Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 114-191)
1968-09-27 / No. 189
am РЯП [UNK] [UNK]А m DIN TOATE ТАП [UNK] [UNK]Е. UKTTÎ VX1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. $1 AL CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul I (VIII) nr. 189 (928) Vineri 27 septembrie 1988 ♦ 4 pagini — 30 bani ★ Finalizarea acțiunilor de rentabilizare cere un perseverent control de partid lor. Rentabilizarea tuturor produsecreșterea eficienței activității productive este un imperativ de prim ordin al economiei noastre naționale evidențiat cu deosebită pregnanță în documentele de partid și de stat. In raportul prezentat la Conferința Națională a partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta : „întreprinderile noastre trebuie să producă mai ieftin, să fabrice mărfuri de calitate superioară, să obțină beneficii crescînde“. Acțiunea de rentabilizare presupune modernizarea tehnologiilor de fabricație, depistarea și punerea în valoare a noi rezerve privind utilizarea capacităților de producție și a fondului de timp, reducerea consumului de materii prime, materiale, energie, ualizîndu-se combustibil — totul fiîn obținerea unor beneficii crescînde. Sarcina de rentabilizare trebuie privită nu numai pe ansamblul unei unități produs economice, ci și pe fiecare și fază de operație —acesta constituind mijlocul practic cel mai eficient de valorificare maximă a rezervelor interne de care dispune fiecare întreprindere. Care este preocuparea comuniștilor de la Uzina Unio din Satu Mare pe această linie ? Cum răspund acțiunile organizațiilor de partid de aici sarcinii de sporire necontenită a eficienței întregii activității de producție ?. — In lumina ducerii partidului indicațiilor con— ne spune tovarășul Constantin Tașnadi, secretarul biroului de partid pe uzină — comitetului acțiunea de depistare a cauzelor care generează pierderile și de descoperire a rezervelor interne pentru sporirea continuă a gradului de rentabilitate a producției a început intens încă în prima jumătate a anului trecut. cest scop, comitetul nostru In adte partid a elaborat un plan de măsuri detaliat. Sarcinile comitetului, ale organizațiilor de partid, conducerii uzinei, comitetului de sindicat, organizației de tineret etc. din uzină au fost axate pe folosirea cu eficientă maximă a mijloacelor de producție, a materialelor, a materiilor prime și forței de muncă, pentru valorificarea inepuizabilelor rezerve interne existente. Acestor obiective principale s-a subordonat acțiunea largă de organizare științifică a producției și a muncii. De asemenea, un accent deosebit s-a pus pe statornicirea unei discipline ferme munci de producție, pe baza unei politice educative susținute. In anul la fiecare loc de muncă trecut, uzina noastră a avut 9 produse care se realizau cu pierderi, disimînd 1.254.000 de lei. Comisia de rentabilizare — creată în uzină — a studiat fiecare fază a procesului tehnologic la produsele nerentabile, întocmind fișe de măsuri tehniceorganizatorice care să conducă la eliminarea pierderilor. Organizațiile de partid din secții au desfășurat o susținută muncă politică în rîndul muncitorilor în vederea ridicării eficienței activității pe care o desfășoară secția unde muncesc. Unele cauze care au generat pierderi au fost dezbătute în adunări de partid sau de sindicat, propunîndu-se măsuri pentru înlăturarea lor. Mobilizarea de către organizațiile de partid a unui larg activ de specialiști și muncitori cu înaltă calificare, pentru depistarea cauzelor care conduc la obținerea de produse nerentabile, atenta îndrumare a acestor colective, dezbaterea cu masa muncitorilor a măsurilor tehnico-organizatorice care se impuneau au avut rezultatele scontate: pentru toate cele 9 produse nerentabile s-au găsit posibilități de rentabilizare, încît la începutul anului curent, din unitate care milita pentru lichidarea pierderilor planificate, uzina a ajuns să-și fixeze obiective vizînd creșterea gradului de rentabilitate. Dar, cum au evoluat lucrurile în acest an ? Cum a fost valorificată experiența cîștigată în anul trecut !. Problema rentabilității a constituit cu consecvență o preocupare principală a comitetului de partid din uzină ? Realitatea