Cotidianul, februarie 2004 (Anul 14, nr. 25-48)

2004-02-02 / nr. 25

DEZBATERI SI OPINII > ■ Vopsita noastră realitate Dacă Adrian Năstase pierde alegerile prezidențiale. Alexandru Ciocâlteu Liviu Ioan Stoiciu PAGINA II Fondator Director onorific Ion RATIU 9 Octavian PALER Anul XIII, numărul 25 (3800), luni, 2 februarie 2004,12 pagini, două ediții, 5000 lei EDITORIAL Cine seamănă vânt Ministerul Francez de Interne a contabilizat în anii 2002 și 2003, pe teritoriul Franței, 320 de acțiuni împotriva comunității evreiești și 1200 de amenințări cu caracter antisemit. în mai-iunie 2000, Centrul pentru relații interetnice de la Cluj realiza un Eurobarometru în care erau determinate stereotipiile românilor, pozitive și negative, în legătură cu evreii. Surprinzător poate, cele mai multe caracterizări sunt clar pozitive, evreii fiind receptați ca fiind de treabă, sârguincioși, cinstiți, uniți. Pornind de la premisa că este imposibil ca aceste reprezentări să fie bazate pe experiență directă, CCRIT este de părere că percepțiile majoritare se bazează pe prejudecățile tradiționale în privința evreilor. Astfel, evreii sunt considerați buni oameni de afaceri, a se citi întreprinzători (17,7 la sută), inteligenți-șireți (12,8 la sută) și religioși (12,5 la sută). Același sondaj releva că evreii sunt acceptați mult mai ușor ca vecinătate decât germanii și mai ales romii. Dacă alăturăm acestui studiu sociologic și faptul că în țara noastră s-au înregistrat foarte puține acțiuni împotriva lăcașurilor de cult e­vreiești și că numănul muncitorilor români din Israel se ridică la câteva zeci de mii, atunci, avem un tablou mai apropiat de realitate al antisemitismului românesc. Este adevărat că sunt încă stereotipii negative, a demonstrat-o inclusiv președintele Ion Iliescu, care a minimalizat, într-o declarație deja celebră, Holocaustul. Este adevărat, de asemenea, că românii - poate și datorită acelui „ vă ordon, treceți Prutul!" - îl consideră în continuare pe Ion Antonescu un erou și încearcă să ignore contribuția lui la uciderea și deportarea a câteva sute de mii de evrei. Dar nu cred că România ar avea acum o problemă cu comunitatea evreiască, așa cum are și o recunoaște Franța. Și chiar dacă există, să presupunem, încă nedepistate de sociologi sentimente antisemite, ele nu s-au concretizat până acum, din fericire, nici măcar în intenții de vot. Pentru că apogeul carierei politice a lui C. V. Tudor a fost determinat, spun analiști experimentați, de discursul anticorupție din 2000 și mai puțin de retorica extremist-naționalistă și șovină. Probleme românilor - cum sunt relevate în sondajele de opinie - nu au legătură cu evreii, ci nu nivelul de trai, sistemul de sănătate și corupția. Cunoscând aceste date, pot fi ridicate câteva întrebări legate de paradigma filosemit-antisemit și de consecințele exploatării acesteia mediatic de C. V. Tudor și de oponenții săi, direct sau indirect. Presupunând că potențialul antisemit este în jur de maximum 20 la sută și că toate persoanele care au prejudecăți față de evrei votează cu Vadim, constatăm că acest procent este oricum mult mai mare decât cel cu care îl creditează sondajele de opinie, încercarea lui C. V. Tudor de a apărea ca filosemit - o strategie sugerată, așa cum a reieșit de Egal Arad - nu face decât să creeze confuzie în electoratul său tradițional, în cel mai bun caz. Chiar dacă „schimbarea la față“ este numai o precampanie menită să-i creeze lui Arad o justificare în fața comunității­­ neconvingătoare­­, aceasta nu poate decât dăuna imaginii lui C. V. Tudor, trecerea de la o extremă la cealaltă extremă intr-un an electoral fiind contraproductivă. Mediatizarea excesivă a subiectului poate arăta faptul că în jurul acestei false probleme se află principalul oponent al PRM, PSD, care promovează în acest context două tipuri de mesaje. Unul care se adresează persoanelor care ar putea crede prin absurd că C. V. Tudor a devenit filosemit, deși, repet, nu aceasta este problema românilor, și cel de-al doilea care speculează sentimentele antisemite ale românilor, prin informații gen „C. V. Tudor, cobaiul evreilor", „ C. V. Tudor, marioneta evreilor". Este foarte posibil ca PSD să încerce să-l cantoneze pe liderul PRM în această polemică artificială, ajutat indirect de prezența Arad Communication în apropierea acestuia, exploatând tocmai dezinteresul popular față