Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 272-346)

1969-01-29 / No. 294

i твгртш пт wgzwb тупш, vwrrt-vw lM ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU И­­TREAPTĂ HOTĂRÂTOARE «t^a­нитрит Adunarea reprezentanților salariaților de la Uzina Unio Ieri, în sala de festivități a clubului Uzinei Unio, a avut loc adunarea reprezentanților salariaților de la această im­portantă unitate din ramura construcțiilor de mașini. La adunare au participat tova­rășii Ferdinand Nagy, secretar al Comitetului județean de par­tid, Alexandru Szekely, secretar al Comitetului municipal de par­tid, alte cadre din aparatul de partid, de stat, economic și al organizațiilor de masă, repre­zentanți ai Ministerului In­dustriei Construcțiilor de Ma­șini și ai altor organe econo­mice centrale. Pe ordinea de zi au fost în­scrise următoarele probleme: — Darea de seamă a comite­tului de direcție asupra activi­tății desfășurate în anul 1968, și prezentarea indicatorilor pla­nului pe anul 1969, prezentată de tovarășul Vasile Cădariu, di­rectorul uzinei. La același punct al ordinei de zi au fost pre­zentate spre dezbatere angaja­mentele de depășire a sarcini­lor de plan pe anul 1969; pre­zentarea a fost făcută de tova­rășul Emanuil Pop, președintele comitetului sindicatului pe uzi­nă. Aprobarea prevederilor contractului colectiv de muncă pe anul 1969. — Alegerea comisiei de ju­decată. Pe marginea ordinei de zi au luat cuvîntul numeroși tovarăși. Adunarea a aprobat apoi ac­tivitatea comitetului de direc­ție, angajamentele de depășire a sarcinilor planului pe 1969, cît și prevederile noului con­tract colectiv de muncă. Au fost desemnați, de aseme­nea, membrii comisiei de jude­cată, constituită pe baza legii adoptate la recenta Sesiune a Marii Adunări Nationale. Intr-o atmosferă de puterni­că însuflețire, adunarea a ho­­tărît să lanseze, în numele în­tregului colectiv al uzinei, chemare la întrecere către toa­­­te întreprinderile și organiza­țiile economice din județul nos­tru, pentru intensificarea efor­turilor în muncă și depășirea indicatorului planului de stat pe anul 1969, an hotărîtor al cincinalului, în care întregul nostru popor va sărbători 25-a aniversare a eliberării pa­­­triei și va întimpina cu reali­zări tot mai însemnate cel de-al X-lea Congres al partidului. Textul integral al chemării la întrecere este publicat în nu­mărul de azi al ziarului. In încheiere a luat cuvîntul tovarășul Ferdinand Nagy. Darea de seamă asupra prin­cipalelor probleme luate în dezbatere la adunarea reprezen­tanților salariaților de la Uzi­na Unio va fi publicată în nu­mărul de mîine al ziarului nos­tru. C­HEMARE către toate colectivele de muncă din întreprinderile și organizațiile economice din județul Satu Mare Oamenii muncii din întreprin­derile județului Satu Mare, sub conducerea organelor și organi­zațiilor de partid, muncesc cu pa­siune și devotament pentru sport necontenit contribuția a­ și înfăptuirea programului de dez­­­­voltare a economiei naționale, pentru realizarea cu succes a sar­cinilor stabilite de Congresul IX-lea și de Conferința Naționa­al­­ă, a partidului. Prin activitatea lor plină de dăruire muncitorii, inginerii și tehnicienii din unită­țile economice ale județului își sporesc neîntrerupt contribuția la îmbogățirea patrimoniului ma­terial și spiritual al României so­cialiste. Adunarea reprezentanților sa­lariaților de la Uzina Unio din Satu Mare, analizînd rezultatele obținute în anul care s-a înche­iat, precum și potențialul de ca­re dispune uzina, consideră că sunt create condiții pentru reali­zarea și depășirea sarcinilor din planul pe anul 1969. In numele întregului­­ colectiv de muncă, Adunarea reprezentan­ților salariaților de la Uzina U­­nio, adresează o înflăcărată che­mare la întrecere colectivelor