ne demonstrează că, în loc să se considere obținute în anul 1967, rezultatele doar ca un început care se cerea continuat cu perseverență, problema rentabilității fiecărui produs n-a mai fost urmărită cu atenția cuvenită. Așa se face că, la încheierea primului semestru al anului curent, uzina a înregistrat o pierdere de ua 1.768.000 de lei. Cum a fost posibil ca după rezultatele bune obținute anul trecut, în acest an să se înregistreze aceste pierderi ? In primul rînd, cauza trebuie căutată în faptul că comitetul de partid nu a militat suficient pentru a întreține o atmosferă mobilizatoare, de continue căutări, de a se menține în mișcare pîrghiile de reducere sistematică a cheltuelilor de fabricație. MIHAI SAS (Continuare în pag. a 3-a) ȘEDINȚA BIROULUI COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Ieri a avut loc ședința ordinară a Biroului Comitetului județean de partid. In primul punct al ordinei de zi a fost analizat Raportul secției organizatorice a Comitetului județean de partid cu privire la preocuparea organelor și organizațiilor de partid pentru creșterea numerică calitativă a rîndurilor organizaiiilor de partid. Apreciind rezultatele obținute în acest sens, Biroul Comitetului județean de partid a stabilit măsuri care să determine continua perfecționare a conducerii muncii de primire în partid, în legătură nemijlocită cu cerințele înfăptuirii sarcinilor politice, economice, cultural-științifice și obștești ale județului. La punctul al doilea al ordinei de zi a fost dezbătută informarea comisiei economice județene privind desfășurarea acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii în unitățile economice ale județului. Biroul Comitetului județean de partid a adoptat hotărîrea de a se întreprinde amplă acțiune, în toate întrepprinderile industriale, în vederea activizării comisiilor de organizare științifică a producției și a muncii, fructificării integrale a studiilor întreprinse și determinarea unor noi domenii de investigație pentru valorificarea superioară a rezervelor de sporire a producției și eficienței activității întreprinderilor. mici, dar supărătoare Strada. Artera ce nu poate fi ocolită. O străbați zilnic, o dată, de două ori... Uneori în fugă, alteori agale. Oricum, însă, nu se poate să nu-ți ațintești privirea în jurul tău: spre clădiri, în vitrinele magazinelor, pe afișe, spre zonele de verdeață, pe trotuar. Pe retină ti se imprimă cu plăcere ceea ce te încîntă și, bineînțeles, ceea ce îți repugnă. Căci strada, în ultima instanță, este un domeniu unde ordinea și bunul gust trebuie să troneze. Parcurgem străzile municipiului Satu Mare. Peste tot semnele înnoirii. In centru, bunăoară, în locul unui peisaj cenușiu, a apărut arhitectura nouă a unui bulevard modern: trotuare largi, accesibile afluenței cetățenilor, — loc atractiv pentru promenadă; ochiuri de verdeață, concepute după o geometrie unde fantezia și bunul gust își spune cuvîntul — înviorate de ploile acestui început de toamnă. Pe Bulevardul Eliberării și alte străzi, fațadele unor mari blocuri au fost îmbrăcate în plăci de ceramică de culori diferite — pecetea modernă a construcțiilor de locuințe. Există însă și unele aspecte — în aparență mărunte — care atenuează realizările amintite mai sus. Să ne oprim, bunăoară, la problema afișajului. Străbateți străzile orașului și veți observa pe geamurile vitrinelor și pe ziduri tot soiul de afișe care arătesc aspectul din jur. Nu sîntem împotriva reclamei, departe de a se interpreta astfel opinia noastră. Dar nu subscriem ca niște afișe grosolan lucrate, să fie țintuite pe ziduri (așa сипи s-a procedat, de pildă, la magazinul „Zina" de pe strada Ștefan cel Mare). S-au gîndit oare acei care au aplicat afișele că, o dată cu expirarea valabilității lor, rămîn în ziduri spărturi care nu oferă un aspect deloc atrăgător? Și fiindcă sîntem la capitolul afișe, putem continua cu exemplele. Ușa de la intrarea în magazinul nr. 43 „Mercerie“*, a fost transformată într-un loc de afișaj. De asemeni, geamul de la vitrină. Unele afișe (vezi mozaicul din piața Libertății nr. 17) sînt lipite în locuri inadecvate, dînd un aspect neplăcut, de umplutură. Să ne oprim puțin și la aspectul unor