Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1968 (Anul 1, nr. 192-270)

1968-10-18 / No. 207

PRO­ПЕТ­A­RI VW TOATE TARILE. UNITIVAI ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. $1 AI CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU за [UNK] Anul I (VII nr. 207 (9< ★ Vineri 18 octombrie * 4 pagini — 30 bani­­)4) 1968 IBCHELEBEfI VIZITE 1 СОИ О [UNK]САТВОИОВ UE PflBTin ȘI DE STAT Sfl IIlSl Cuvîntarea tovarășului Nicolae Ceaușescu la adunarea oamenilor de cultură din Iași Stimați tovarăși, ba mitingul de astăzi m-am re­ferit la cîteva probleme care con­sider că, preocupînd întregul nos­tru popor, muncitori, țărani, inte­lectuali, preocupă deopotrivă și intelectualitatea din Iași. Am ascultat cu deosebită plă­cere cuvîntul reprezentanților in­telectualității ieșene. In tot ceea ce ați spus, tovarăși, vedem o ex­presie a încrederii dv. în politica m­arxist-leninistă a partidului nos­tru, o expresie a hotărîrii inte­lectualității ieșene ca, alături de întreaga noastră intelectualitate, să-și aducă contribuția la înfăp­tuirea programului de desăvîrșire a socialismului în România. S-au ridicat și o serie de probleme pe care le-au­ dori realizate. Ele o­­glindesc preocupările celor care lucrează în diferitele sectoare ale cercetării științifice, ale creației literar-artistice de a dezvolta ac­tivitatea lor, de a valorifica mai plin plin forțele intelectuale de care dispun orașul și județul dv. Mu am de gînd, și vă rog să nu-mi luați în nume de rău ceasta, să răspund imediat la pro­­­­blemele ridicate astăzi; ele nece­sită studiu, o analiză atentă, pen­tru a vedea posibilitățile existen­te pentru realizarea lor și, poate, d­a­unele, și oportunitatea realiză­rii. Este justificată dorința, pe ca­re noi o apreciem, a intelectuali­lor ieșeni de a nu rămîne în ur­mă în nici un sector, de a fi la înălțimea activității tumultoase desfășurate în patria noastră pen­tru dezvoltarea științei și culturii. Este adevărat, Iașul are tradiții științifice și artistice. vechi In aceste domenii a dat oameni de valoare care constituie o mîndrie a poporului nostru. Nu este desi­gur ușor să asiguri continuarea a­­cestor tradiții, dar mai cu seamă să ridici activitatea științifică și culturală, folosind tradiții bune, la nivelul cerințelor de astăzi ale științei și culturii, la nivelul exi­gentelor pe care partidul, poporul nostru le pun în fața intelectua­lității. Noi, conducerea partidu­lui și statului, dăm o apreciere deosebită activității desfășurate de intelectualitatea ieșeană în do­meniul învățămîntului. Intr-ade­­văr, aici, în acest puternic centru universitar al României, se obțin rezultate bune. Mii și mii de ab­solvenți ai învățămîntului tehnic și universitar contribuie, alături­­ de specialiștii care învață în alte centre ale țării noastre, la desă­­vîrșirea operei de construcție so­cialistă. Aș dori să folosesc cest prilej pentru a exprima com­­­­pului didactic, tuturor tovarășilor care lucrează în domeniul pregă­tirii tineretului- cele mai calde felicitări pentru munca pe care o depun și urări de noi succese în activitatea lor. (Aplauze). Se desfășoară în Iași o intensă activitate în domeniul cercetării științifice. Și în acest sector Iașul se poate mîndri cu o serie de re­zultate pozitive. Dar noi conside­răm că trebuie să se depună e­­forturi și mai mari pentru a fo­losi pe deplin potențialul științi­fic din Iași, puternicul corp de oameni de știință de aici, pentru a organiza mai bine cercetarea științifică în cadrul