de stat Warren Christopher. Și dacă guvernul adoptă și propagă asemenea teze, dacă ura față de Rege este împinsă atât de departe încât se acceptă bălăcărirea trecutului necomunist al României și mutilarea celor mai elementare adevăruri, atunci de ce să ne mirăm că violența declarațiilor jirinovskiene rămâne nesancționată la etajele de sus ale puterii. “Documentarul” din seara zilei de 30 decembrie este dovada prostiei și ticăloșiei antipatriotice de care se lasă dominată puterea, în încleștarea ei disperată cu adevărurile imprescriptibile ale istoriei: în noaptea de Anul Nou, Iliescu a reînnoit apelul la unire, dar despre ce unire poate fi vorba câtă vreme domnia sa prezidează de patru ani ura și intoleranța? Despre ce unire poate fi vorba câtă vreme casa dlui Ion Rațiu a fost pentru a doua oară jefuită și în premieră absolută incendiată de “necunoscuți”, după ce în prealabil distinsul parlamentar fusese ținta profesionistelor amenințări telefonice. Dacă înțeleg eu bine, dlui Rațiu i s-a plătit polița pentru atitudinea ziarului al cărui fondator este. Aplicată la vârf, amenințarea îi privește în egală măsură pe toți cei care nu înțeleg să abandoneze independența spiritu­lui. Cam așa stau lucrurile, la început de an, în despotica noastră democrație, democrație stropită din belșug cu triviali­tatea calculată și fără precedent a Revelionului patronat de Paul Everac, în deplin consens cu țelurile sferarilor din Cotroceni. Mai mult decât de Jirinovski, țara este disprețuită, umilită și călcată în picioare de cei care o conduc astăzi. Adevărul istoric este mistificat cu premeditare la TVR Sindicatul Liber din Radio­­televiziune semnalează opiniei publice încălcarea de către Tele­viziunea Română a dreptului con­stituțional al persoanei la informare corectă (art. 31, alin. 4), drept subliniat și în cadrul Legii audiovizualului (art. 1, alin. 2). Cităm: Constituția României - Cap. II - Drepturi și libertăți fundamentale “Art. 31 - Dreptul la informație (4) Mijloacele de informare în masă, publice și private, sunt obli­gate să asigure informarea corectă a opiniei publice.” Legea Audiovizualului “Art. 1 (2) Mijloacele de informare audiovizuală, publice și private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.” Astfel, în seara zilei de 30 decem­brie, imediat după emisiunea “Actualități”, la o oră de maximă audiență, Televiziunea Română a difuzat un documentar realizat de Studioul de film al Guvernului, documentar care, prin comentariu și selecția imaginilor, s-a constituit într-o mistificare premeditată a adevărului istoric, într-un nejustifi­cat și infamant act de acuzare, ela­borat de pe poziția unui partid politic antimonarhist, la adresa Regelui Mihai I al României, înlăturat de la tron prin forță la 30 decembrie 1947 de către puterea comunistă, învinuim Televiziunea Română de implicare directă în disputele dintre partidele politice și de parti­­zanat politic evident, documentarul respectiv nefiind inclus în emisiu­nile curente care prezintă opinii politice ale partidelor parlamentare și nici în cadrul unei dezbateri la care participă curente politice diferite ca orientare, învinuim Televiziunea Română de partizanat politic evident și prin faptul că a permis difuzarea acestui documentar referitor la un moment istoric deosebit din viața națiunii noastre, extrem de sensibil și controversat, fără să asigure, în continuare, prezentarea și a celor­lalte puncte de vedere. Sesizăm termenii legali în care s-a produs această fărădelege, subliniind și cu acest prilej necesi­tatea adoptării în procedură de urgență a Legii cu privire la organi­zarea și funcționarea societăților române de radio și televiziune, cadrul legislativ concret prin care se oferă protecție consumatorului de informație împotriva acestor acte de agresiune îndreptate împotriva sa. 1 31 decembrie 1993 