în­treprinderilor și organizațiilor economice din județul Satu Ma­re, tuturor oamenilor muncii — români, maghiari, germani și de alte naționalități — pentru a des­fășura o intensă activitate în ve­derea traducerii în viață a poli­ticii partidului nostru, pentru rea­lizarea și depășirea sarcinilor ce ne revin din planul de stat pe a­­nul 1969, pentru a întimpina cu noi și remarcabile înfăptuiri cea de-a 25-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist și cel de-al X-lea Congres al partidului. La baza întrecerii din acest an hotărîtor pentru îndeplinirea sar­cinilor cincinalului, vom așeza o­­biectivele majore ale economiei naționale stabilite de Plenara C.C. al P.C.R. din 16—17 decem­brie 1968 și recenta sesiune a Marii Adunări Naționale. Valorificînd mai bine baza teh­­nică­ materială a uzinei vom a­­corda o atenție deosebită sporirii producției și eficientei economi­ce prin creșterea productivității muncii, reducerea prețului de cost al produselor, folos­iea mai rațio­nală a resurselor materiale și a forței de muncă, utilizarea de­plină a capacităților de produc­ție, intensificarea acțiunii de or­ganizare științifică a producției și a muncii. Vom asigura înfăptui­rea sarcinilor în domeniul inves­tițiilor punînd accent pe reduce­rea cheltuielilor la construcții — montaj, punerea în funcțiune a tuturor capacităților de produc­ție și realizarea parametrilor noi­lor obiective la termenul planifi­cat. Ne vom preocupa îndeaproape de legarea mai strînsă a activi­tății de concepție și proiectare cu producția, de sporirea aportului tuturor cadrelor tehnice la solu­ționarea problemelor pe car­e le ridică activitatea de poducție, prin diversificarea, îmbunătățirea calității și sporirea operativită­ții în executarea prototipurilor. Vom acorda o atenție sporită întăririi disciplinei tehnologice și în muncă, a disciplinei de plan, creșterii răspunderii fiecărui sa­lariat în îndeplinirea sarcinilor încredințate, intensificînd con­trolul tehnic de calitate pe fazele de lucru. O grijă permanentă vom mani­festa față de îmbunătățirea con­dițiilor de muncă și de viață ale salariaților uzinei, în spiritul politicii consecvente a partidului de ridicare continuă a nivelului de trai al oamenilor muncii; o deosebită atenție se va acorda pregătirii condițiilor optime în vederea introducerii noului tem de salarizare și noirmare și­­a muncii. Pornind de la aceste obiective esențiale Adunarea reprezentan­ților salariaților de la Uzina Unio se angajează — în numele în­tregului colectiv de muncă — să realizeze următoarele:­­— Depășirea planului de pro­ducție marfă cu 1,25 la sută dîn­­du-se o producție de 4,5 milioa­ne lei peste sarcina planificată, care este echivalentă cu 10 loco­motive Diesel de mină, 3 trans­portoare șerpuitoare și 700 m.l. transportoare metalice cu bandă. — Productivitatea muncii se va (Continuare în pag. a 3-a) Contractul colectiv de muncă - constituția întreprinderii In această perioadă, în adunări­le generale ale salariaților, se dez­bat și se aprobă contractele co­lective de muncă pe anul 1969. In cele 70 de întreprinderi și or­ganizații economice din județul nostru, în care se încheie con­tracte colective, au fost luate mă­suri organizatorice pentru pregă­tirea proiectului contractului co­lectiv, afișarea acestuia la locul de muncă și discutarea pe grupe de colective de muncă. Ca instrument de atragere cointeresare a colectivului la reu­bi­lizarea și depășirea planului de producție, ca și la îmbunătățirea condițiilor social-culturale a sa­lariaților, contractul colectiv îm­bină în mod armonios interesele economice ale întreprinderilor cu cele ale oamenilor muncii. In contractul colectiv pe anul 1969 trebuie să se includă mă­suri izvorîte din cerințele între­prinderii. Potrivit acestei cerințe, contractul