învățămîntu­­lui superior. Și în acest domeniu trebuie nu numai continuate tra­dițiile progresiste, ci și sporit a­­portul concret la dezvoltarea știin­ței românești contemporane. Este de înțeles, tovarăși, că opera pe care nooi o înfăptuim — construi­rea societății socialiste — nu poa­te să fie dusă la bun sfîrșit fără a pune la temelia ei tot ceea ce omenirea a creat mai bun în toa­te domeniile de activitate, și în primul rînd în domeniul științei. Astăzi, cînd suntem­ martorii celui mai uriaș progres al științei,­­ ca­re schimbă în mod radical nenu­mărate concepții, care creează o­­rizonturi noi, nebănuite, a nu cer­ceta, a nu te­ strădui să duci mai departe cunoașterea, a nu te pu­ne în serviciul progresului mate­rial și spiritual înseamnă a te condamna celei mai grave rămî­­neri în urmă. Or, noi, comuniștii, ne-am propus să construim socie­tatea cea mai avansată din lume. De aceea trebuie să facem totul pentru a stăpîni ceea ce știința a creat mai bun, de aceea oame­nii noștri de știință trebuie să fie creatori, să contribuie la progre­sul general al științei. (Aplauze). Iată de ce, tovarăși, nu este sufi­cient să vorbim de Petru Poni sau de alți oameni de știință din trecutul Iașilor. Trebuie să propunem să avem nu unul, ne zeci de Petru Poni, zeci de ma­ri tematicieni și fizicieni de valoare, Iașul poate face aceasta. La a­­ceastă muncă cheamă partidul nostru și pe intelectualii din Iași. (Aplauze puternice, prelungite). Noi dezvoltăm o industrie mo­dernă în Iași. Dacă m-aș referi numai la chimie, în curînd va in­tra aici în funcție un mare com­binat modern, puternic, cu teh­nologie importată. Dar oare, to­varăși, va trebui să fim nent tributari ai importului perma­de tehnică și de creație științifică? Nu, trebuie să ne propunem ca, pe baza progreselor pe care le-am obținut în dezvoltarea forțelor de producție, să ducem mai departe noi înșine cercetarea științifică, să valorificăm la o scară mai lar­gă creația oamenilor­­ noștri de știință. Avem mulți oameni de știin­ță valoroși. Și în străinătate sunt mulți români fruntași în cerceta­rea științifică modernă în chi­mie, în electronică. Noi dorim ca și dv., oamenii de știință din Iași, să fiu­ permanent un detașament de frunte al științei (Aplauze). Aceasta este românești, valabil și pentru alte sectoare de activi­tate spirituală. Avem într-adevăr un trecut frumos în­­ creația litera­ră ieșeană. Să-mi fie permis să adaug că astăzi nu putem spune că suntem­ în Iași la înălțimea a­­cestui trecut. Avem unele rezul­tate bune. Dar considerăm că tre­buie să lucrăm în așa fel încît să avem rezultate și mai bune, ca din rîndurile intelectualității ieșe­ne să se afirme cu­ mai mulți ur­mași demni ai lui Vasile Alecsan­­dri, Eminescu, Sadoveanu, Crean­gă. Oare oamenii de creație de astăzi nu au ce să scrie, nu au de unde să se inspire? Dimpotri­vă, în afară de munți, de păduri, de cîmpii, de rîuri, avem înfăp­tuiri sociale pe care nu le-au cu­noscut înaintașii noștri și care aș­teaptă de la creatorii de astăzi din Iași, ca și din București, și din restul țării- să le redea toa­tă măreția lor. Artiștii au datoria să lase scris urmașilor, veacuri, mărturii despre ceea peste ce au fost în stare să creeze oame­nii, constructorii socialismului, despre ceea ce au fost în stare să realizeze oamenii de litere și de arte de azi. Ei trebuie să se întreacă cu înaintașii, să făureas­că opere mai valoroase decit a­­ceștia. Faptele mărețe săvîrșite de clasa noastră muncitoare, de țără­nime, de