Cotidianul, noiembrie 1995 (Anul 5, nr. 256-281)

1995-11-01 / nr. 256

TIDIANUL MIERCURI • 1 NOIEMBRIE 1995 OPINIA Tenacitatea dătătoare de speranță N. Burghelea Se spune despre români că nu au simțul perfecțiunii. Altfel spus, nu au tenacitatea de a duce până la capăt,ceea ce au început. Nu știu dacă aceasta a fost o trăsătură a noastră dintotdeauna, dar dacă ne uităm în trecutul nostru, nu prea îndepărtat, găsim destule lucruri începute și neter­minate. Printre acestea se află, fără îndoială, Revoluția din Decembrie. Pentru ca Societatea românească să poată fi primenită, este nevoie de multă perseverență. Fără îndoială că partea lucidă a națiunii poate face schimbarea, cu condiția să nu obosească și să nu se dea bătută, până când nu-și rea­lizează scopurile propuse. Demonstrația maraton din Piața Universității a fost un bun exemplu de perseverență, dar ea a fost înfrântă, în cele din urmă, de opțiunea electoratului din mai ‘90. Demonstrațiile sindicatelor au pornit, de fiecare dată, cu mare avânt, dar tot de fiecare dată, s-au dezumflat repede. Muncitorii s-au lăsat înșelați de promisiuni guver­namentale care nu vizau fondul problemei și care nici măcar nu au fost respectate în totalitate. Demonstrația studențească de acum pare a infirma pronosticurile sumbre privind capacitatea noastră de a renaște, nu atât prin scopurile pe care și le-a propus, care, cel puțin în aparență, au caracter mai mult local, cât prin tenacitatea de care, în mod îmbucurător, dau dovadă studenții. Tineretul universitar pare a fi conștient de câteva elemente esențiale, necesare unei reușite, întâi că protestul trebuie să fie pașnic. Mișcările violente au darul de a se dezumfla repede și oferă puterii prilejul de a le combate tot prin violență; în al doilea rând, protestul trebuie să fie unitar. Biruința nu se poate obține decât prin unitate. Unitatea tinerilor poate servi, de exemplu, celor maturi care, cu puțin timp în urmă, se opinteau să spargă Convenția Democratică, în speranța vană că vor câștiga pe cont propriu. Tineretul este unit și pentru că este mai puțin expus infiltrărilor de elemente diversioniste. Studenții se cunosc între ei și orice intrus poate fi repede neutralizat. Apoi, prin natura vârstei lor, ei sunt mai greu de corupt. Simțul lor de dreptate nu este încă alterat de compromisurile vieții. Dar elementul de bază pentru reușită este, fără îndoială, tenacitatea protestului. Studențimea română are în față exemplul tenacității mișcării studențești de la Chișinău, din primăvara acestui an. Tinerii români basarabeni au dovedit că prin perseverență pot învinge Puterea, oricât de retro­gradă ar fi ea. Ar fi prematur să spunem că studenții au câștigat, după cum prematur ar fi să spunem că au câștigat colegii lor basarabeni. Victoria se obține după efort îndelungat, cu suferință și nu de puține ori cu lacrimi. Dar simplul fapt că reprezentanții Puterii, dnii Gherman și Năstase, au fost obligați (de propria conștiință sau de indicațiile primite) să-și schimbe poziția, de la o zi la alta, înseamnă foarte mult. De la aroganța lor tradițională au devenit brusc atenți, preveni­tori și înțelegători față de nevoile tineretului. Sigur că ei vor face promisiuni pe care apoi, potrivit tradiției, nu le vor respecta. Sigur că promisiunile lor au ca scop readucerea studenților în amfiteatre. Acesta este de fapt momentul esențial pentru biruință. Studenții nu trebuie sa ia în seamă promisiunile, ci faptele. Altminteri, toată strădania lor se irosește și după un timp, ca și în cazul sindicatelor, va trebui să ia protestul de la început. Momentul actual este favorabil reușitei. Pentru aceasta însă studenții au nevoie de sprijinul nostru cinstit. Opoziția