Sindicatul Liber din RTVR, Președinte Dumitru Iuga Jirinovski - o persona non grata pentru România Marin Bucur în timp ce opinia publică încerca să se destindă, provocată de sosirea sărbătorilor de Crăciun, iar presa intra într-o minivacanță de iarnă, câștigătorul potențial al alegerilor legislative din Rusia, dl Jirinovski, în calitate de lider al Partidului Liberal Democrat, plecat propagandistic în străinătate și, aflându-se în Bulgaria, de unde a fost expulzat, s-a dedat, spre stupefacția lumii întregi, la declarații ofensatoare, de o vulga­ritate neîngăduită de normele internaționale, la adresa poporului român. Cu gesticulații de paranoic, scăpat de sub control, cu o verbo­zitate specifică unui anume tip de agitat, Jirinovski ne-a contestat dreptul fundamental de a exista ca popor. O încarnare a duhurilor necurate, hrănită din stârvurile istoriei și Rusiei și URSS-ului, reapare, în contextul Europei de azi, ca un amestec bizar de delir grotesc și de mim histrionic al nostalgiilor imperialiste țariste­­staliniste, jucându-se, cum i-ar fi stat bine în curtea unei clinici de psihopați îndoctrinați cu teoriile xenofobe, antisemite și imperia­liste, cu hotarele țărilor europene eliberate de sub stăpânirea cnutu­lui sovietic. Zminteala grandoma­nului a atins cota de alarmă pentru statele europene! Dl Jirinovski contestă chiar propriul său neam, căruia îi aparține prin jumătate din ființa sa: poporul evreu, contestă pe americani, pe occidentali, pe baltici, pe polonezi, pe cine nu! Și ne contestă și pe noi, ca unii care n-am avea dreptul să fim în Europa, un neam de “țigani ita­lieni” venit cu ciurdele și punând stăpânire pe pământul rusesc, unguresc și bulgăresc. Dl Jirinovski nu este însă doar un șarlatan de duzină care face de râs bravul și demnul popor rus! El nu a scăpat din casa de nebuni de la Moscova și a fost prins undeva în Europa, ci este un personaj politic principal (?), căruia 24% dintre votanți i-au acordat încrederea lor de a gira destinul Rusiei democra­tice! Că individul este un mitoman și un exibiționist patologic, asta-l privește personal. Kremlinul a moștenit de la vechiul regim cli­nici bine dotate pentru suferinzii psihici. Pentru români, însă, declarațiile lui Jirinovski nu sunt căzute din cer și nici purtate de vânturile siberiene o dată cu duhu­rile călăilor bolșevici care au năvălit ca hoardele peste țări și popoare, nesătui de gât le dăduse Dumnezeu să stăpânească și să se bucure de întinderi cât continentul nostru. Jirinovski vrea din nou să stăpânească și să împileze popoare și neamuri, având sprijinul unor comandanți militari, care șomează astăzi, nemaidomnind la Berlin, Praga, Varșovia, Budapesta etc. Liderul “democrat” nu e primul strigoi ieșit din bezna imperialis­mului țaristo-bolșevi­c care ne contestă ființa națională. El are perechea biologică în generalul Lebed, în tovarășii Maracuța și Nina Ivanovna... Ca după primul război mondial, când Stalin a contestat Basarabia ca pământ românesc și a improvizat republica sovietică moldovenească pe terito­riul transnistrean, așteptând momentul optim pentru a ocupa Basarabia, după ultimul război, Rusia rămânând de-a binelea stăpână pe întreaga țară, acum, după prăbușirea lagărului sovietic, forțele invadatoare rusești dau semne de regenerare, neînvățând nimic din lecția tragică a istoriei pe care poporul rus a trăit-o pe propria-i piele. E adevărat că Jirinovski nu reprezintă Rusia cea nouă, ci pe aceea a visurilor impe­rialiste de la Răsărit. Se știe tot din istorie, însă, că saltimbancii și paranoicii pot înșela credibilitatea maselor mizere, rudimentarizate de dictatură și depersonalitate, precum în sinuciderile colective. S-a zis că somnul rațiunii naște monștri! Există însă și un somn al istoriei­­ cum a fost cazul de atâtea ori de la Stalin până la Ceaușescu, care naște