de această chestiune. Efectul pervers al strategiei - comparabilă cu cea naționalistă de la începutul anilor '90 în jurul iredentismului maghiar - este că antipatia mai veche sau mai nouă pentru Vadim ar putea să reînvie stereotipii latente antisemite. Cei care îl disprețuiesc pe Vadim vor considera că Eyal Arad este exponentul pragmatismului (real politic) israelian, iar cei care l-au prețuit pe Vadim pot trăi de acum încolo cu convingerea că - așa cum a apărut într-un ziar central zilele trecute - liderul PRM este utilizat de laboratoarele politice evreiești pentru a demonstra că un antisemit poate deveni filosemit. Nu pot afirma decât că ar fi dăunător ca, pe fundalul unei dezbateri reale de prevenire a antisemitismului în Europa, România să transforme o falsă țintă într-o discuție în care să fie antrenată întreaga societate. Ioana LUPEA i MAGHIARI La Odorhei, s-a lansat semnalul unificării tuturor mișcărilor civice ale minorității maghiare sub umbrela UDMR Uniunea Civică Maghiară aruncă mănușa spre U­DMR sta Lucian Gheorghiu începând de sâmbătă, 30 ianuarie. UDMR nu mai este singura organizație oficială de masă a comunității maghiare din România. UDMR are acum în rândul maghiarilor din România un concurent, Uniunea Ci­vică a Maghiarilor din România (UDMR). La Odor­­heiul Secuiesc, s-a desfășurat, sâmbătă, primul Con­gres al UDMR, organizație politică declarată ca alter­nativă la UDMR. Au participat 230 de delegați din 7 județe (Harghita, Covasna, Mureș, Cluj, Sălaj, Satu Mare și Maramureș), precum și peste 300 de invitați. Realizarea unificării tu­turor asociaților civice ale comunității maghia­re și prezentarea de liste la alegerile locale au fost principalele puncte de pe ordinea de zi a Congresului. Participanții au avut poziții critice la adresa UDMR, organizație con­siderată de unii ca fiind „secția maghiară PSD“. Președintele de­­ onoare al Consiliului Național al Maghiarilor din România și al UDMR, László Tőkés, a criticat dur UDMR, acuzând-o că „a realizat un parteneriat cu structuri po­litice comuniste și neocomuniste. Este ca un jug agățat de ceata maghiarilor din Transilvania, jug impus atât de la București, cât și de la Budapesta, de comuniștii dinainte de 1989, care conduc și în România, dar și în Ungaria“. La rândul său, președintele UDMR, Szász Jenő, care este și primarul orașului Odorheiul Secu­iesc, a declarat că „este timpul ca și cetățenii români de naționalitate maghiară să aibă dreptul, la fel ca cei­lalți cetățeni, nu doar să voteze, ci să și aleagă. După 1989, maghiarii și secuii doar au votat partidul unic (UDMR - n.a.) și este timpul să fim și noi liberi“. Prin­cipala decizie luată la Odorhei a fost aceea a unificării tuturor mișcă­rilor civice ale minorită­ții maghiare și „încadra­rea“ lor în UDMR. Prin­cipalele asociații civice, cele din Satu Mare, Bi­hor, Sălaj și Cluj (singu­rele cu personalitate juridică) au semnat actul de unificare. De aseme­nea, s-a decis, în cadrul­­ Congresului, ca UDMR­ să prezinte liste de can­­dida­i în alegerile locale. (­ Organizația­ alternativă a UDMR va prezenta liste de candidați în consiliile unde prezența etnicilor maghiari nu va fi periclitată Deputatul UDMR Szilagyi Szolt va candida la Oradea împotriva celui oficial desemnat de Uniune­a/ UDMR este perceput ca „secția maghiară“ a PSD­­/ Presa de la Budapesta afirmă că fostul premier Orbán Viktor, susținător al UDMR, este foarte popular printre maghiarii din Transilvania continuare în PAGINA 3 ENERGIE Turure ..Agociază pentru două proiecte diferite de transport al gazelor Nabucco are competitori­ ita Simona­­ndre Tîricia este implicată la nivel internațional în două proiecte de mare anvergură referitoare la transportul gazelor naturale, care se află în compe­tiție, cel puțin pentru moment, din punct de vedere al finanțărilor. Astfel, la sfârșitul anului 2003, Tur­cia și Grecia au semnat un acord privind crearea unui gazoduct turco-elen, care va pleca din Azer­baidjan și va ajunge în Italia. Pe de altă parte, tot Turcia participă și la un alt proiect, prin holdingul Botaș, care, împreună cu so­cietatea elenă Depa, cu cea bulgară Bulgargas, cu ungurii de la Mol, cu austriecii de la OMV și cu românii de la Transgaz formează o nouă companie. Această companie trebuie să dezvolte și să exploa­teze un gazoduct ce va porni din Turcia și se va opri doar pe teritoriul Austriei. Proiectul, din