trebuie să fie, fără rezerve, alături de tineret, chiar dacă pentru aceasta va trebui să admită că a greșit dându-și girul, cu prea multă ușurință, unei legi numai în aparență corespunzătoare. Deconspirarea nu o face niciodată călăul Ticu Dumitrescu, senator PNȚCD, l-a acuzat pe Virgil Măgureanu că, prin publicarea “Cărții Albe a Securității”, a încălcat Legea de organizare și funcționare a SR. Acesta pretinde, susține sena­torul PNȚCD, președinte al Co­misiei de cercetare a abuzurilor, că arhivele preluate de SRI în perioa­da de după ‘89 nu pot fi publicate timp de 40 de ani. Ticu Dumitrescu a reamintit ieri, într-o conferință de presă, că membrii comisiei pe care o conduce au dorit să discute cu Virgil Măgureanu pe această temă, demers căruia i s-a opus vehement senatorul PDSR Vasile Văcaru, președinte al Comisiei de cercetare a activității SRI Dorind să-l prote­jeze pe directorul SRI de indis­crețiile membrilor Comisiei de abuzuri, Vasile Văcaru și-a depășit atribuțiile, declară domnul Ticu Dumitrescu. Domnia sa crede că PDSR folosește “Cartea Albă Securității” în scopuri politice.­­ “Totul este diluat și neesențial, irelevant pentru activitatea Securității”, a apreciat senatorul PNȚCD, completând că “România are nevoie de o deconspirare, dar deconspirarea nu o fac­e niciodată călăul”. Ioana Lupea 1 In dezbaterea Camerei Deputaților: partidelor politice Proiectul Legii partidelor poli­tice, elaborat în urmă cu un an de o comisie specială formată din 11 membri, reprezentând toate par­tidele parlamentare, a intrat săptă­mâna trecută în dezbaterea Camerei Deputaților. Potrivit­ declarațiilor făcute la dezbaterile generale din membrii comisiei, proiectul este radiul con­sensului între partide, fiind bine structurate și răspunzând necesită­ților actuale ale societății românești. Pe scurt, el interzice funcționarea acelor partide care militează împo­triva pluralismului, a suveranității, a integrității sau a independenței României precum și partidele care îndeamnă la război, ură națională sau rasială, la separatism teritorial sau la violență publică. La insisten­țele Opoziției au fost incluse și la aceasta" prevedere și partidele de sorginte fascistă, legionară sau comunistă. Grupul parlamentar PRM a propus ca Proiectul de Lege să prevadă și interzicerea partidelor constituite pe criterii etnice. Comi­sia nu a reușit săptămâna trecută să ajungă la o concluzie în privința solicitării PRM, care a rămas să fie tranșată la sfârșitul dezbaterilor pe articole. Aceeași soartă a avut-o și art. 4 care stabilește categoriile de persoane ce nu pot fi membri de partid. Comisia a propus ca judecă­torii Curții Constituționale, avocații poporului, magistrații, membrii Curții de Conturi, personalul militar și civil din armată, Poliție, Jandar­merie, SRL membrii Consiliului Legislativ precum și membrii Con­­siliilor de Administrație de la Societățile de Radio și Televiziune să nu poată obține calitatea de membru de p­artid. Deputații Parti­dului Democrat au cerut extinderea interdicției și la funcționarii publici, idee respinsă de PDSR pe motiv că nu există încă un statut al func­ționarilor publici care să specifice Raluca Stroe Brumariu care este asimilat acestei organi­zații. Ieri, deputații au adoptat și ca­pitolul referitor la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească partidele în vederea înregistrării. Cele mai aprinse discuții s-au purtat în legă­tură cu numărul de membri fonda­tori necesar înregistrării unui partid. Comisia a propus ca numărul mi­nim de membri să fie de 2500, do­miciliați în cel puțin zece circum­scripții electorale, dar nu mai puțin de 100 în fiecare circumscripție. Răsvan Dobrescu (PNȚCD) a cerut