trotuare. E regretabil că chiar în centrul municipiului (vizavi de coop. Metalo-Lemn) atunci cînd plouă, trotuarele sînt pline cu ochiuri de apă (din cauza gropilor, a denivelărilor). Tot aici, există un parc care are toate perspectivele să devină ... maidan. Din lipsa unui gard protector, „trotuarul" s-a lărgit pînă în zona verde. Pe strada Al. Cuza (sediul Comitetului municipal pentru cultură și artă) situația e și mai deplorabilă. Aici zidurile au fost invadate de bălării. Oare Comitetul de artă se ocupă de cultura. .. buruienilor? Am putea continua cu asemenea exemple, care ilustrează lipsa de grijă a edililor față de estetica străzii. Ne vom rezuma însă la unul singur. Este vorba de șanțurile cauzate de spărturile făcute în asfalt cu ocazia instalării unor conducte (str. Horea, Păstrăvului etc.). Despre această situație ziarul nostru a mai scris și ne miră faptul că gospodarii municipiului nu au reacționat în nici un fel la semnalul dat. Se desprinde din cele relatate concluzia că edilii municipiului Satu Mare, localitate în care trăiește o bună parte din populația județului, acordă prea puțină atenție unor loturi legate de estetică. Considerăm că sunt necesare luarea unor măsuri care să asigure respectarea locurilor de afișaj și înlăturarea unor afișe inestetice, precum și în vederea bunei întrețineri a asfalturilor și a zonelor verzi. Deosebit de aceasta, n-ar strica mai multă ingeniozitate în ceea ce privește reclamele luminoase. C. B. PLECAREA TOVARĂȘULUI REIDAR LARSEN Joi a părăsit Capitala tovarășul Reidar Larsen, președintele Partidului Comunist din Norvegia, care, la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a făcut o vizită în țara noastră. La plecare pe aeroportul Băneasa, oaspetele a fost salutat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, și tovarășii Gheorghe Stoica, membru supleant al Comitetului Executiv, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., de secție la C.C. al P.C.R., șefi de activiști de partid. (Agerpres) In secția de finisaj a întreprinderii Solidaritatea din Satu Mare. APROVIZIONAREA CU LEGUME ȘI FRUCTE - o problema de stringentă actualitate Sezonul de toamnă-iarnă pune în fața întreprinderilor specializate problema rezolvării competente a sarcinilor de aprovizionare a populației cu legume și fructe. Recolta bună din acest an asigură o abundență de produse legumicole, de aceea, într-o recentă discuție cu factorii răspunzători din acest resort — I.L.F. și C.L.F. Satu Mare — am efectuat un scurt tur de orizont privind stadiul actual al pregătirilor ce se fac pentru însilozarea fructelor și legumelor. Ne-am adresat tovarășului Carol Szabó, directorul I.L.F., pentru a ne relata ce bogății ale toamnei vor intra în cămările I.L.F. De aici a și răspunsul la întrebarea: reieșit Sunt asigurate toate condițiile pentru îndeplinirea sarcinilor de însilozare? — I.L.F. Satu Mare — arăta interlocutorul nostru — dispune în județ de patru centre de legume și fructe: La Căței, Satu Mare, Negrești-Oaș și Halmeu. Ne-am străduit să asigurăm consumatorilor cantități de fructe și legume suficiente, în așa fel ca în sezonul rece aprovizionarea să se facă în condiții bune. In prezent, sunt în toi însilozările. Mare parte din contractele încheiate au fost onorate în aceste zile. La însilozările din acest an, spre deosebire de alți ani, centrele de legume și fructe din județ vor asigura aprovizionarea numai pînă la 1 februarie a.c., sarcinile de aprovizionare rămînînd în continuare în sarcina I.L.F. Acest lucru ne determină să însilozăm cantități sporite de legume și fructe pentru a putea face față solicitărilor. Astfel, putem aminti că pentru sezonul toamnă-iarnă, I.L.F. va însiloza 7.500 tone cartofi, 4.225 tone diverse legume, 575 tone ceapă uscată, 1.250 tone varză, 600 tone rădăcinoase, 400 t. fasole boabe, 900 tone fructe și altele. Așadar, avem toată convingerea că aprovizionarea cu legume și fructe va fi asigurată. Dat fiind faptul, că pentru o lungă perioadă a anului, aprovizionarea municipiului Satu Mare va fi făcută de către C.L.F. Sa G. TONICA (Continuare în pag. a 3-a) MONAmmu TRIM. © taiMtud [UNK] [UNK] [UNK]1 <а [UNK] [UNK] mm ssaggs ■ВД!