monștri, chiar mai apo­caliptici decât cei ai rațiunii! Jirinovski insultă și atacă popoare după popoare, le șterge de pe harta Europei, împroșcă cu ce-i trece prin gură ca o țață dintr-un iarmaroc de gubernie îndepărtată, este un bădăran pe care-l primești în casă de milă și-l scoți afară pe brânci. Bădăranul de la Moscova a crezut că mai poate bate și astăzi cu pumnul în masă, precum prede­cesorul său Vîșinski, că mai poate schimba pe președintele Bulgariei cu cine vrea el, cu alte cuvinte, că îi mai este dat să facă “ordine” unde vrea! Cum se știe, monștrii nu au naționalitate, ci doar o genetică răsturnată, aceea care face din om să nu mai păstreze decât aspectul fizic și vestimentar. Lui Jirinovski nu-i cerem să ne știe istoria, dacă nu-și cunoaște propria-i istorie­­ și nici să ne iubească. Și cerem pur și simplu, expres, un tratament de urgență, pentru că Rusia va fi atât de vigi­lentă să nu se lase agățată de gâtul unui sinucigaș. Spectrul imperialismului țaristo­bolșevic intimidează firesc pe fostele victime, iar pe noi, trebuie să ne trezească la realitate, pentru că, pe lângă Rusia cea democratică a lui Elțîn, mai­ scoate capul cealaltă Rusie, reacționară, retrogradă, a mamelucilor stalinismului care, oricând și-ar putea reconstitui, cu ajutorul reziduurilor interne, coloana a 5-a a unei noi trădări naționale. MS Regele Mihai către Țară de Anul Nou 1994 Români. Au trecut patru ani de când poporul nostru a început să se elibereze de dictatură și de comunism, atrăgând privirile pline de respect și admirație ale celorlalte popoare. De atunci, alături de fiecare dintre voi, mă rog fără încetare pentru renașterea Patriei noastre. Am muncit din greu cu toții pentru ca speranțele născute din sângele vărsat în Decembrie 1989 să devină realitate. Prietenii noștri din străinătate au încercat și ei să ne ajute. România a fost primită în marea familie europeană. Aceasta înseamnă recu­noașterea curajului cu care poporul nostru luptă pentru democrație și libertate. De acum înainte, fiecare cetățean român va putea face apel la Consiliul Europei ori de câte ori instituțiile din Țară ar încălca regulile privitoare la drep­turile omului. Statele Unite ale Americii ne-au acordat posi­bilitatea să exportăm produsele noastre beneficiind de regimul vamal avantajos pe care îl oferă țărilor prietene. în acești patru ani am pledat pentru ca un sprijin concret să fie acordat României. Sunt bucuros că am contribuit prin inter­vențiile mele publice și contactele mele personale la recunoașterea locului pe care România îl merită în comuni­tatea națiunilor. în ciuda acestor eforturi venite de pretutin­deni pentru a vă sprijini în lupta voastră pentru demnitate, libertate și prosperitate, țara noastră continuă să se împot­molească în cumplită mizerie. A sosit acum momentul să judecați pe cei care v-au făcut atâtea promisiuni după rezul­tate. Au condus timp de patru ani și cu puteri depline treburile țării așa cum au crezut de cuviință. După ce ați dat dovadă de atâta răbdare este dreptul vostru legitim să-i întrebați: “Ce ați făcut din speranțele noastre născute la revoluție? Ce ați făcut din România noastră? Ce ați făcut din poporul ei? Ce se întâmplă cu țara noastră?” Am pierdut oare forța morală și voința străbunilor noștri? Nu, dar am fost împiedicați să le reanimăm! Am pierdut oare speranța într-un viitor mai bun? Nu, dar speranțele noastre au fost trădate! De ce țara noastră, care poate fi una dintre cele mai prospere din Europa a devenit cea mai săracă? Ne aflăm în situația în care la ceea ce a fost mai rău în comunism se adaugă ce are mai rău un fals sistem capitali­st în care peste minciună și manipulare politică se supra­pune scandalul profiturilor financiare nejustificate. Pun aceste întrebări. Români. Aud ecoul răspunsului vostru venit de la țară, din mine, din