Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1968 (Anul 1, nr. 114-191)

1968-09-27 / No. 189

am РЯП [UNK] [UNK]А m DIN TOATE ТАП [UNK] [UNK]Е. UKTTÎ VX1 ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. $1 AL CONSILIUL POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Anul I (VIII) nr. 189 (928) Vineri 27 septembrie 1988 ♦ 4 pagini — 30 bani ★ Finalizarea acțiunilor de rentabilizare cere un perseverent control de partid lor. Rentabilizarea tuturor produse­creșterea eficienței activită­ții productive este un imperativ de prim ordin al economiei noas­tre naționale evidențiat cu deo­sebită pregnanță în documentele de partid și de stat. In raportul prezentat la Conferința Națională a partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta : „întreprinderile noastre trebuie să producă mai ieftin, să fa­brice mărfuri de calitate supe­rioară, să obțină beneficii cres­­cînde“. Acțiunea de rentabilizare pre­supune modernizarea tehnolo­giilor de fabricație, depistarea și punerea în valoare a noi rezerve privind utilizarea capaci­tăților de producție și a fondu­lui de timp, reducerea consumu­­lui de materii prime,­­ materiale, energie, ualizîndu-se combustibil — totul fi­­în obținerea unor beneficii crescînde. Sarcina de rentabilizare trebuie privită nu numai pe ansamblul unei uni­tăți produs economice, ci și pe fiecare și fază de operație —­­acesta constituind mijlocul prac­tic cel mai eficient de valori­ficare maximă a rezervelor interne de care dispune fiecare întreprindere. Care este preocu­parea comuniștilor de la Uzina Unio din Satu Mare pe această linie ? Cum răspund acțiunile organizațiilor de partid de aici sarcinii de sporire necontenită a eficienței întregii activității de producție ?. — In lumina ducerii partidului indicațiilor con­— ne spune tovarășul Constantin Tașnadi, secretarul biroului de partid pe uzină — comitetului acțiunea de depistare a cauzelor care ge­nerează pierderile și de desco­perire a rezervelor interne pen­tru sporirea continuă a gradului de rentabilitate a producției a început intens încă în prima jumătate a anului trecut. cest scop, comitetul nostru In a­­dte partid a elaborat un plan de măsuri detaliat. Sarcinile comi­tetului, ale organizațiilor de partid, conducerii uzinei, comi­tetului de sindicat, organiza­ției de tineret etc. din uzină au fost axate pe folosirea cu efici­entă maximă a mijloacelor­­ de producție, a materialelor, a materiilor prime și forței de muncă, pentru valorificarea inepuizabi­lelor rezerve interne existente. Acestor obiective principale s-a subordonat acțiunea largă de or­ganizare științifică a produc­ției și a muncii. De asemenea, un accent deosebit s-a pus pe statornicirea unei discipline fer­me munci de producție, pe baza unei politice educative susți­nute. In anul la fiecare loc de muncă­ trecut, uzina noastră a avut 9 produse care se realizau cu pierderi, disimînd 1.254.000 de lei. Comisia de rentabilizare — creată în uzină — a studiat fie­care fază a procesului tehnolo­gic la produsele nerentabile, în­tocmind fișe de măsuri tehnice­­organizatorice care să conducă la eliminarea pierderilor. Orga­nizațiile de partid din secții au desfășurat­­ o susținută muncă politică în rîndul muncitorilor în vederea ridicării eficienței activității pe care o desfășoară secția unde muncesc. Unele cauze care au generat pierderi au fost dezbătute în adunări de partid sau de sindicat, propu­­nîndu-se