Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 272-346)
1969-01-29 / No. 294
i твгртш пт wgzwb тупш, vwrrt-vw lM ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU ИTREAPTĂ HOTĂRÂTOARE «t^aнитрит Adunarea reprezentanților salariaților de la Uzina Unio Ieri, în sala de festivități a clubului Uzinei Unio, a avut loc adunarea reprezentanților salariaților de la această importantă unitate din ramura construcțiilor de mașini. La adunare au participat tovarășii Ferdinand Nagy, secretar al Comitetului județean de partid, Alexandru Szekely, secretar al Comitetului municipal de partid, alte cadre din aparatul de partid, de stat, economic și al organizațiilor de masă, reprezentanți ai Ministerului Industriei Construcțiilor de Mașini și ai altor organe economice centrale. Pe ordinea de zi au fost înscrise următoarele probleme: — Darea de seamă a comitetului de direcție asupra activității desfășurate în anul 1968, și prezentarea indicatorilor planului pe anul 1969, prezentată de tovarășul Vasile Cădariu, directorul uzinei. La același punct al ordinei de zi au fost prezentate spre dezbatere angajamentele de depășire a sarcinilor de plan pe anul 1969; prezentarea a fost făcută de tovarășul Emanuil Pop, președintele comitetului sindicatului pe uzină. Aprobarea prevederilor contractului colectiv de muncă pe anul 1969. — Alegerea comisiei de judecată. Pe marginea ordinei de zi au luat cuvîntul numeroși tovarăși. Adunarea a aprobat apoi activitatea comitetului de direcție, angajamentele de depășire a sarcinilor planului pe 1969, cît și prevederile noului contract colectiv de muncă. Au fost desemnați, de asemenea, membrii comisiei de judecată, constituită pe baza legii adoptate la recenta Sesiune a Marii Adunări Nationale. Intr-o atmosferă de puternică însuflețire, adunarea a hotărît să lanseze, în numele întregului colectiv al uzinei, chemare la întrecere către toate întreprinderile și organizațiile economice din județul nostru, pentru intensificarea eforturilor în muncă și depășirea indicatorului planului de stat pe anul 1969, an hotărîtor al cincinalului, în care întregul nostru popor va sărbători 25-a aniversare a eliberării patriei și va întimpina cu realizări tot mai însemnate cel de-al X-lea Congres al partidului. Textul integral al chemării la întrecere este publicat în numărul de azi al ziarului. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul Ferdinand Nagy. Darea de seamă asupra principalelor probleme luate în dezbatere la adunarea reprezentanților salariaților de la Uzina Unio va fi publicată în numărul de mîine al ziarului nostru. CHEMARE către toate colectivele de muncă din întreprinderile și organizațiile economice din județul Satu Mare Oamenii muncii din întreprinderile județului Satu Mare, sub conducerea organelor și organizațiilor de partid, muncesc cu pasiune și devotament pentru sport necontenit contribuția a și înfăptuirea programului de dezvoltare a economiei naționale, pentru realizarea cu succes a sarcinilor stabilite de Congresul IX-lea și de Conferința Naționaală, a partidului. Prin activitatea lor plină de dăruire muncitorii, inginerii și tehnicienii din unitățile economice ale județului își sporesc neîntrerupt contribuția la îmbogățirea patrimoniului material și spiritual al României socialiste. Adunarea reprezentanților salariaților de la Uzina Unio din Satu Mare, analizînd rezultatele obținute în anul care s-a încheiat, precum și potențialul de care dispune uzina, consideră că sunt create condiții pentru realizarea și depășirea sarcinilor din planul pe anul 1969. In numele întregului colectiv de muncă, Adunarea reprezentanților salariaților de la Uzina Unio, adresează o înflăcărată chemare la întrecere colectivelor întreprinderilor și organizațiilor economice din județul Satu Mare, tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — pentru a desfășura o intensă activitate în vederea traducerii în viață a politicii partidului nostru, pentru realizarea și depășirea sarcinilor ce ne revin din planul de stat pe anul 1969, pentru a întimpina cu noi și remarcabile înfăptuiri cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist și cel de-al X-lea Congres al partidului. La baza întrecerii din acest an hotărîtor