fabrici, instituții, spitale, școli și cazărmi. Cunosc și împărtășesc rugăciunile purtătoare de speranță pe care le înălțați împreună cu preoții noștri în biserici. Discuțiile purtate de intelectuali, de ziariști, de deputații și senatorii voștri, activitatea sindicatelor, a partidelor și a asociațiilor dovedesc că vocea noastră este auzită. Români. Pretutindeni există bunăvoință și energie creatoare. Avem bogății și capacități considerabile. Dorința noastră este ca toate acestea să fie eliberate pentru ca, reunite, să servească Țara pentru binele comun. V-am spus întotdeauna că unitatea noastră nu se poate realiza fără reconciliere națională. Pentru a reuși nu mai putem accepta jumătăți de adevăr amestecate cu minciună. Cei care nu au știut sau nu au voit să unească neamul Românesc pentru a sărbători la Alba Iulia o aniversare sacră, au pierdut posibilitatea să mobilizeze întregul popor român în slujba reconstrucției atât de necesară astăzi. Sunteți din ce în ce mai numeroși cei care cunoașteți și proclamați acest adevăr. Din adâncul sufletului, prin rugăciunile mele și prin urările pe care vi le adresez astăzi îmi exprim dorința și voința să fiu printre voi și cu voi să împăcăm, să unim și să ajutăm pe toți românii din țară și din afara hotarelor. Vrem să reușim. Avem oamenii și mijloacele, putem deci să reușim numai împreună și dacă fiecare dintre noi își păstrează credința și încrederea în viitor. Urarea mea pentru Anul Nou este să ne mobilizăm și să construim zi de zi, împreună, cu răbdare, cu mijloace cinstite și solide un viitor mai bun, împreună cu familia mea adaug pentru fiecare dintre voi, pentru familiile și prietenii voștri și pentru cei cu care împărtășiți truda voastră, spe­ranța ca anul 1994 să fie un an mai bun­. Fie ca România să renască pentru binele tuturor românilor! Așa să ne ajute Dumnezeu! Ticăloșia studioului TV al Guvernului Martor ocular al unora din evenimentele prezentate în emisi­unea studioului TV al Guvernului, dna Nina Dombrowski este una dintre puținele persoane care pot depune mărturie pentru cu­noașterea adevărului istoric în acest caz. Și mărturia spune clar: filmul prezentat de studioul Guvernului a fost un colaj de o ticăloșie perfectă. Fiica generalului Dombrowski, primăriul Capitalei, bună cunos­cătoare a limbii ruse, dna Nina Dombrowski a fost translatoarea Regelui Mihai în rarele ocazii când acesta s-a întâlnit cu reprezentanți ai armatei sovietice. în această calitate domnia sa a participat și la o recepție ce a avut loc în iarna anului 1945 la Cercul Militar. Erau prezente, alături de Rege, Regina Mamă și Regina Elisabeta a Greciei - mătușa Regelui - (deși aceasta nu apare în film). Cu această ocazie, Ansamblul de Dansuri al Armatei Roșii a inter­pretat cu măiestrie un cazacioc, urmat în mod firesc de aplauze. Câteva imagini de la această recepție ce a avut loc în iarnă, deci înainte de execuția mareșalului Ion Antonescu (iunie 1945), au fost cuprinse în “film” și montate cu gând rău. Alte imagini au fost filmate la o recepție ce a avut loc la Ambasada Sovietică, tot în iarna lui 1945. (Era perioada în care Aliații - englezi și americani - îl îndemnau pe Rege să reziste, dar în același timp îi cereau să se înțeleagă cu rușii.) La recepție Regele Mihai a stat doar câteva minute, când a ridicat un pahar și a închinat spunând: “Beau în sănătatea dlui Șvetnik”. Dna Nina Dombrowski ne-a mărturisit: “Poate nu aș fi reținut atât de bine episodul, dacă atunci când am auzit numele, care mie nu-mi era cunos­cut, nu m-aș fi gândit că Regele, poate, a greșit. Apoi am aflat că dl Șvernik era președintele Sovietului Suprem - deci, dacă ar fi fost vorba de un stat și o situație normală, oarecum omologul său, adică șeful statului. De Stalin sau alți conducători comuniști, Regele nu a spus nici un cuvânt, îmi amintesc că era de față și Ana