măsuri pentru înlătu­rarea lor. Mobilizarea de către organi­zațiile de partid a unui larg ac­tiv de specialiști și muncitori cu înaltă calificare, pentru de­pistarea cauzelor care conduc la obținerea de produse nerenta­bile, atenta îndrumare a aces­tor colective, dezbaterea cu masa muncitorilor a măsurilor tehnico-organizatorice care se impuneau au avut rezultatele scontate: pentru toate cele 9 produse nerentabile s-au găsit posibilități de rentabilizare, încît la începutul anului curent, din unitate care milita pentru lichi­darea pierderilor planificate, uzi­na a ajuns să-și fixeze obiective vizînd creșterea gradului de rentabilitate. Dar, cum au evoluat lucrurile în acest an ? Cum a fost valorifi­cată experiența cîștigată în anul trecut !. Problema rentabilității a constituit cu consecvență o preocupare principală a comite­tului de partid din uzină ? Reali­tatea ne demonstrează că, în­ loc să se considere obținute în anul 1967, rezultatele doar ca un început care se cerea conti­nuat cu perseverență, problema rentabilității fiecărui produs n-a mai fost urmărită cu atenția cu­venită. Așa se face că, la înche­ierea primului semestru al anu­lui curent, uzina a înregistrat o pierdere de ua 1.768.000 de lei. Cum a fost posibil ca după re­zultatele bune obținute anul trecut, în acest an să se înre­gistreze aceste pierderi ? In primul rînd, cauza trebuie căutată în faptul că comitetul de partid nu a militat suficient pentru a întreține o atmosferă mobilizatoare, de continue cău­tări, de a se menține în mișca­re pîrghiile de reducere sistema­tică a cheltuelilor de fabricație. MIHAI SAS (Continuare în pag. a 3-a) ȘEDINȚA BIROULUI COMITETULUI JUDEȚEAN DE PARTID Ieri a avut loc ședința ordi­nară a Biroului Comitetului ju­dețean de partid. In primul punct al ordinei de zi a fost analizat Raportul secției organizatorice a Comi­tetului județean de partid cu privire la preocuparea organe­lor și organizațiilor de partid pentru creșterea numerică calitativă a rîndurilor organiza­­i­­iilor de partid. Apreciind re­zultatele obținute­­ în acest sens, Biroul Comitetului jude­țean de partid a stabilit măsuri care să determine continua per­fecționare a conducerii muncii de primire în partid, în legă­tură nemijlocită cu cerințele înfăptuirii sarcinilor politice, economice, cultural-științifice și obștești ale județului. La punctul al doilea al ordi­nei de zi a fost dezbătută in­formarea comisiei economice județene privind desfășurarea acțiunii de organizare științifi­că a producției și a muncii în unitățile economice ale jude­țului. Biroul Comitetului jude­țean de partid a adoptat hotă­­rîrea de a se întreprinde amplă acțiune, în toate între­p­prinderile industriale, în vede­rea activizării comisiilor de or­ganizare științifică a producți­ei și a muncii, fructificării in­tegrale a studiilor întreprinse și determinarea unor noi dome­nii de investigație pentru va­lorificarea superioară a rezer­velor de sporire a producției și eficienței activității întreprin­derilor. mici, dar supărătoare Strada. Artera ce nu poate fi ocolită. O străbați zilnic, o da­tă, de două ori... Uneori în fu­gă, alteori agale. Oricum, însă, nu se poate să nu-ți ațintești pri­virea în jurul tău: spre clădiri, în vitrinele magazinelor, pe afi­șe, spre zonele de verdeață, pe trotuar. Pe retină ti se imprimă cu plăcere ceea ce te încîntă și, bineînțeles, ceea ce îți repugnă. Căci strada, în ultima instanță, este un