ca numărul minim de membri să fie de 10.000 sau măcar de 5000, propunere susținută și de deputații PSM, PAC și PD, dar combătută de dl Sergiu Cunescu, domnia sa sus­ținând că scopul legii nu este de a reduce prin astfel de condiții numărul de partide. Atât la dezba­terile generale, cât și la discutarea acestei prevederi, țărăniștii au pledat pentru o înăsprire a con­dițiilor, tocmai în scopul dispariției sutelor de partide mici care, în opinia PNȚCD, viciază viața politică internă. “Să avem partide puține dar puternice”, a fost argu­mentul dilor Dobrescu și Diaco­­nescu, domniile lor aducând în discuție modelul american, german sau englez unde confruntarea politică se duce între două sau cel mult trei partide. Comisia și-a menținut însă punctul de vedere care, în final, a fost adoptat de majoritatea deputaților. S-a stabilit, de asemenea, ca în cazul în care un partid nu desemnează candidați singuri sau în coaliție, în două campanii electorale legislative succesive, în cel puțin 10 circum­scripții, sau nu a ținut nici o adunare generală timp de cinci ani, Tribunalul Municipiului București va constata încetarea existenței partidului respectiv. Finanțarea partidelor se va face prin subvenții de la bugetul de stat, cotizații ale membrilor de partid, donații și venituri provenite din activități proprii. Suma alocată partidelor de la bug­etul de stat nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile buge­tului de stat. Deputatul PL’93 Raymond Luca a propus eliminarea prevederii privind subvenționarea, dar propunerea nu a fost susținută decât de președintele Comisiei de Buget-Finanțe a Camerei, Gheor­­ghe Brânzei, care s-a arătat îngrijo­rat în privința posibilităților Executivului de a mai găsi surse de finanțare și pentru partide (probabil altele decât cel de guvernământ). Ilie Nica, președintele comisiei speciale, a ținut să-l liniștească și pe dl Brânzei dar și pe acei deputați care au pledat pentru acordarea subvențiilor, declarând că textul proiectului fixează numai plafonul maxim al subvențiilor, nu și un prag minim, ceea ce înseamnă că în funcție de situația financiară anuală, Guvernul poate să nu aloce nici un leu de la buget pentru finanțarea partidelor. Suma cotizațiilor plătite într-un an de o persoană nu poate depăși 50 de salarii minime pe economie. Donația primită de la o persoană fizică într-un an nu poate depăși 100 de salarii minime pe economie, iar cea primită de la o persoană juridică 500 de salarii minime pe economie. S-a decis, de asemenea, că partidele nu pot primi donații de la instituțiile bugetare, de la regiile autonome, de la societățile comer­ciale sau de la băncile cu capital de stat. Totodată, sunt interzise și donațiile din partea altor state ori organizații din străinătate, cu excepția donațiilor constând în bunuri materiale necesare activității politice, primite de la organizațiile politice internaționale la care partidul respectiv este afiliat. Camera Deputaților va rediscuta unele articole din Codul Penal Biroul Permanent al Camerei Deputaților a aprobat, luni seară târziu, rediscutarea­­ unor articole din Proiectul de modificare a Codului Penal. Rediscutarea a fost solicitată de către partidele din Opoziție, considerându-se că textele votate inițial vor conduce spre afirmarea unui stat polițienesc. S-a aprobat rediscutarea articolelor 236 (care se referă la arborarea drapelelor și intonarea imnurilor altor state), 238 (ofensă adusă autorității) și 239 (care se referă la ultraj). Prin redis­cutarea articolului 239 se limitează gradele de rudenie (soț/soție, părinți și copii) ale­ magistraților, polițiș­tilor și militarilor care beneficiază de o protecție specială prin lege. Biroul