pentru îndeplinirea sarcinilor cincinalului, vom așeza obiectivele majore ale economiei naționale stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 16—17 decembrie 1968 și recenta sesiune a Marii Adunări Naționale. Valorificînd mai bine baza tehnică materială a uzinei vom acorda o atenție deosebită sporirii producției și eficientei economice prin creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost al produselor, folosiea mai rațională a resurselor materiale și a forței de muncă, utilizarea deplină a capacităților de producție, intensificarea acțiunii de organizare științifică a producției și a muncii. Vom asigura înfăptuirea sarcinilor în domeniul investițiilor punînd accent pe reducerea cheltuielilor la construcții — montaj, punerea în funcțiune a tuturor capacităților de producție și realizarea parametrilor noilor obiective la termenul planificat. Ne vom preocupa îndeaproape de legarea mai strînsă a activității de concepție și proiectare cu producția, de sporirea aportului tuturor cadrelor tehnice la soluționarea problemelor pe care le ridică activitatea de poducție, prin diversificarea, îmbunătățirea calității și sporirea operativității în executarea prototipurilor. Vom acorda o atenție sporită întăririi disciplinei tehnologice și în muncă, a disciplinei de plan, creșterii răspunderii fiecărui salariat în îndeplinirea sarcinilor încredințate, intensificînd controlul tehnic de calitate pe fazele de lucru. O grijă permanentă vom manifesta față de îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale salariaților uzinei, în spiritul politicii consecvente a partidului de ridicare continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii; o deosebită atenție se va acorda pregătirii condițiilor optime în vederea introducerii noului tem de salarizare și noirmare șia muncii. Pornind de la aceste obiective esențiale Adunarea reprezentanților salariaților de la Uzina Unio se angajează — în numele întregului colectiv de muncă — să realizeze următoarele:— Depășirea planului de producție marfă cu 1,25 la sută dîndu-se o producție de 4,5 milioane lei peste sarcina planificată, care este echivalentă cu 10 locomotive Diesel de mină, 3 transportoare șerpuitoare și 700 m.l. transportoare metalice cu bandă. — Productivitatea muncii se va (Continuare în pag. a 3-a) Contractul colectiv de muncă - constituția întreprinderii In această perioadă, în adunările generale ale salariaților, se dezbat și se aprobă contractele colective de muncă pe anul 1969. In cele 70 de întreprinderi și organizații economice din județul nostru, în care se încheie contracte colective, au fost luate măsuri organizatorice pentru pregătirea proiectului contractului colectiv, afișarea acestuia la locul de muncă și discutarea pe grupe de colective de muncă. Ca instrument de atragere cointeresare a colectivului la reubilizarea și depășirea planului de producție, ca și la îmbunătățirea condițiilor social-culturale a salariaților, contractul colectiv îmbină în mod armonios interesele economice ale întreprinderilor cu cele ale oamenilor muncii. In contractul colectiv pe anul 1969 trebuie să se includă măsuri izvorîte din cerințele întreprinderii. Potrivit acestei cerințe, contractul colectiv cuprinde în primul său capitol angajamentele pe care le va lua, pe de o parte, comitetul de direcție, în vederea creării condițiilor materiale de desfășurare a procesului de producție și pe de altă parte, cuprinde angajamentele salariaților de îndeplinire a tuturor indicatorilor de plan. Astfel, întreprinderile sunt datoare să asigure măsurile ce se cuvin pentru aprovizionarea locurilor de muncă, întreținerea utilajelor și agregatelor, să organizeze ridicarea calificării profesionale a muncitorilor, disciplinei în muncă, respectarea păstrarea FRANCISC BORHIDAN, diretorul Direcției pentru probleme de județe de muncă și ocrotiri sociale (Continuare ta pag. a 3-a) Anul II (IX) nr. 294(1033) * Miercuri 29 ianuarie 1969 4 pagini — 30 bani PLENARA CONSILIULUI UNIUNII NATIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE In zilele de 27 și 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. La ședința de marti au luat parte tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraș, Chivu