Pauker, total ignorată de Rege”. A face un colaj de imagini ce nu se leagă între ele decât prin reaua credință a celui ce montează filmul, iată o dovadă a intențiilor urmărite de emisiunea din 30 decembrie 1993, emisiune­a studioului Guvernului: mareșalul Ion Antonescu mort nu mai este pericu­los azi și fără scrupule imaginea lui este folosită împotriva Regelui Mihai, care trăiește, care cunoaște adevărul și îl spune, care este iubit și așteptat de tot mai mulți români. Georgeta Pop PNȚCD, după 10 ianuarie, va fi la discuții la Cotroceni PNȚCD va participa la discuții la Cotroceni abia după data de 10 ianuarie a.c., întrucât până atunci dl președinte Iliescu este într-un “bine meritat” concediu la Scroviștea. Componența delegației PNȚCD nu a fost încă stabilită, în orice caz, prezența dlui Corneliu Coposu la Cotroceni este condiționată de scuzele președintelui Iliescu față de afirmațiile mincinoase și calomnioase legate de prezența Regelui de 1 Decembrie. Țărăniștii nu se așteaptă la nimic bun de la această întâlnire pentru că “după ce presiunea sindicatelor și a studenților a scăzut, nu mai există dorința Cotrocenilor pentru schimbarea Guvernului”, a precizat dl Radu Vasile. “Noi suntem de acord cu un pact social sau politic dar nu cu actualul guvern”, a adăugat domnia sa. Legat de sesiunea extraordinară, țărăniștii vor cere să se­­ respecte strict ordinea de zi propusă de opoziție. Se pare însă că majoritatea parla­mentară va dori să impună o nouă ordine de zi, pe care s-ar afla discutarea unor ordonanțe de pe vremea guvernării Stolojan și s-ar omite cu bună știință dezbaterea legilor privind taxele și impozitele. “Ultima concesie pe care suntem dispuși să o facem ar fi discutarea legilor impuse prin acordul cu FMI”, a spus dl Ion Diaconescu. în nici un caz, scopul acestei sesiuni nu este introducerea unei moțiuni de cenzură. Chiar și după jaful și devastarea locuinței sale, dl Ion Rațiu a dat dovadă de umor, caracterizând acest ultim atac drept o “urare de Anul Nou”. Anca Lăzărescu Nici ordinea de zi a ședinței Camerei n-a fost ieri decisă Marți, 28 ianuarie, fără a fi fost întrunit cvorumul legal și în condițiile în care opoziția a refuzat să participe la vot, Camera Deputaților a aprobat (conform deciziei dlui Adrian Năstase) Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe; în aceeași seară, 118 deputați din Opoziție au solicitat convocarea unei sesiuni extraordinare în care să se dezbată proiectele de legi ce ar urma să facă obiectul ordonanțelor emise de Guvern. Rămânea însă la latitudinea Biroului Permanent al Camerei Deputaților să propună atât durata cât și ordinea de zi a sesiunii extraordinare, urmând ca plenul să decidă asupra acestora. între timp, CDR și PD (FSN) au sesizat Curtea Constituțională în legătură cu neconstituționalitatea votării Proiectului de Lege privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanțe. Ieri, în ședința Biroului Permanent al Camerei, s-a căzut de acord ca sesiunea extraordinară să dureze între 3 și 30 ianuarie. Pe ordinea de zi propusă de Biroul Permanent, figurează dezbaterea Ordonanțelor emise de Guvern în mai 1993, Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Societății Radiodifuziunii și Televiziunii, Proiectul de Lege privind prelungirea contractelor de închiriere pentru locuințele proprietate de stat și alte proiecte rămase de pe ordinea de zi a sesiunii trecute. Nimic însă despre proiectele de lege pentru care Guvernul a solicitat dreptul de a emite ordonanțe. Cu alte cuvinte, s-a aprobat convocarea sesiunii extraordinare, cerute de opoziție, fiind lăsat însă deoparte scopul pentru care ea a fost convocată. Aceast lucru a fost remarcat de mai mulți deputați ai Opoziției, în plenul Camerei, dar remarca s-a lovit mereu de replica dlui Adrian Năstase, referitoare la faptul că prin solicitarea