domeniu unde ordinea și bunul gust trebuie să troneze. Parcurgem străzile municipiului Satu Mare. Peste tot semnele în­noirii. In centru, bunăoară, în lo­cul unui peisaj cenușiu, a apărut arhitectura nouă a unui bulevard modern: trotuare largi, accesibile afluenței cetățenilor, — loc atrac­tiv pentru promenadă; ochiuri de verdeață, concepute după o geo­metrie unde fantezia și bunul gust își spune cuvîntul — înviorate de ploile acestui început de toamnă. Pe Bulevardul Eliberării și alte străzi, fațadele unor mari blocuri au fost îmbrăcate în plăci de ce­ramică de culori diferite — pece­tea modernă a construcțiilor de locuințe. Există însă și unele aspecte — în aparență mărunte — care a­­tenuează realizările amintite mai sus. Să ne oprim, bunăoară, la problema afișajului. Străbateți străzile orașului și veți observa pe geamurile vitrinelor și pe zi­duri tot soiul de afișe care ară­tesc aspectul din jur. Nu sîntem împotriva reclamei, departe de a se interpreta astfel opinia noastră. Dar nu subscriem ca niște afișe grosolan lucrate, să fie țintuite pe ziduri (așa сипи s-a procedat, de pildă, la magazinul „Zina" de pe strada Ștefan cel Mare). S-au gîndit oare acei care au aplicat afișele că, o dată cu expirarea va­labilității lor, rămîn în ziduri spărturi care nu oferă un aspect deloc atrăgător? Și fiindcă sîntem la capitolul afișe, putem continua cu exemplele. Ușa de la intrarea în magazinul nr. 43 „Mercerie“*, a fost transformată într-un loc de afișaj. De asemeni, geamul de la vitrină. Unele afișe (vezi mozai­cul din piața Libertății nr. 17) sînt lipite în locuri inadecvate, dînd un aspect neplăcut, de um­plutură. Să ne oprim puțin și la aspec­tul unor trotuare. E regretabil că chiar în centrul municipiului (viza­vi de coop. Metalo-Lemn) atunci cînd plouă, trotuarele sînt pline cu ochiuri de apă (din cauza gro­pilor, a denivelărilor). Tot aici, e­­xistă un parc care are toate per­spectivele să devină ... maidan. Din lipsa unui gard protector, „trotuarul" s-a lărgit p­înă în zo­na verde. Pe strada Al. Cuza (se­diul Comitetului municipal pentru cultură și artă) situația e și mai deplorabilă. Aici zidurile au fost invadate de bălării. Oare Comi­tetul de artă se ocupă de cultu­ra. .. buruienilor? Am putea continua cu asemenea exemple, care ilustrează lipsa de grijă a edililor față de estetica străzii. Ne vom rezuma însă la unul singur. Este vorba de șan­țurile cauzate de spărturile făcute în asfalt cu ocazia instalării u­­nor conducte (str. Horea, Păstră­vului etc.). Despre această situație ziarul nostru a mai scris și ne miră faptul că gospodarii muni­cipiului nu au reacționat în nici un fel la semnalul dat. Se desprinde din cele relatate concluzia că edilii municipiului Satu Mare, localitate în care tră­iește o bună parte din populația județului, acordă prea puțină a­­tenție unor loturi legate de este­tică. Considerăm că sunt necesa­re luarea unor măsuri care să asigure respectarea locurilor de afișaj și înlăturarea unor afișe inestetice, precum și în vederea bunei întrețineri a asfalturilor și a zonelor verzi. Deosebit de a­­ceasta, n-ar strica mai multă in­geniozitate în ceea ce privește reclamele luminoase. C. B. PLECAREA TOVARĂȘULUI REIDAR LARSEN Joi a părăsit Capitala tovarășul Reidar Larsen, președintele Parti­dului Comunist din Norvegia, ca­re, la invitația Comitetului Cen­tral al Partidului Comunist Ro­mân, a făcut o vizită în țara noas­tră. La plecare pe