Stoica, Paul Niculescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului. La lucrările plenarei au participat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor județene de partid, președinții uniunilor județene ale cooperativelor agricole, directorii direcțiilor agricole județene, conducătorii institutelor de cercetări din agricultură și ai unor stațiuni experimentale, președinții unor cooperative agricole, secretari ai unor comitete de partid comunale și din cooperative agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul tovarășii: Marin Argint, președintele Uniunii județene a C.A.P. Ilfov, Ion Popa, președintele C.A.P. Bălcaciu, județul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comitetului județean Botoșani al P.C.R., Pavel Bizo, președintele C.A.P. Valea lui Mihai, județul ing. Ion Mănoiu, directorul Bihor, Direcției agricole județene Brașov, Gheorghe Postolache, președintele C.A.P. Țifești, județul Vrancea, ing. Constantin Timirgariu, directorul Stațiunii experimentale agricole Secuieni, județul Neamț, Serghei Melniciuc, președintele C.A.P. Independența, județul Galați, ing. Alexandru Galoș, președintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, prim-secretar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, directorul I.M.A. Castelu, județul Constanța, Stelian Mămășan, secretarul Comitetului de partid din C.A.P. Crăguești, județul Mehedinți, Toader Miron, președintele C.A.P. Cosmești, județul Iași, Anghel Mircea, președintele C.A.P. Grindu, județul Ialomița, ing. Ion Oprea, președintele Uniunii județene a C.A.P. Timiș, Gheorghe Roșu, prim-vicepreședinte al Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție, Silviu Strasser, președintele Uniunii județene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, președintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaș, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Jiblea, județul Vîlcea, Laurențiu Schop, președintele C.A.P. Alțînea, județul Sibiu, Ion Rușinam, președintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, președintele Uniunii județene a C.A.P. Brăila, Gheorghe Blaj, prim-secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R., Milica Giura, președintele Uniunii județene a C.A.P. Mureș, Nicolae Ștefan, șeful Departamentului pentru valorificarea legumelor și fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Comitetului județean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, președinta C.A.P. Păulești, județul Satu Mare, Nicolae Giosan, președintele Consiliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comitetului de partid din C.A.P. Grovu, județul Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg activitatea desfășurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întărirea economică și organizatorică a cooperativelor, aportul agriculturii cooperatiste la dezvoltarea economiei naționale. Alături de succesele obținute în dezvoltarea agriculturii socialiste și în creșterea veniturilor vorbitorii au relevat cooperatorilor, neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activității Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătățirea și perfecționarea activității Unitnii Naționale și uniunilor județene în îndrumarea și sprijinirea cooperativelor agricole în vederea folosirii tuturor resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producției și veniturilor. Vorbitorii au făcut propuneri (Continuare in pag. a 3-a) Sinteze 196$ Creșterea produsului social 1988 Irit Ishjyml Creșterea venitului națonal Stația C.F.R. — mișcare Satu Mare Cu planul pe luna ianuarie îndeplinit Hotărit să înregistreze rezultate remarcabile încă din prima lună a lui '69 — an hotărîtor al actualului cincinal — colectivul de muncă de la Stația C.F.R.