celor 118 deputați, nu a fost convocat și Senatul (deși acest lucru este prevăzut în Constituție) și că proiectele de lege care urmează să facă obiectul ordonanțelor Guvernului nu pot fi dezbătute de o singură Cameră. Dl Emil Popescu (PNȚCD) a propus ca în sesiunea extraordinară să se dezbată și Memorandumul încheiat de Executiv cu FMI, Memorandum care trebuie adoptat de Parlament până la sfârșitul acestei luni, în sfârșit, dl Ion Diaconescu (PNȚCD) a propus ca, până la data de 11 ianuarie, când Curtea Constituțională se va pronunța asupra sesizării depuse de Opoziție, Camera Deputaților să dezbată propriul regula­ment de funcționare și Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea RTV, iar de pe 11 ianuarie, indiferent de decizia Curții Costituționale, să se înceapă dezbaterea proiectelor de lege din domeniile pentru care Guvernul a cerut abilitare. “Noi nu putem discuta în această sesiune extraordinară alte probleme decât cele pentru care s-a convocat sesiunea extraordinară”, a precizat dl Atanasiu (PAC), solicitând stabilirea unei alte date de convocare, în raport cu decizia Curții Constituționale. Ședința Camerei s-a încheiat ieri, fără a se fi decis nici durata și nici ordinea de zi a sesiunii extraordinare (de recuperare, după cum s-a exprimat dl Năstase). Astăzi dimineață, Biroul Permanent al Camerei împreună cu liderii grupurilor parlamentare vor încerca să găsească o soluție agreată de toată lumea, deși este greu de presupus că Opoziția va accepta o sesiune extraordi­nară convocată de ea, în care să se dezbată, însă, problemele impuse de majoritate. (Raluca Stroe Brumariu) Curtea Constituțională se va pronunța pe 11 ianuarie Sesizarea de către un număr de 59 de deputați din Opoziție, adresată Curții Constituționale, privind legalitatea modului în care a fost adoptată de către Camera Deputaților Legea privind abilitatea Guvernului de a emite ordonanțe, va fi soluționată în data de 11 ianuarie a.c. Până la această dată, legea este blocată - o victorie cel puțin parțială a Opoziției - Guvernul fiind în imposibilitate de a emite ordonanțe. Dacă Curtea Constituțională va valida votul Camerei, atunci Executivul va beneficia de două alternative în domeniul legislativ. Anumite proiecte de lege vor căpăta valoare juridică prin emiterea de ordonanțe, iar altele la alegere ar putea fi remise Camerei Deputaților, care și așa se află în sesiune extraordinară. în numele Opoziției, dl deputat Cristian Rădulescu (PD) a anunțat oficial că parlamentarii care au avut inițiativa sesiunii extraordinare se află la dispoziția Executivului, pentru a dezbate o parte din proiectele de legi pentru care Guvernul va renunța să emită ordonanțe. (Lucian Gheorghiu) Revelion tot cu Ion Carmen Dumitrescu în ultima zi a anului 1993 am ieșit în oraș. Cunoscuți și­ necunoscuți ne uram “La mulți ani!” într-o fraternitate pierdută din­­ ’89. Nu apăruse nici un ziar, deci nici o posibilitate de a lua cunoștință de cum a fost primit de gazetari gestul Televiziunii din 30 decembrie. Dar, într-o unanimitate, de mult pierdută, românii comentau falsul ordinar al Guvernului, care în câteva minute a prezentat, pe micul ecran, un documentar imoral despre execuția generalului Antonescu. Cu lipsa caracteristică de probitate profesională și adevăr istoric,­ au fost alăturate secvențe de la execuția­ mareșalului și momente când Regele închina o cupă de șampanie. Subtitrat, comentariul exprima ideea aberantă că Regele a adus comunismul în România, că Stalin l-a decorat, nu pentru scurtarea războiului, prin ieșirea din coaliția nazistă, ci pentru condamnarea la moarte a mareșalului. Se picura otrava minciunii că Majestatea Să dorește să revină pe tron pentru a mai executa pe cineva. Nici măcar istoria lui Roller n-a fost atât de smintită încât să alăture enormitățile scribului Guvernului (Marinescu?, ■ Hamza?). Pe lângă incompetența cu care conduce țara, pe lângă mizeria, care a fost întronată ca o necesitate­ a trecerii la economia de piață, pe­­ lângă îngâmfarea de care dă dovadă, pe lângă fanfaronada că­ locuiește modest într-un bloc și, ca orice nomenclaturist, are un spațiu adecvat într-o vilă, iată-l pe primul­ ministru că girează, din partea Guvernului, și istoria. Indiferent că­ producția antimonarhică vine de la­ Cotroceni, și o expediază Guvernul în eter, sau este chiar secreția Guvernului, este la fel de grosolană și compromițătoare pentru autorii morali. TV a continuat să fie la mare “înălțime” și în noaptea Anului­ Nou,, organizând un Revelion cu­ locuri vândute pentru curioșii care­ vroiau să vadă de aproape făptura directorului general, să-i asculte­m platitudinile de care n-am scăpat 365 de zile. Nu-i înțeleg pe cei care au plătit 50.000 lei pentru această neplăcere. Dar îi înțeleg perfect pe reporterii anunțați în program și care nu s-au prezentat alături de­­dramaturgul “Fluturelui pe lampă”. Și în timp ce carnavalul tovărășesc se desfășura cu surle­ și trâmbițe, m-am gândit la marii făptuitori de bine, îngrijitorii din căminele de bătrâni și casele de copii care și-au sacrificat intimul revelion cu familia pentru nefericiții soartei, îi am în vedere și pe medicii care au fost de gardă ca să aline ," suferința, pe mecanicii care la miezul nopții au fost în stațiile de­ metrou cu precizia cronometrului. Un gând de recunoștință și pentru­ personalul de tren care nu-a stat acasă nici într-a 365-a noapte a anului. Iar noi, plătitorii de­ program, rând-nevrând a trebuit să înghițim un “revelion cu Paul”. Pe pereții Bucureștiului e scris mare, cu litere care rezistă încercărilor forțate de curățenie, “Revelion fără Ion”. A fost tot cu Ion, care a ținut, din fericire, un discurs scurt, de câteva minute, deja auzit de multe ori, și a plecat repede, de pe ecran, să mănânce la Palat bucatele alese în tovărășia prietenilor săi, mai puțin unul care conducea Cântarea României la Televiziune. în cea mai lungă noapte a anului o fi meditat președintele la pactul social, atât de drag inimii sale? Ce ar trebui să însemne el, dincolo de declarații, din care cât poți să crezi?! Că cei care au tras în români deocamdată să fie lăsați liniștiți acolo unde sunt și să ne întindem frățește mâinile. Cei pătați cu sângele a peste 1.000­­ de jertfiți să facă pace cu toți ceilalți,"care de patru ani înghit­­ povești și iar povești, totul pentru binele României. La miezul nopții, pe strada mea, câțiva tineri strigau, trecând de la un bloc la altul da-n decembrie ’89. Numai că “Lașilor” de atunci era înlocuit cu “Treziți-vă, boieri marii”. Da, treziți-vă... Minimalizarea rolului M.S. Regele Mihai I La 11 februarie a.c., va avea loc premiera filmului “Oglinda”, realizat de Sergiu Nicolaescu, regizor și sena­­­­tor PDSR. în film se vor prezenta cele mai importante evenimente care au marcat istoria României în timpul celui de-al doilea război mondial și în­­ perioada instaurării comunismului. Surse din cadrul echipei care a rea­­­­lizat acest film au relatat unui redactor AM Press că de la nivelurile înalte ale puterii s-au făcut în permanență presiuni, cerându-se minimalizarea și ridiculizarea rolului M.S. Regele Mihai I, în paralel cu transformarea mareșalului Ion Antonescu într-un erou național fără nici un fel de cusur. Conform acelorași surse, interpretul Regelui, actorul Adrian Vâlcu, nu seamănă deloc cu Majestatea Sa; în schimb, există o asemănare a sa cu actorul care-l interpretează pe baronul Von Ribentropp, ministrul de Externe al Germaniei din acea perioadă. Ribentropp, împreună cu Molotov, ministrul de Externe sovietic, au semnat celebrul Pact prin care României i-au fost răpite Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța. (AMPress)

Next