aeroportul Bă­neasa, oaspetele a fost salutat de tovarășul Nicolae Ceaușescu, se­cretar general al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, și tovarășii Gheorghe Stoica, membru supleant al Co­mitetului Executiv, Mihai Dalea, secretar al C.C. al P.C.R., de secție la C.C. al P.C.R., șefi de activiști de partid. (Agerpres) In secția de finisaj a întreprinderii Solidarita­tea din Satu Mare. APROVIZIONAREA CU LEGUME ȘI FRUCTE - o problema de stringentă actualitate Sezonul de toamnă-iarnă pune în fața întreprinderilor specializa­te problema rezolvării competen­te a sarcinilor de aprovizionare a populației cu legume și fructe. Recolta bună din acest an­ asigu­ră o abundență de produse legu­micole, de aceea, într-o recentă discuție cu factorii răspunzători din acest resort —­ I.L.F. și C.L.F. Satu Mare — am efectuat un scurt tur de orizont privind sta­diul actual al pregătirilor ce se fac pentru însilozarea fructelor și legumelor. Ne-am adresat tova­rășului Carol Szabó, directorul I.L.F., pentru a ne relata ce bo­gății ale toamnei vor intra în cămările I.L.F. De aici a și răspunsul la întrebarea: reieșit Sunt asigurate toate condițiile pentru îndeplinirea sarcinilor de în­silo­­zare? — I.L.F. Satu Mare — arăta in­terlocutorul nostru — dispune în județ de patru centre de legume și fructe: La Căței, Satu Mare, Negrești-Oaș și Halmeu. Ne-am străduit să asigurăm consumato­rilor cantități de fructe și legu­me suficiente, în așa fel ca în sezonul rece aprovizionarea să se facă în condiții bune. In pre­zent, sunt în toi însilozările. Ma­re parte din contractele încheia­te au fost onorate în aceste zile. La însilozările din acest an, spre deosebire de alți ani, centrele de legume și fructe din județ vor a­­sigura aprovizionarea numai pînă la 1 februarie a.c., sarcinile de a­provizionare rămînînd în continu­are în sarcina I.L.F. Acest lucru ne determină să însilozăm canti­tăți sporite de legume și fructe pentru a putea face față solicită­rilor. Astfel, putem aminti că pentru sezonul toamnă-iarnă, I.L.F. va însiloza 7.500 tone cartofi, 4.225 tone diverse legume, 575 tone ceapă uscată, 1.250 tone var­ză, 600 tone rădăcinoase, 400 t. fasole boabe, 900 tone fructe și altele. Așadar, avem toată con­vingerea că aprovizionarea cu legume și fructe va fi asigurată.­­ Dat fiind faptul, că pentru o lungă perioadă a anului, apro­vizionarea municipiului Satu Ma­re va fi făcută de către C.L.F. Sa­ G. TONICA (Continuare în pag. a 3-a) MONAmmu TRIM. © taiMtud [UNK] [UNK] [UNK]1 <а [UNK] [UNK] mm ssaggs ■ВД!­И Lui Văsii i-a rămas încrus­tată în minte ziua de 16 sep­tembrie. Trezit o dată cu zo­rile, s-a grăbit, aproape în fu­gă, fără să mai mănince, să ajungă la școală, nu cumva să-ntirzie, deși seara iscodise pînă tirziu pe fratele său des­pre ceea ce va fi Mîine. Și, întradevăr, Mîine a fost pen­tru el cea mai mare sărbă­toare: atiția copii, atîtea Hori și Tovarășa care a vorbit așa frumos cu el... Totul l-a co­pleșit. Văsii simțea din plin că nu mai e oricine, că de „Azi“ e elev. S-l dovedea și ghiozdanul pe care, din cînd în cînd, îl mîngîia ca pe o jucărie preferată. D-apoi cărți­le, care sînt ale lui, primite în dar. N-o să mai strige frate-său la el că-i umblă prin cărți. Și ce curate sînt, ce poze fru­moase aur iar sub poze scrie cu Utere. Desigur, cînd merge acasă va arăta deja că știe să citească, că nu mai e mic... A fost cam necăjit cînd clopo­țelul a sunat — deși povestea