intelectualitate sub con­ducerea partidului, întruchipate în opere pot deveni un tezaur de înarmare spirituală, de mobiliza­re, a întregului popor la marea o­­peră de edificare a României so­cialiste. (Aplauze puternice). Avem mîndria de a fi partici­panți activi ai marilor transfor­mări care au loc în patria noas­tră, ai politicii externe promova­te de partidul și guvernul nostru. Cu toții ne mîndrim atunci cînd în țară sau în străinătate priete­nii noștri din țări socialiste și din alte țări apreciază ceea ce facem noi. Oare oamenii noștri de ar­tă, de cultură nu trebuie să se inspire din aceste realizări, nu trebuie să le redea în cuvinte meșteșugite care să nu „sune nu­mai din coadă" și care să înflă­căreze, să mobilizeze la luptă? Iată ce cerem noi de la creatorii de astăzi. Ideologia noastră mar­­xist-leninistă, materialismul dia­lectic și istoric — concepția parti­dului nostru despre lume și via­ță — dau o asemenea perspecti­vă filozofică, istorică, iicit tre­buie numai bine înțelese și bine folosite pentru a genera opere la înălțimea gîndirii clasei noastre muncitoare, la înălțimea politicii partidului nostru. Iată ce cerem noi de la oamenii de creație. (A­­plauze puternice). Țelul suprem al politicii noastre (Continuare în pag. a 4-a) PAgina 11 a VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID ȘI DE STAT ÎN JUDEȚUL BOTOȘANI După cum s-a mai anunțat, tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Virgil Trofin, Petre Lupu și Georghe Stoica, care au făcut în cursul zilei de miercuri o vizită la Iași, s-au întîlnit după-amiază cu intelectualii municipiului, sala Filarmonicii de stat „Mol­în­dova". Cu acest prilej au luat cuvîn­tul tovarășii Miu Dobrescu, prim-secretar al Comitetului județean Iași al P.C.R., preșe­dintele Consiliului popular județean, acad. Cristofor Si­mio­­nescu, rectorul Institutului poli­tehnic „Gheorghe Asachi", prof. dr. docent Mircea Petrescu-Dîm­­boviță, directorul Institutului de istorie și arheologie al Filialei din Iași a Academiei, pictorul Dan Hatmanu, prof. dr. Cons­tantin Negoiță, prof. dr. Cons­tantin Corduneanu, poetul Cor­nelii­ Sturza și Alexandru­ Hu­sar, președintele Comitetului județean pentru cultură și artă. Primit cu puternice și înde­lungi aplauze, in incr­eierea întîlnirii a luat cuvîntul tova­rășul Nicolae Ceaușescu. Cu­vîntarea secretarului general al C.C. al P.C.R., ascultată cu un deosebit interes de cei pre­zenți, a fost­­­ subliniata in­ r­upli­­tate rînduri de puternice aplau­ze. Intîlnirea a prilejuit o vibran­tă manifestare a adeziunii oa­menilor de știință, artă și cultu­ră­­ din Iași la politica internă și externă a partidului nostru. Cei prezenți și-au exprimat ho­­tărîrea fermă de a spori efor­turile în educarea tinerei gene­rații, pentru dezvoltarea , științei, artei și culturii în scopul înflo­ririi continue a României socia­liste. Seara, conducătorii de partid și de stat au asistat la un spec­tacol folcloric susținut de co­lectivul Teatrului Național „Vasile Alecsandri" și de an­sambluri artistice locale. La ieșirea din teatru, mii de ieșeni au întîmpînat pe tovară­șii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer și pe ceilalți conducători de partid și de stat cu urale și ovații. In fața statuii lui Ștefan cel Mare a avut loc un scurt mo­ment evocator al gloriei Moldo­vei. Actorul Teofil Vîlcu, de la Teatrul Național, a rostit cu­vintele de neuitat ale marelui voievod Ștefan, din piesa lui Delavrancea „Apus de soare" : „Moldova este a