Permanent nu a aprobat însă și rediscutarea articolului 200, cel referitor la homosexualitate. Lucian Gheoghiu Senatul a adoptat Legea privind statutul deputaților și senatorilor După mai multe amânări, Senatul a reușit să adopte Legea privind statutul deputaților și senatorilor. Ieri a fost tranșat prin vot cel mai controversat articol (art. 8) acela care stabilește incompatibilitățile calității de parlamentar cu alte funcții. Grupul PDSR a fost cel care a tergiversat votarea acestui articol (mulți membri PDSR deținând funcții în AGA sau Consilii de Administrație), dar recomandarea­­ cu titlu imperativ­­ făcută de președintele Iliescu i-a forțat pe senatorii partidului de guvernământ să-și dea votul împotriva intereselor­­ personale. In forma finală, articolul 8 inter­zice parlamentarilor să dețină func­ții (fie și ca simplu membru) în orice AGA sau CA al societăților comerciale, indiferent de capitalul pe care acestea îl dețin (de stat sau privat); în situația dată, o parte însemnată a parlamentarilor va fi nevoită să opteze pentru una dintre funcții. Marin Stelian, senator PDSR, a declarat că preferă să-și­ păstreze funcția de vicepreședinte al Băncii Comerciale Române, și la fel ca ei intenționează să facă și alții, în ceea ce privește ridicarea imunității parlamentare, plenul Senatului a decis ca acest lucru să fie posibil doar cu acordarea votului a două treimi din numărul deputaților sau, respectiv, al senato­rilor, echivalent cvorumului consti­tuțional. Opțiunile senatorilor PDSR au fost împărțite, în timp ce Radu Timofte - aflat în conflict deschis cu Vadim Tudor - și apropiații săi au votat în favoarea ridicării imunității parlamentare prin votul a jumătate plus unu din numărul senatorilor sau al deputaților, susținuți și de majori­tatea senatorilor PNȚCD, restul membrilor PDSR au fost de acord cu cvorumul de două treimi. în aceste condiții, ridicarea imunității parlamentare - așa cum a precizat însuși Ion Predescu, președintele Comisiei Juridice - devine practic imposibilă. Prevederile referitoare la consti­tuirea grupurilor parlamentare în urma alegerilor au fost eliminate din text, acest lucru urmând să fie stabilit prin regulamentele celor două Camere. Corina Zaharia și Ioana Lupea ____Comisia senatorială “Decembrie 89”:­­ Dl Stănculescu suferă o bizară amnezie Comisia senatorială “Decembrie 89” l-a audiat ieri pe Victor Atanasie Stănculescu. Acesta, considerat de unii “creierul Revoluției”, după aproape șase ani de la evenimente, a suferit o bizară aÄnnczie. El a declarat că nu-și rduce aminte: • câte agende ale lui Ceaușescu au fost găsite, și nici cui i le-a dat; • cine a organizat procesul cuplului Ceaușescu (singurul lucru pe care și-l amintește este că nu a fost el acela); • de conturile familiei Ceaușescu. El a deliberat însă în­ fața comisiei o poveste arhicunoscută despre conturile Securității, în care “Romtehnica” vărsa bani fără controlul Ministerului de Finanțe. (I. L. C.Z.) SPP-ul, Poliția, consilierii prezidențiali vor fi premiați de Parlament Reuniunea Uniunii Interparla­mentare de la București, desfășurată în perioada 9-14 octombrie a.c., este considerată de către organizatori un succes în materie. Drept urmare, s-a și întocmit un proiect care să-i cinstească pe “truditorii” la reușită cu “Placheta Camerei Deputaților”. Printre medaliați întâlnim: RADET, SPP, Ministerul Comum­u­nicațiilor ș.a. (la instituții), patru consilieri prezidențiali (Mircea Moldovan, Ovidiu Șincai, Traian Filip, Răstea Priboi), diferiți direc­tori de departamente din serviciile Parlamentului României etc. Din lista “personalului”, respon­sabilii Centrului de Presă meritau într-adevăr o distincție, în rest... ne abținem să