care România face parte, se nu­mește Nabucco și beneficiază de o susținere finan­ciară parțială din partea Uniunii Europene. Numai că, în perioada când se semna la București actul de înființare al companiei ce se va ocupa de proiect, Loyola de Palacio, comisarul european responsabil cu probleme energetice a dat publicității în premieră un comunicat în care își exprima satisfacția față de finalizarea negocierilor dintre Turcia și Grecia pentru celălalt gazoduct. Problema care se pune acum se referă în prin­cipiu numai la costurile celor două proiecte, respec­tiv care dintre ele, cel turco-greco-italian sau cel concurent, Turcia-Austria (din care face parte și Ro­mânia), va fi mai ieftin. TABLETA DE SCRIITOR Solomon Nicoiae Balotă Am întâlnit în viață nu o dată numele acesta, al marelui rege, „om al păcii“, purtat de unii fii ai poporului lui Israel, pe care i-am avut apropiați, care mi-au oferit nu numai prietenia lor, ci, împreună cu aceasta, adevărate daruri ale spiritului și sufletului, pentru care le-am fost și le sunt recunoscător. Pe cel dintâi l-am cunoscut demult, pe vremea copilăriei mele. A fost unul dintre acei oameni cărora le datorez în mare măsură ceea ce am devenit, ceea ce sunt, în Clujul meu natal, în ultimii doi-trei ani dinainte de izbucnirea celui de-al doilea război mondial, părinții mei angajaseră un tânăr dascăl par­ticular pentru lecții de limba engleză. Putea să aibă în jur de douăzeci și cinci de ani pe vremea când eu aveam vreo treisprezece­­patrusprezece; îl chema Salamon (după pro­nunția maghiară a numelui, despre care n-am știut niciodată dacă era prenumele sau nu­mele său de familie). Ceea ce mă interesa, ba aș putea spune mă pasiona în lecțiile sale, nu era propriu-zis limba engleză pe care o preda conștiincios și abil, ca pe o limbă vie, ci tot ce-mi vorbea în afara lecțiilor, din propriile sale lecturi, perspectivele incitante pe care le deschidea în fața privirilor mele de copil. (continuare în pagina 11) TEHNOLOGIA INFORMAȚIEI ■ MyDoom infectează în România peste un milion de mail-uri zilnic ■ www.wikipedia.org, un site în continuă transformare PAGINA 10 ECONOMIE De astăzi, achiziționarea de produse prin credit bancar ar trebui să fie mai dificilă La norme noi, aceleași rate Bancherii și retailerii de produse de folosință înde­lungată privesc cu scepticism efectele pe care Normele BNR destinate temperării expansiunii creditelor de con­sum le vor avea. Ei sunt convinși că normele nu vor duce la o îmbunătățire a deficitului de cont curent sau a ba­lanței comerciale a României. De altfel, într-o variantă optimistă, bancherii și comercianții de produse electro­nice și electrocasnice vorbesc despre o plafonare a ritmu­lui de creștere a acestor credite. PAGINA 2 w CULTURA Editurile nu mai primesc facilități pentru donațiile pe care le fac bibliotecilor Biblioteci fără cărți Intrarea în vigoare a unui nou Cod fiscal la 1 ianuarie a înfierbântat spiritele în lumea oamenilor de cultură. După ce s-au purtat discuții multe și, în mare, fără cine știe ce rezultate, și cărților li se aplică TVA de 9%, taxă ce duce la creșterea prețurilor la carte. Astfel, prin articolul 70, alineatul 8 din Legea bibliotecilor (nr. 334/ 2002) din noul Cod fiscal, se pre­vedeau anumite „stimulente“ pentru editurile care fac do­nații de carte. Adică, inves­titorii privați care sponsori­zează bibliotecile de drept public erau scutiți de la plata impozitelor cu o sumă echi­valentă cu valoarea acțiunii respective plus 2% din profit, „în condițiile abrogării aces­tei prevederi din Legea bi­bliotecilor, agenții economici nu mai au nici un avantaj da­că fac sponsorizări sau dona­ții“. PAGINA 3 Testele psihologice, incapabile să prevadă decepțiile amoroase Jandarmul român care s-a sinucis în Kosovo fusese declarat apt pentru misiune de psihologii Ministerului de Interne PAGINA . Evadat din două închisori sârbești, „Pisica“ a fost prins la Iași Celebrul infractor Constantin Cojocaru­­ a fost împușcat de polițiștii români Demonstrație de forță nucleară 1 ’ 1 Președintele­­ Vladimir Putin­­ va superviza cele mai­­ importante manevre militare ruse din ultimii 20 de ani PAGINA 3 Bursa este departe de ce ar trebui să fie de relevă și ce ascunde raportul I Bursei de Valori București PAGINA 6 PAGINA 7 1 în numărul de astăzi vă oferim GRATUIT suplimentul de cultură Litere, arte, idei

Next