urmașilor, a urmașilor urmașilor voștri, veacul veacurilor". Corul a pre­în luat aceste cuvinte emoțio­nante, în mijlocul nesfârșitelor (Continuare în pag. a 4-a) Ecaterina Pomian, una dintre cele mai harnice muncitoare din sec­torul III al Fabricii de confecții Mondiala una din premisele de bază ale obținerii unor recolte bogate de grîu. La C.A.P. Botiz se acorda după cum se poate vedea și din fotografia alăturată — mul­atenție acestei lucrări. ck Pregătirea temeinică a terenului pentru insămințări constituie Foto: M SARCA Fiecare zi, fiecare minut din această perioadă - folosit cu maximă eficiență la lucrările agricole ! Timpul relativ frumos din ulti­mele zile a favorizat intensifica­rea ritmului lucrărilor agricole de toamnă. Unitățile agricole care au folosit întreaga capacitate de lu­cru a mijloacelor de producție și au folosit fiecare oră buna de lucru, au obținut rezultate bune. I.A.S. Cărei, de exemplu, a insă­­mînțat peste 1.400 ha cu griu de toamnă în condiții agrotehnice bune. In ansamblu­ pe județ ritmul in­­sămînțărilor în întreprinderile a­­gricole de stat este însă sub po­sibilitățile reale. La data de 16 octombrie rămăseseră de însămin­­țat circa 3.000 ha cu griu. Situa­­ția este de-a dreptul îngrijorătoa­re la I.A.S. Satu Mare, unde au mai rămas de însămînțat 1.000 ha. Aici se impune de urgență găsirea modalităților de reampla­­sare a culturii griului, depistarea terenurilor zvîntate care cores­pund pregătirii solului și însămîn­­țărilor. Soluții asemănătoare tre­buiesc găsite și la I.A.S. Ardud, unde, de asemenea, a mai rămas de semănat o însemnată supra­față. Multă atenție trebuie acordată recoltării, transportării și depozi­tării produselor agricole. Din cau­za întîrzierii recoltării soiei, pro­ducția se diminuează. Pînă la ora actuală a mai rămas de recoltat soia de pe circa 1.300 ha, din ca­re 300 ha la I.A.S. din Ardud. Dintre culturile tîrzii, cea mai mare pondere o are porumbul pen­tru boabe. In întreprinderile agri­cole de stat din județul nostru s-a cules porumbul de pe circa 39 la sută din suprafețele culti­vate. Pe cîmp se mai găsesc însă nerecoltate cantități mari de po­rumb, iar de pe alte 173 ha știu­­leții de porumb recoltați se a­­flă încă la marginea tarlalelor. Toți lucrătorii de pe ogoare tre­buie să înțeleagă că recolta se cere strînsă cu orice preț și de­pozitată cit mai grabnic în bune condiții, pentru a se evita pier­derile.. Conducerile întreprinderi­lor agricole de stat au datoria să ia măsuri urgente in vederea mo­­bilizării tuturor forțelor la grăbi­rea recoltatului și intensificarea ritmului însămînțărilor. SITUAȚIA INSAMINȚARII GAIU­LUI IN ÎNTREPRINDERILE A­­GRICOLE DE STAT. I. Cărei — 74 la sută 2. Dorolț — 72 3. Odoreu — 62 4. Tășnad — 54 5. Ardud — 30 6. Satu Mare — 10 ...ȘI STADIUL RECOLTĂRII PORUMBULUI* 1. Satu Mare — 51 la sută 2. Tășnad — 47 " 3. Ardud — 41 " 4. Cărei — 37 " 5. Dorolț — 29 “ 6. Odoreu — 26 “ PE ȘANTIERELE DIN CARE­ Se impune intensificarea ritmului de lucru S intem­ în cel de-al patrulea trimestru de activitate. Analizele efectuate pe mai multe șantiere din județ arată că în spatele „ci­frelor medii" se află serioase ră­­mîneri în urmă. Bunăoară, pe șantierul întreprinderii industria­le Ardealul din Căței, lucrările de construcții-montaj trebuiau — con­form planului — să se încheie la 15 august a.c. Cei cinci antre­prenori care au concurat la reali­zarea acestui obiectiv puteau să „atace" de atunci alte lucrări im­portante, cu termene de scadență în acest