facem aprecieri. Lucian Gheorghiu P.S. Serviciul de telecomunicații speciale a fost cumva medaliat pentru că a tras cu urechea la tele­foane? A PDSR refuză să­­­­­ ia in discuție afacerea “Puma” PDSR nu a luat în discuție afac­erea “Puma” și nici nu crede că e cazul s-o facă. Vasile Văcaru, vicepreședintele PDSR, consideră că acest subiect nu are nici o legătură cu partidul, deși Benone Ghinea, arestat pentru implicare în afaceri, a fost reprezentant al Guvernului în Africa de Sud. Miron Mitrea nu-și pune proble­ma legalității sau a profitabilității contractelor respective. El crede că importante în acest caz sunt ,depistarea și “izolarea” per­soanelor care au încasat comi­sioanele. (I.L.) Starea sănătății dlui Corneliu Coposu în ziua de 30.10.1995, ora 14.45, s-a internat de urgență în Clinica Anestezie Terapie Intensivă a Spitalului Universitar București de Corneliu Coposu, dirijat din Clinica de pneumoftizioterapie Filaret “Marius Nasta”. După consultul de specialitate s-a stabilit următorul diagnostic: insuficiență pulmonară severă ce a necesitat suport ventilator artificial determi­nată de evoluția unei afecțiuni pulmonare anterioare. S-au stabilit și aplicat măsurile terapeutice cores­­ punzătoare. Cu toate măsurile terapeutice aplicate, starea gene­rală a bolnavului se menține critică. Prognosticul rămâne rezervat. Comisia medicală multidisciplinară supraveghează în continuare tratamentul și evoluția clinică a bolnavului. Respectând dorința expresă a dl Coposu și a familiei, nu se pot face publice alte detalii medicale. (Comisia Medicală Multidisciplinară) Componența comisiei medicale S-a întrunit comisia formată din: Prof. Dr. Constantin Popa­­ șef Clinica neurologie, Spitalul “Dr. Gh. Marinescu”, directorul Insti­tutului Boli Cerebrovasculare, Prof. Dr. Leon Dănăilă, șef Clinica neurologie din Spitalul “Dr. Gh. Marinescu”, Prof. Dr. Leonida Gherasim, șef Clinica Medicală III SUB, Prof. Dr. Vasile Fica, șef Clinica Medicală II­­ SUB, Prof. Dr. Ion loan Costică - șef Clinica Medicală I SUB, Prof. Dr. Ema­­noil Popescu - șef Clinica Ra­diologie SUB, Prof. Dr. Alexandru Constantinescu, șef Clinica Neu­rochirurgie SUB, Conf. Dr. Nico­­lae Simionescu - șef Departament CT - SUB, Prof. Dr. Corlan Ale­xandru - directorul Institutului Pneumoftiziologie, Dr. Cucereavăi Mircea - secția ATI, SUB, Dr. Florin Constandache - șef secția ATI - SUB, Dr. Ene Vladimir - medic primar Departament CT - SUB, Conf. Dr. Ovidiu Băjenaru - șef Clinica Neurologie SUB, director adjunct medical SUB, Dr. Sorin Oprescu - director SUB. Vizite la spital­ ieri la Spitalul Municipal (Uni­versitar) și-au făcut apariția nume­roase personalități politice din opoziție, printre care i-am remar­cat pe Iulian Crețu, Constantin Tutunaru, Șerban Săndulescu, Emil Constantinescu, Simina Me­­zincescu, Remus Opriș, Constantin Dudu Ionescu, Crin Halaicu, Mircea Ionescu-Quintus, Ion Dia­­conescu, Ion Rațiu, Ulm Spineanu. Scurte declarații luate în după-amiaza zilei de ieri Dr. Remus Opriș, deputat PNȚCD: “Este bine pentru bol­­navul Corneliu Coposu să nu fie vizitat de nimeni. Presa va fi infor­mată de către medicii care îl supra­veghează”. Crin Halaicu: “Așteptăm veni­rea medicului său curant din Ger­mania. Atunci se va decide, proba­bil, dacă este cazul să fie trans­portat în străinătate. în orice caz, noi suntem gata să închiriem­­ un avion, bineînțeles dacă medicii români și cei germani sunt de acord. Am înțeles că lucrurile nu sunt atât de grave pe cât auzisem eu dimineață. Eu personal sunt optimist!”