Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 192-270)
1968-10-18 / No. 207
PROПЕТARI VW TOATE TARILE. UNITIVAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. $1 AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU за [UNK] Anul I (VII nr. 207 (9< ★ Vineri 18 octombrie * 4 pagini — 30 bani)4) 1968 IBCHELEBEfI VIZITE 1 СОИ О [UNK]САТВОИОВ UE PflBTin ȘI DE STAT Sfl IIlSl Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la adunarea oamenilor de cultură din Iași Stimați tovarăși, ba mitingul de astăzi m-am referit la cîteva probleme care consider că, preocupînd întregul nostru popor, muncitori, țărani, intelectuali, preocupă deopotrivă și intelectualitatea din Iași. Am ascultat cu deosebită plăcere cuvîntul reprezentanților intelectualității ieșene. In tot ceea ce ați spus, tovarăși, vedem o expresie a încrederii dv. în politica marxist-leninistă a partidului nostru, o expresie a hotărîrii intelectualității ieșene ca, alături de întreaga noastră intelectualitate, să-și aducă contribuția la înfăptuirea programului de desăvîrșire a socialismului în România. S-au ridicat și o serie de probleme pe care le-au dori realizate. Ele oglindesc preocupările celor care lucrează în diferitele sectoare ale cercetării științifice, ale creației literar-artistice de a dezvolta activitatea lor, de a valorifica mai plin plin forțele intelectuale de care dispun orașul și județul dv. Mu am de gînd, și vă rog să nu-mi luați în nume de rău ceasta, să răspund imediat la problemele ridicate astăzi; ele necesită studiu, o analiză atentă, pentru a vedea posibilitățile existente pentru realizarea lor și, poate, daunele, și oportunitatea realizării. Este justificată dorința, pe care noi o apreciem, a intelectualilor ieșeni de a nu rămîne în urmă în nici un sector, de a fi la înălțimea activității tumultoase desfășurate în patria noastră pentru dezvoltarea științei și culturii. Este adevărat, Iașul are tradiții științifice și artistice. vechi In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desigur ușor să asiguri continuarea acestor tradiții, dar mai cu seamă să ridici activitatea științifică și culturală, folosind tradiții bune, la nivelul cerințelor de astăzi ale științei și culturii, la nivelul exigentelor pe care partidul, poporul nostru le pun în fața intelectualității. Noi, conducerea partidului și statului, dăm o apreciere deosebită activității desfășurate de intelectualitatea ieșeană în domeniul învățămîntului. Intr-adevăr, aici, în acest puternic centru universitar al României, se obțin rezultate bune. Mii și mii de absolvenți ai învățămîntului tehnic și universitar contribuie, alături de specialiștii care învață în alte centre ale țării noastre, la desăvîrșirea operei de construcție socialistă. Aș dori să folosesc cest prilej pentru a exprima compului didactic, tuturor tovarășilor care lucrează în domeniul pregătirii tineretului- cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun și urări de noi succese în activitatea lor. (Aplauze). Se desfășoară în Iași o intensă activitate în domeniul cercetării științifice. Și în acest sector Iașul se poate mîndri cu o serie de rezultate pozitive. Dar noi considerăm că trebuie să se depună eforturi și mai mari pentru a folosi pe deplin potențialul științific din Iași, puternicul corp de oameni de știință de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea științifică în cadrul învățămîntului superior. Și în acest domeniu trebuie nu numai continuate tradițiile progresiste, ci și sporit aportul concret la dezvoltarea științei românești contemporane. Este de înțeles, tovarăși, că opera pe care nooi o înfăptuim — construirea societății socialiste — nu poate să fie dusă la bun sfîrșit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun în toate domeniile de activitate, și în primul rînd în domeniul științei. Astăzi, cînd suntem martorii celui mai uriaș progres al științei, care schimbă în mod radical nenumărate concepții, care creează orizonturi noi, nebănuite, a nu cerceta, a nu te strădui să duci mai departe cunoașterea, a nu te pune în serviciul progresului material și spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămîneri în urmă. Or, noi, comuniștii, ne-am propus să construim societatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce știința a creat mai bun, de aceea oamenii noștri de știință trebuie să fie creatori, să contribuie la progresul general al științei. (Aplauze). Iată de ce, tovarăși, nu este suficient să vorbim de Petru Poni sau de alți oameni de știință din trecutul Iașilor. Trebuie să propunem să avem nu unul, ne zeci de Petru Poni, zeci de mari tematicieni și fizicieni de valoare, Iașul poate face aceasta. La această muncă cheamă partidul nostru și pe intelectualii din Iași. (Aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie modernă în Iași. Dacă m-aș referi numai la chimie, în curînd va intra aici în funcție un mare combinat modern, puternic, cu tehnologie importată. Dar oare, tovarăși, va trebui să fim nent tributari ai importului permade tehnică și de creație științifică? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obținut în dezvoltarea forțelor de producție, să ducem mai departe noi înșine cercetarea științifică, să valorificăm la o scară mai largă creația oamenilor noștri de știință. Avem mulți oameni de știință valoroși. Și în străinătate sunt mulți români fruntași în cercetarea științifică modernă în chimie, în electronică. Noi dorim ca și dv., oamenii de știință din Iași, să fiu permanent un detașament de frunte al științei (Aplauze). Aceasta este românești, valabil și pentru alte sectoare de activitate spirituală. Avem într-adevăr un trecut frumos în creația literară ieșeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că suntem în Iași la înălțimea acestui trecut. Avem unele rezultate bune. Dar considerăm că trebuie să lucrăm în așa fel încît să avem rezultate și mai bune, ca din rîndurile intelectualității ieșene să se afirme cu mai mulți urmași demni ai lui Vasile Alecsandri, Eminescu, Sadoveanu, Creangă. Oare oamenii de creație de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire? Dimpotrivă, în afară de munți, de păduri, de cîmpii, de rîuri, avem înfăptuiri sociale pe care nu le-au cunoscut înaintașii noștri și care așteaptă de la creatorii de astăzi din Iași, ca și din București, și din restul țării- să le redea toată măreția lor. Artiștii au datoria să lase scris urmașilor, veacuri, mărturii despre ceea peste ce au fost în stare să creeze oamenii, constructorii socialismului, despre ceea ce au fost în stare să realizeze oamenii de litere și de arte de azi. Ei trebuie să se întreacă cu înaintașii, să făurească opere mai valoroase decit aceștia. Faptele mărețe săvîrșite de clasa noastră muncitoare, de țărănime, de intelectualitate sub conducerea partidului, întruchipate în opere pot deveni un tezaur de înarmare spirituală, de mobilizare, a întregului popor la marea operă de edificare a României socialiste. (Aplauze puternice). Avem mîndria de a fi participanți activi ai marilor transformări care au loc în patria noastră, ai politicii externe promovate de partidul și guvernul nostru. Cu toții ne mîndrim atunci cînd în țară sau în străinătate prietenii noștri din țări socialiste și din alte țări apreciază ceea ce facem noi. Oare oamenii noștri de artă, de cultură nu trebuie să se inspire din aceste realizări, nu trebuie să le redea în cuvinte meșteșugite care să nu „sune numai din coadă" și care să înflăcăreze, să mobilizeze la luptă? Iată ce cerem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră marxist-leninistă, materialismul dialectic și istoric — concepția partidului nostru despre lume și viață — dau o asemenea perspectivă filozofică, istorică, iicit trebuie numai bine înțelese și bine folosite pentru a genera opere la înălțimea gîndirii clasei noastre muncitoare, la înălțimea politicii partidului nostru. Iată ce cerem noi de la oamenii de creație. (Aplauze puternice). Țelul suprem al politicii noastre (Continuare în pag. a 4-a) PAgina 11 a VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT ÎN JUDEȚUL BOTOȘANI După cum s-a mai anunțat, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu și Georghe Stoica, care au făcut în cursul zilei de miercuri o vizită la Iași, s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, sala Filarmonicii de stat „Molîndova". Cu acest prilej au luat cuvîntul tovarășii Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului județean Iași al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, acad. Cristofor