-mișcare din Satu Mare și-a îndeplinit sarcinile de plan pe luna ianuarie cu 10 zile mai devreme. Ca urmare, cei de aici preconizează să încarce și să expedieze peste plan, pînă la încheierea lunii, circa 4000 tone mărfuri, să depășească tonajul mediu zilnic cu 361 tone/tren și să îmbunătățească considerabil sarcina statică. Demn de remarcat în acest sens este faptul că, prin utilizarea rațională a mijloacelor de transport, lucrătorii acestei unități feroviare au reușit să îmbunătățească sarcina statică, în numai două decade, cu 0,36 tone/osie, economisindu-se astfel 297 vagoane marfă. In același timp, s-au format și îndrumat spre diferite localități ale patriei , 579 trenuri cu marfă, expediindu-se în total 212.383 tone mărfuri. O contribuție de seamă pentru obținerea acestor succese au adus-o ceferiștii Ștefan Coșarcă, șef de manevră, Nicolae Șandor, impiegat de mișcare dispozitor, Gheorghe Bălu, impiegat de mișcare exterior, Nicolae Fabian, magaziner și mulți alții. AFIȘ De cite ori am călătorit această parte a țării mi-am exmprimat dorința să revăd Negreștii. L-am descoperit atunci cînd el era încă un sat de o frumusețe aspră, oșenească, dar un sat simplu și aparent fără ambiții edilitare, un sat care părea că nu-și va exprima niciodată veleitatea de a deveni cândva oraș. Astăzi acest lucru s-a realizat, Negreștii oferind, la fel ca și alte localități rurale din țara noastră, un exemplu viu, plin de farmec și originalitate, privitor la modalitățile de trecere de la condiția rurală la cea citadină. Construcțiile blocurilor de locuințe, electrificarea localității, introducerea aducțiunii de apă potabilă, asfaltarea trotuarelor și modernizarea străzilor, apariția unei rețele comerciale diversificate și continua ei extindere, construcția pielii unde se tine faimosul tirg săptâminal, amenajarea de spații verzi, conferă tinărului oraș o imagine pe care n-o avea in trecut. Dar dacă ar fi numai asta de văzut la Negrești-Oaș, practic el n-ar deși încă din vîrsta rurală a vieții sale. Nota caracteristică unui oraș și cu atît mai mult a unui oraș socialist n-o dă in primul rind imaginea sa de carte poștală ilustrată, ci viata economică și culturală activă ce pulsează in el. I.M.A. era pină deunăzi singura prezență industrială novatoare în acest oraș și, desigur, aceasta era încă prea puțin pentru accepția ce-o dăm in mod obișnuit orașelor. Și iată că la marginea Negreștilor s-a înălțat, integrindu-se îndrăzneț în peisajul oșenesc tradițional, silueta de uriaș transatlantic terestru a fabricii care prelucrează fibre de in și cinepă. Ea a intrat in producție abia de cîteva săptămini și în trimes- Reportaj de Petru VINTILA trul II al anului 1970 va atinge parametrii proiectați: 6.500 tone fibre prelucrate, cu un efectiv de 600 muncitori și tehnicieni. Am vizitat fabrica, avind (trebuie să mărturisesc acest lucru) un ușor sentiment că nu voi avea nimic spectaculos de văzut. Mă gîndeam (și bineînțeles,asta era o prejudecată), ce putea fi spectaculos într-o hală unde materia primă este fuiorul de in și de cânepă? Și iată că pe neașteptate inima mea de reporter cu nostalgia lucrurilor senzaționale a fost solicitată să accepte că și universul textil poate oferi o profundă sursă de inspirație. Fabrica de la Negrești-Oaș este cea mai modernă din țară in acest sector al industriei ușoare și, privind animația oamenilor și agregatelor, mi-am amintit că pe aceste meleaguri inul și cânepă sunt cunoscute de cel puțin două milenii și că pe „Columna Traiană" dacii bărboși sunt înfățișați in straie aspre țesute din in și cinepă. Nimic nu era mai potrivit pentru Negrești ca o fabrică profilată pe folosirea acestei tradiționale și atit de Îndelung ignorate materie primă. Merită să vezi in hala fabricii, mare de două hectare, frumoasa tinerețe oșenească lucrînd cu o excelentă pricepere la cele mai moderne mașini imaginate vreodată In industria textilă. Laborante, filatoare și țesătoare cu miini harnice și delicate constituie aici de fapt prima generație de muncitori industriali ai orașului Negrești. Dar, în același timp, acești adolescenți oferă in contemporaneitate și exemplul concret al noii dinamici socialiste: Îndreptarea tinerilor generații spre profesii de o mare modernitate și iară precedent In acest străvechi și superb colț de țoră. Tot ceea ce am descoperit nou în Negreștii-Oaș, cele menționate mai sus, ca și liceul unde învață peste o mie de elevi, mi-au dat sentimentul că văd avea un afiș electoral Încărcat nu de promisiuni vagi și neîmplinite, ci de lucruri și realități concrete, orgolioase și pline de energia atît de caracteristică miilor de așezări din patria noastră. ELECTORAL LA NEG R ESTIO AS / /