И Lui Văsii i-a rămas încrustată în minte ziua de 16 septembrie. Trezit o dată cu zorile, s-a grăbit, aproape în fugă, fără să mai mănince, să ajungă la școală, nu cumva să-ntirzie, deși seara iscodise pînă tirziu pe fratele său despre ceea ce va fi Mîine. Și, întradevăr, Mîine a fost pentru el cea mai mare sărbătoare: atiția copii, atîtea Hori și Tovarășa care a vorbit așa frumos cu el... Totul l-a copleșit. Văsii simțea din plin că nu mai e oricine, că de „Azi“ e elev. S-l dovedea și ghiozdanul pe care, din cînd în cînd, îl mîngîia ca pe o jucărie preferată. D-apoi cărțile, care sînt ale lui, primite în dar. N-o să mai strige frate-său la el că-i umblă prin cărți. Și ce curate sînt, ce poze frumoase aur iar sub poze scrie cu Utere. Desigur, cînd merge acasă va arăta deja că știe să citească, că nu mai e mic... A fost cam necăjit cînd clopoțelul a sunat — deși povestea aceea a fost atît de frumos spusă de Tovarășa — că nu știe să citească. N-a știut nici a doua, nici a treia zi, dar supărarea i-a trecut. Amintirea primei zile de școală a rămas caldă în suflet... Bețișoarele se aliniază ascultătoare sub creionul ținut bărbătește — nu cumva să scape — iar cînd învățătoarea trece printre bănci și-l mingîie pe cap și spune: „Bravo, găsit, vezi că știi să scrii! — silitorul elev, îmbujorat, știe ce va avea de făcut... După ce zmeul a fost învins și clasa răsuntă ușurată, învățătoarea întreabă: „Pe cine iubiți voi din această poveste? Mîinile se ridică cu două degete sus. Văsii se ridică in picioare, mai sus, pe virfuri să fie observat: „Spun eu, Tovarășă!“. S. FLAVIURAREȘ wm wmm ш/Ш [UNK] [UNK] SBf OAMENII CRESC O DATĂ CU FABRICA 1PROFIL Satu Mare. in aceste zile de toamnă, zile de intense pregătiri pentru producția trimestrului IV al anului, mai ales cind noua fabrică de mobilă, cu productivă o capacitate de 22.000 garnituri mobilă pe an, va intra în probe tehnologice, se definitivează măsurile, menite să ridice nivelul activității tehnico-economice la înălțimea sarcinilor trasate de conducerea de partid și de stat. In ansamblul preocupărilor colectivului de muncă, o importanță deosebită o are organizarea temeinică a activității de calificare, ridicarea calificării și specializării tehnicoprofesionale a cadrelor de muncitori. însemnări Au fost calificați anul acesta prin cursuri de școlarizare 20 ajutori-montatori, si tîmplari pentru îmbinarea furnirurilor estetice, peste 20 de șlefuitori-lustruitori de pelicule de lac, terminându-se, de asemenea, specializarea a 39 de sculptori întârzieri pentru mobila stil. — Ce măsuri s-au întreprins de către conducerea întreprinderii pentru folosirea capacităților de producție sosite in noua fabrică de mobilă? — a fost întrebarea pe care am adresat-o mai intîi tovarășului Petre Lupu, inginerul șef al IPROFIL Conducerea întreprinderii — spunea acesta — a luat măsuri din timp pentru selecționarea a 70 de muncitori calificați pentru în diferite specializarea întreprinderi din țară, care folosesc deja utilaje similare. In aceste zile, vor fi trimise două serii a cite 15 muncitori, urmînd ca ceilalți să continue cursurile in trimestrul IV a.c. și trimestrul I 1969. Am consemnat zilele trecute cu curiozitatea caracteristică reporterului, două cifre semnificative: in ultimii ani berea a livrat întreprinproduse pentru export în valoare de 50 milioane lei, iar în primele 8 luni din acest an, de peste 4 milioane lei. Este un succes care merită să fie evidențiat. In secțiile întreprinderii am mai întîlnit peste 100 de ucenici, care se califică la locul de muncă. Ei sînt sprijiniți și dați cu grijă și îndruite de către cei atenmai pregătiți muncitori, ingineri și tehnicieni. In anul viitor, la IPROFIL se vor deschide noi cursuri de calificare pentru tîmplari, de specializare pentru sculptori , întârzieri și altele, care in final vor duce la îmbunătățirea întregii activități economice a întreprinderii. în orice caz, un lucru îți apare sebit de evident: deooamenii cresc aici o dată cu fabrica nouă, cîștigă zi de zi în măiestrie profesională, se pregătesc din mers pentru zilele cînd pe porțile acesteia vor trebui să iasă 22.000 garnituri de mobilă, care vor trebui să mai aibă o calitate, să fie de... calitate. IOAN GHEORGHE, corespondent