Simionescu, rectorul Institutului politehnic „Gheorghe Asachi", prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîmboviță, directorul Institutului de istorie și arheologie al Filialei din Iași a Academiei, pictorul Dan Hatmanu, prof. dr. Constantin Negoiță, prof. dr. Constantin Corduneanu, poetul Cornelii Sturza și Alexandru Husar, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Primit cu puternice și îndelungi aplauze, in increierea întîlnirii a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului general al C.C. al P.C.R., ascultată cu un deosebit interes de cei prezenți, a fost subliniata in ruplitate rînduri de puternice aplauze. Intîlnirea a prilejuit o vibrantă manifestare a adeziunii oamenilor de știință, artă și cultură din Iași la politica internă și externă a partidului nostru. Cei prezenți și-au exprimat hotărîrea fermă de a spori eforturile în educarea tinerei generații, pentru dezvoltarea , științei, artei și culturii în scopul înfloririi continue a României socialiste. Seara, conducătorii de partid și de stat au asistat la un spectacol folcloric susținut de colectivul Teatrului Național „Vasile Alecsandri" și de ansambluri artistice locale. La ieșirea din teatru, mii de ieșeni au întîmpînat pe tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și pe ceilalți conducători de partid și de stat cu urale și ovații. In fața statuii lui Ștefan cel Mare a avut loc un scurt moment evocator al gloriei Moldovei. Actorul Teofil Vîlcu, de la Teatrul Național, a rostit cuvintele de neuitat ale marelui voievod Ștefan, din piesa lui Delavrancea „Apus de soare" : „Moldova este a urmașilor, a urmașilor urmașilor voștri, veacul veacurilor". Corul a preîn luat aceste cuvinte emoționante, în mijlocul nesfârșitelor (Continuare în pag. a 4-a) Ecaterina Pomian, una dintre cele mai harnice muncitoare din sectorul III al Fabricii de confecții Mondiala una din premisele de bază ale obținerii unor recolte bogate de grîu. La C.A.P. Botiz se acorda după cum se poate vedea și din fotografia alăturată — mulatenție acestei lucrări. ck Pregătirea temeinică a terenului pentru insămințări constituie Foto: M SARCA Fiecare zi, fiecare minut din această perioadă - folosit cu maximă eficiență la lucrările agricole ! Timpul relativ frumos din ultimele zile a favorizat intensificarea ritmului lucrărilor agricole de toamnă. Unitățile agricole care au folosit întreaga capacitate de lucru a mijloacelor de producție și au folosit fiecare oră buna de lucru, au obținut rezultate bune. I.A.S. Cărei, de exemplu, a insămînțat peste 1.400 ha cu griu de toamnă în condiții agrotehnice bune. In ansamblu pe județ ritmul insămînțărilor în întreprinderile agricole de stat este însă sub posibilitățile reale. La data de 16 octombrie rămăseseră de însămințat circa 3.000 ha cu griu. Situația este de-a dreptul îngrijorătoare la I.A.S. Satu Mare, unde au mai rămas de însămînțat 1.000 ha. Aici se impune de urgență găsirea modalităților de reamplasare a culturii griului, depistarea terenurilor zvîntate care corespund pregătirii solului și însămînțărilor. Soluții asemănătoare trebuiesc găsite și la I.A.S. Ardud, unde, de asemenea, a mai rămas de semănat o însemnată suprafață. Multă atenție trebuie acordată recoltării, transportării și depozitării produselor agricole. Din cauza întîrzierii recoltării soiei, producția se diminuează. Pînă la ora actuală a mai rămas de recoltat soia de pe circa 1.300 ha, din care 300 ha la I.A.S. din Ardud. Dintre culturile tîrzii, cea mai mare pondere o are porumbul pentru boabe. In întreprinderile agricole de stat din județul nostru s-a cules porumbul de pe circa 39 la sută din suprafețele cultivate. Pe cîmp se mai găsesc însă nerecoltate cantități mari de porumb, iar de pe alte 173 ha știuleții de porumb recoltați se află încă la marginea tarlalelor. Toți lucrătorii de pe ogoare trebuie să înțeleagă că recolta se cere strînsă cu orice preț și depozitată cit mai grabnic în bune condiții, pentru a se evita pierderile.. Conducerile întreprinderilor agricole de stat au datoria să ia măsuri urgente in vederea mobilizării tuturor forțelor la grăbirea recoltatului și intensificarea ritmului însămînțărilor. SITUAȚIA INSAMINȚARII GAIULUI IN ÎNTREPRINDERILE AGRICOLE DE STAT. I. Cărei — 74 la sută 2. Dorolț — 72 3. Odoreu — 62 4. Tășnad — 54 5. Ardud — 30 6. Satu Mare — 10 ...