. (Mihai Stegerean) Mircea Ionescu-Quintus: "Sta­rea de sănătate a dlui Corneliu Coposu ne îngrijorează în mod deosebit. Suntem gata oricând să acordăm orice fel de sprijin: moral, material sau financiar. Dacă va fi nevoie, vom închiria un avion, îl așteptăm și noi pe me­dicul din Germania, care, împre­ună cu echipa de aici, să hotărască ceea ce este de făcut. Ne intere­sează sănătatea" dlui Coposu în primul rând ca om, dar și din punct de vedere politic. Domnia sa este cel mai important om politic de care are nevoie România acum și în viitor. Liniștea este principalul lucru de care are nevoie în acest moment”. Primarul Crin Halaicu a adăugat: “Sunt mai optimist acum decât la venire. Dl Coposu nu este în comă. Timp de 17 ani a trecut prin momente și mai grele, dar atunci era singur. Chiar dacă acum este sub influența sedativelor, sunt sigur că își dă seama de sprijinul celor din jur”. _Dr. Mircea Cucereavăi, spe­cialist în transfuzii și anestezie, medic care face parte din echipa care-l îngrijește pe președintele PNȚCD, dl Corneliu Coposu, este optimist: “Dl Coposu a devenit conștient. Dânsul a mai avut asemenea tulburări și dovedește o mare voință. Sunt sigur că Dumnezeu îl va ajuta pe dl Coposu să se însănătoșească”, a mai precizat dl Cucereavăi. (AMPress) Sora dlui Coposu este optimistă Sora dlui Corneliu Coposu a declarat ieri unui redactor AMPress, în jurul orei 14.20, că este optimistă în ceea ce privește starea sănătății fratelui său. Dom­nia sa are toată încrederea în cor­pul medical al Spitalului Univer­sitar și îl așteaptă cu nerăbdare pe dr. Baican. La acea oră, dl Corne­­liu Coposu nu era conștient și se afla în continuare sub efectul seda­tivelor și racordat la o proteză respiratorie. AIa bisericile Capitalei s-au înălțat rugi în cursul dimineții de ieri, toate bisericile Capitalei au fost luate cu asalt de membri ai PNȚCD și de simpatizanți ai dlui Corneliu Co­posu, care s-au rugat împreună cu preoții pentru însănătoșirea lideru­lui Opoziției din România. (AMPress) Tensiunea arterială a dlui Coposu a revenit în limite normale .Parametrii respiratori și tensi­unea arterială a dlui Corneliu Coposu sunyin limitele normale. Am constatat o tensiune arterială de 14 cu 8 după ce, la internare, valoarea acesteia era de 23”, a declarat ieri,­ în jurul orelor 16.30, dr. Sorin Oprescu. Dl dr. Oprescu a ținut să liniștească spiritele afir­mând că dl Coposu nu mai e în comă, putând să clipească și exer­­citându-și principalele reflexe. Echipa de șase medici reanimatori care se află în permanență în rezer­va unde este internat pacientul, raportează ultimele evoluții direct comisiei medicale formată luni­ seară la București. Cu câteva minute înainte de sosirea doctorului Baican de la Aeroportul Otopeni, dl Coposu se afla sub influența sedativelor. Sosit la amiază la spital, prim-vicepre­­ședintele PNȚCD, Ion Diaconescu, a refuzat categoric să facă decla­rații presei. La orele 16.30, dl Ion Rațiu, care a sosit de la Parlament, s-a interesat de starea sănătății dlui Coposu. Cu promptitudine, dl Ra­icu s-a declarat gata să-și ajute colegul, oferindu-i serviciile medi­cului său personal. La orele 17.30, dl Viorel Cata­ramă a venit la spital și a declarat că nu Halaicu sau Cataramă vor plăti eventuala deplasare a dlui Coposu cu avionul în străinătate, ci PNL. (Mihai Stegerean) Dr. Mrcea Beuran, dir. gen. adj. în Ministerul Sănătății și directorii Spitalului Universitar București (în halat), la conferința de presă de ieri / Foto: Răsvan Vâlcăneanțu Dinu Patriciu rămâne pe poziție în privința declarațiilor sale “Declarațiile PL ‘93 de săptămâna trecută înseamnă începutul­ ofensivei partidului nostru în actuala campanie elec­torală. Există oameni care refuză să uite ce s-a întâmplat în decem­brie ‘89, în ianuarie, februarie, iunie ‘90, în septembrie ‘91 și în alte ocazii”, a declarat