an. Iată însă că după două luni de la depășirea termenului de punere în funcțiune, pe a­­cest șantier sunt încă... multe de făcut. Antreprenorul principal, în­treprinderea județeană de con­strucții Satu Mare, respectiv Gru­pul de șantiere Cărei (șef de șan­tier, Gheorghe Benze) a exe­cutat din valoarea totală a lucră­rilor doar 67 la sută. Cauza, așa cum ne-am edificat ,și noi, constă în aprovizionarea neritmică cu ma­teriale, organizarea defectuoasă a locurilor de muncă și fluctuația mare de muncitori, care în ulti­mă instanță a dus la nerealizarea unor lucrări în valoare de 335.000 lei. La această restanță a contri­buit și I.P.S. Satu Mare, care nu a asigurat nici în prezent confec­țiile metalice pentru diferitele in­stalații, deși comenzile pentru a­­cestea au fost depu­se... în anul trecut, întreprinderea Crasna Că­rei, care avea de executat un im­portant volum de lucrări privind montarea instalațiilor, s-a mulțu­mit să le transporte la fața locu­lui, fără ca să se amplaseze locurile stabilite. Vizitînd șantie­la­rul nu am putut formula nici o părere asupra datei cînd acest o­­biectiv va intra în funcțiune, de­oarece constructorul — în loc să accelereze ritmul de lucru, asigu­­rînd șantierul cu forța de muncă necesară, trimite zilnic doar cinci­­șase muncitori, care mai mult stau decit lucrează, iar în luna septembrie lucrările pe acest șan­tier au fost abandonate (1) Tovarășul Adolf Creiter, ingi­nerul șef al întreprinderii, și Ig­­națiu Ghindele, șeful Serviciului mecanic-șef, ne spuneau că intra­rea în funcțiune a acestui obiec­tiv ar spori substanțial producția întreprinderii. In primul rînd s-ar scurta durata de revizii și repa­rații a cazanelor, apoi, s-ar putea evita pericolul de avarii ce exis­tă în perioadele cînd instalațiile sînt suprasolicitate. Dar cum a acționat beneficia­rul pentru realizarea în termen a lucrărilor? Pînă în prezent nu s-a asigurat încă echipamentul e­­lectric aferent obiectivului. In plus, mai multe utilaje sunt con­tractate cu termene necorelate cu graficele de montaj. O situație cu totul nesatisfăcă­­toare prezintă și șantierul secto­rului de morărit Garei, aparțină­tor întreprinderii de morărit și panificație Satu Mare. luarea totală a lucrărilor. Din va­con­structorul —­ Grupul de construc­ții Cărei — a executat pînă în prezent doar 14 la sută. Starea de moleșeală întîlnită la „Ardea­lul" se manifestă și aici. Turna­rea plăcii de acoperire a silozu­rilor de 400 tone se tărăgănează de aproape 3 luni, întîrziindu-se nejustificat montajul unor utilaje importante, în valoare de 640.000 lei, care sunt ținute... sub cerul liber, supuse degradării. — Nenumăratele intervenții pe care le-am făcut la constructor pentru accelerarea ritmului de lucru au rămas aproape fără re­zultat — ne spunea Cornel Lupșa, tehnician la întreprinderea de mo­rărit și panificație Satu Mare. Din cauză că silozurile nu au fost ter­minate la timp, sute de tone de g­rîu au stat în curte supuse in­temperiilor și mii de saci au pu­trezit. Mereu nu se fac promisiuni dar... nu se respectă. Maistrul Ioan Constantin, con­ducătorul acestor lucrări, ne spu­nea că obiectivul se putea termi­na la 15 octombrie, însă forța de muncă a fost mutată mereu pe alte șantiere din Cărei, fără să se tină seama de termenul de sca­dență. In ultimul timp, au fost descoperite și unele neconcordan­te între documentația tehnică pri­mită de constructor și cea exis­tentă la forul tutelar, iar pe par- GHEORGHE MARINESCU (Continuare in pag a 2-a).

Next