aceea a fost atît de frumos spusă de Tovarășa — că nu știe să citească. N-a știut nici a doua, nici a treia zi, dar supărarea i-a trecut. Amintirea primei zile de școală a rămas caldă în suflet... Bețișoarele se aliniază ascultătoare sub creio­nul ținut bărbătește — nu cumva să scape — iar cînd învățătoarea trece printre bănci și-l mingîie pe cap și spune: „Bravo, găsit, vezi că știi să scrii! — silitorul elev, îmbujorat, știe ce va avea de făcut... După ce zmeul a fost învins și clasa răsuntă ușurată, învățătoarea întreabă: „Pe ci­ne iubiți voi din această po­veste? Mîinile se ridică cu două degete sus. Văsii se ri­dică in picioare, mai sus, pe virfuri să fie observat: „Spun eu, Tovarășă!“. S. FLAVIU­RAREȘ wm wmm ш/Ш [UNK] [UNK] SBf OAMENII CRESC O DATĂ CU FABRICA 1PROFIL Satu Mare. in aceste zile de toam­nă, zile de intense pre­gătiri pentru producția trimestrului IV al a­­nului, mai ales cind noua fabrică de mo­bilă, cu productivă o capacitate de 22.000 garnituri mobilă pe an, va intra în probe teh­nologice, se definiti­vează măsurile, menite să ridice nivelul acti­vității tehnico-econo­­mice la înălțimea sar­cinilor trasate de con­ducerea de partid și de stat. In ansamblul preocu­părilor colectivului de muncă, o importanță deosebită o are organi­zarea temeinică a acti­vității de calificare, ri­dicarea calificării și specializării tehnico­­profesionale a cadrelor de muncitori. însemnări Au fost calificați a­­nul acesta prin cursuri de școlarizare 20 ajutori-montatori, si tîmplari pentru îm­binarea furnirurilor es­tetice, peste 20 de șlefuitori-lustruitori de pelicule de lac, ter­­minându-se, de aseme­nea, specializarea a 39 de sculptori întârzieri pentru mobila stil. — Ce măsuri s-au întreprins de către conducerea întreprin­derii pentru folosirea capacităților de pro­ducție sosite in noua fabrică de mobilă? — a fost întrebarea pe care am adresat-o mai intîi tovarășului Petre Lupu, inginerul șef al IPROFIL Conducerea în­treprinderii — spunea acesta — a luat mă­suri din timp pentru selecționarea a 70 de muncitori calificați pentru în diferite specializarea întreprin­deri din țară, care fo­losesc deja utilaje si­milare. In aceste zi­le, vor fi trimise două serii a cite 15 muncitori, urmînd ca ceilalți să continue cursurile in trimes­trul IV a.c. și tri­mestrul I 1969. Am consemnat zi­lele trecute cu cu­riozitatea caracteris­tică reporterului, două cifre semnificative: in ultimii ani berea a livrat întreprin­produ­se pentru export în valoare de 50 milioa­ne lei, iar în primele 8 luni din acest an, de peste 4 milioane lei. Este un succes care merită să fie evidențiat. In secțiile întreprin­derii am mai întîlnit peste 100 de ucenici, care se califică la lo­cul de muncă. Ei sînt sprijiniți și dați cu grijă și îndru­ite de către cei aten­mai pregătiți muncitori, in­gineri și tehnicieni. In anul viitor, la IPROFIL se vor des­chide noi cursuri de calificare pentru tîm­plari, de specializa­re pentru sculptori , întârzieri și altele, ca­re in final vor duce la îmbunătățirea întregii activități economice a întreprinderii. în orice caz, un lucru îți apare sebit de evident: deo­oa­menii cresc aici o da­tă cu fabrica nouă, cîștigă zi de zi în măiestrie profesiona­lă, se pregătesc din mers pentru zilele cînd pe porțile acesteia vor trebui să iasă 22.000 garnituri de mo­bilă, care vor trebui să mai aibă o calita­te, să fie de... calita­te. IOAN GHEORGHE, corespondent

Next