ziariștilor președintele executiv al PL ‘93, dl Horia Rusu, în concluzie, dl Patriciu nu­ retractează nimic din cele spuse săptămâna trecută, considerând că “la cinci sau șase ani de la anumite schimbări nu este permis ca românul să trăiască cu mai puțin de 100 de dolari pe lună, și din această cauză susțin că dl Ion Iliescu este trădător al intere­selor naționale”. Tot Dinu Patriciu a precizat că se face o imensa eroare punân­du-se semnul egalității între opini­ile sale politice și înjurăturile deșănțate ale lui C.V. Tudor. PL ‘93 nu se teme de vreun șantaj pe această temă și va vota în Parlament pentru ridicarea imunității parlamentare a lui C.V. Tudor, totodată dl Patriciu fiind­­ gata să răspundă acuzațiilor în fața oricărui tribunal. • Deși le-a fost respinsă de trei ori moțiunea simplă prin care liberalii solicitau reglementarea distribuirii cărților de alegător, parlamentarii formațiunii politice conduse de dnii Patriciu și Rusu vor depune astăzi și o a patra vari­antă de moțiune. Viciile de proce­dură invocate de Adrian Năstase pentru respingerea celei de-a treia variante sunt calificate drept abuzuri ale președintelui Camerei. Dar, “pentru a-i face plăcere dlui Năstase, vom iniția un proiect de amendare a Legii nr. 68/1992, prin care vom cere modificarea datei finale de distribuire a cărților de alegător din 1 decembrie 1992 în 31 decembrie 1995”, a precizat dl Patriciu. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care nu s-a accep­tat moțiunea, “președintele Camerei considerând că numai prin lege se poate reglementa situația cărților de alegător”, a adăugat Horia Rusu, care s-a arătat contrariat de faptul că dl Năstase a declarat în plenul Camerei că “pentru alegerile locale nu sunt necesare cărțile de alegător”. “Nu sunt necesare, pentru a se da mână liberă majoritarilor să comită fraude electorale”, au concluzionat liderii PL ‘93. (Lucian Gheorghiu) 1 Noua Lege de salarizare a magistraților și a celorlalți salariați din sistemul justiției, promovată recent de ministrul Gavril Iosif Chiuzbaian, urmărește o mărire substanțială a veniturilor acestora. Printre altele, se are în vedere o reducere a impozitului pe salarii cu 50% (ca în cazul militarilor), ridicarea nivelului retribuirii în aparatul central al ministerului, acordarea anumitor sporuri etc. întrucât survine aproape de sfârșitul mandatului actualului Executiv, magistrații inter­pretează propunerea ministrului ca o încercare de captare a bunăvoinței în această perioadă preelectorală. De altfel, între miniștri se înregis­trează o adevărată competiție în a încerca, în mod populist, ca pe ultima sută de metri să îmbunătățească munca subordonaților. (AMPress) Și la liberalii clujeni și-a vârît PUNR coada Liderul PL ‘93, Dinu Patriciu, a declarat presei că demiterea lui Petre Lițiu din cadrul filialei județene Cluj a partidului nu este legală, deoarece persoanele care au avut această inițiativă erau suspendate de două săptămâni din Prezidiul Județean Cluj. Suspendarea s-a datorat unei apropieri a liderilor locali de vârfurile PUNR-iste și chiar PDSR-iste din Cluj. Dl Lițiu a menționat: “Toate șicanele împotriva mea au început din momentul în care mi-am anunțat candidatura la Primăria Clujului. Colegii mei de partid din Cluj susțin că doar cei de la PUNR și PDSR au șanse la locale. Un sondaj efectuat pe plan local m-a clasat, la ora actuală, pe locul doi în topul simpatiilor cetățenilor”. Tot dl Lițiu i-a spus reporterului “Cotidianului” că nu este exclus ca unii dintre liderii locali ai PL ‘93 “să fie în relații apropiate cu cei de la PUNR, situație care se pare că se înregistrează și la unii membri din conducerea locală a PNȚCD”. (Lucian Gheorghiu) I

Next