ȘI STADIUL RECOLTĂRII PORUMBULUI* 1. Satu Mare — 51 la sută 2. Tășnad — 47 " 3. Ardud — 41 " 4. Cărei — 37 " 5. Dorolț — 29 “ 6. Odoreu — 26 “ PE ȘANTIERELE DIN CARE Se impune intensificarea ritmului de lucru S intem în cel de-al patrulea trimestru de activitate. Analizele efectuate pe mai multe șantiere din județ arată că în spatele „cifrelor medii" se află serioase rămîneri în urmă. Bunăoară, pe șantierul întreprinderii industriale Ardealul din Căței, lucrările de construcții-montaj trebuiau — conform planului — să se încheie la 15 august a.c. Cei cinci antreprenori care au concurat la realizarea acestui obiectiv puteau să „atace" de atunci alte lucrări importante, cu termene de scadență în acest an. Iată însă că după două luni de la depășirea termenului de punere în funcțiune, pe acest șantier sunt încă... multe de făcut. Antreprenorul principal, întreprinderea județeană de construcții Satu Mare, respectiv Grupul de șantiere Cărei (șef de șantier, Gheorghe Benze) a executat din valoarea totală a lucrărilor doar 67 la sută. Cauza, așa cum ne-am edificat ,și noi, constă în aprovizionarea neritmică cu materiale, organizarea defectuoasă a locurilor de muncă și fluctuația mare de muncitori, care în ultimă instanță a dus la nerealizarea unor lucrări în valoare de 335.000 lei. La această restanță a contribuit și I.P.S. Satu Mare, care nu a asigurat nici în prezent confecțiile metalice pentru diferitele instalații, deși comenzile pentru acestea au fost depuse... în anul trecut, întreprinderea Crasna Cărei, care avea de executat un important volum de lucrări privind montarea instalațiilor, s-a mulțumit să le transporte la fața locului, fără ca să se amplaseze locurile stabilite. Vizitînd șantielarul nu am putut formula nici o părere asupra datei cînd acest obiectiv va intra în funcțiune, deoarece constructorul — în loc să accelereze ritmul de lucru, asigurînd șantierul cu forța de muncă necesară, trimite zilnic doar cincișase muncitori, care mai mult stau decit lucrează, iar în luna septembrie lucrările pe acest șantier au fost abandonate (1) Tovarășul Adolf Creiter, inginerul șef al întreprinderii, și Ignațiu Ghindele, șeful Serviciului mecanic-șef, ne spuneau că intrarea în funcțiune a acestui obiectiv ar spori substanțial producția întreprinderii. In primul rînd s-ar scurta durata de revizii și reparații a cazanelor, apoi, s-ar putea evita pericolul de avarii ce există în perioadele cînd instalațiile sînt suprasolicitate. Dar cum a acționat beneficiarul pentru realizarea în termen a lucrărilor? Pînă în prezent nu s-a asigurat încă echipamentul electric aferent obiectivului. In plus, mai multe utilaje sunt contractate cu termene necorelate cu graficele de montaj. O situație cu totul nesatisfăcătoare prezintă și șantierul sectorului de morărit Garei, aparținător întreprinderii de morărit și panificație Satu Mare. luarea totală a lucrărilor. Din vaconstructorul — Grupul de construcții Cărei — a executat pînă în prezent doar 14 la sută. Starea de moleșeală întîlnită la „Ardealul" se manifestă și aici. Turnarea plăcii de acoperire a silozurilor de 400 tone se tărăgănează de aproape 3 luni, întîrziindu-se nejustificat montajul unor utilaje importante, în valoare de 640.000 lei, care sunt ținute... sub cerul liber, supuse degradării. — Nenumăratele intervenții pe care le-am făcut la constructor pentru accelerarea ritmului de lucru au rămas aproape fără rezultat — ne spunea Cornel Lupșa, tehnician la întreprinderea de morărit și panificație Satu Mare. Din cauză că silozurile nu au fost terminate la timp, sute de tone de grîu au stat în curte supuse intemperiilor și mii de saci au putrezit. Mereu nu se fac promisiuni dar... nu se respectă. Maistrul Ioan Constantin, conducătorul acestor lucrări, ne spunea că obiectivul se putea termina la 15 octombrie, însă forța de muncă a fost mutată mereu pe alte șantiere din Cărei, fără să se tină seama de termenul de scadență. In ultimul timp, au fost descoperite și unele neconcordante între documentația tehnică primită de constructor și cea existentă la forul tutelar, iar pe par- GHEORGHE MARINESCU (Continuare in pag a 2-a).