colectiv cuprinde în primul său capitol angajamentele pe care le va lua, pe de o parte, comitetul de direcție, în vederea creării condițiilor materiale de desfășurare a procesului de pro­ducție și pe de altă parte, cu­prinde angajamentele salariați­lor de îndeplinire a tuturor indi­catorilor de plan. Astfel, întreprinderile sunt da­toare să asigure măsurile ce se cuvin pentru aprovizionarea locu­rilor de muncă, întreținerea uti­lajelor și agregatelor, să organi­zeze ridicarea calificării profesio­nale a muncitorilor, disciplinei în muncă, respectarea păstrarea FRANCISC BORHIDAN, diretorul Direcției pentru probleme de județe de muncă și ocrotiri sociale (Continuare ta pag. a 3-a) Anul II (IX) nr. 294(1033) * Miercuri 29 ianuarie 1969 4 pagini — 30 bani PLENARA CONSILIULUI UNIUNII NATIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE In zilele de 27 și 28 ianuarie au avut loc lucrările plenarei Consiliului Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție. La ședința de marti au luat par­te tovarășii Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bod­­naraș, Chivu Stoica, Paul Nicu­­lescu-Mizil, Virgil Trofin, Manea Mănescu, Iosif Banc, Mihai Gere, Dumitru Popescu, membri ai C.C. al P.C.R. și ai guvernului. La lucrările plenarei au partici­pat, de asemenea, prim-secretari ai comitetelor județene de partid, președinții uniunilor județene ale cooperativelor agricole, directo­rii direcțiilor agricole județene, conducătorii institutelor de cer­cetări din agricultură și ai unor stațiuni experimentale, preșe­dinții unor cooperative agrico­le, secretari ai unor comitete de partid comunale și din cooperati­ve agricole. In cadrul lucrărilor plenarei, la dezbaterea problemelor cuprinse în ordinea de zi au luat cuvîntul to­varășii: Marin Argint, președinte­le Uniunii județene a C.A.P. Il­fov, Ion Popa, președintele C.A.P. Bălcaciu, județul Alba, Gheorghe Ghinea, prim-secretar al Comi­tetului județean Botoșani al P.C.R., Pavel Bizo, președintele C.A.P. Valea lui Mihai, județul ing. Ion Mănoiu, directorul Bihor, Di­recției agricole județene Brașov, Gheorghe Postolache, președin­tele C.A.P. Țifești, județul Vran­­cea, ing. Constantin Timirgariu, directorul Stațiunii experimentale agricole Secuieni, județul Neamț, Serghei Melniciuc, președintele C.A.P. Independența, județul Ga­lați, ing. Alexandru Galoș, preșe­dintele Uniunii județene a C.A.P. Cluj, Gheorghe Paloș, prim-secre­tar al Comitetului județean Gorj al P.C.R., ing. Traian Moraru, di­rectorul I.M.A. Castelu, județul Constanța, Stelian Măm­ășan, se­cretarul Comitetului de partid din C.A.P. Crăguești, județul Me­hedinți, Toader Miron, președinte­le C.A.P. Cosmești, județul Iași, Anghel Mircea, președintele C.A.P. Grindu, județul Ialomița, ing. Ion Oprea, președintele U­­niunii județene a C.A.P. Timiș, Gheorghe Roșu, prim-vicepreșe­­dinte al Uniunii Naționale a Coo­perativelor Agricole de Producție, Silviu Strasser, președintele U­­niunii județene a C.A.P. Bacău, Dumitru Tîrcolea, președintele C.A.P. Buzescu, jud. Teleorman, Ioana Marinaș, secretar al Comi­tetului de partid din C.A.P. Ji­­blea, județul Vîlcea, Laurențiu Schop, președintele C.A.P. Alțî­­nea, județul Sibiu, Ion Rușinam, președintele Băncii Agricole, Ion Apostolescu, președintele Uniunii județene a C.A.P. Brăila, Gheor­­ghe Blaj, prim-secretar al Comite­tului județean Maramureș al P.C.R., Milica Giura, președinte­le Uniunii județene a C.A.P. Mu­reș, Nicolae Ștefan, șeful Depar­tamentului pentru valorificarea le­gumelor și fructelor, Gheorghe Petrescu, prim-secretar al Co­mitetului județean Dolj al P.C.R., Maria Zidaru, președinta C.A.P. Păulești, județul Satu Mare, Ni­colae Giosan, președintele Con­siliului Superior al Agriculturii, Marin Vlad, secretar al Comite­tului de partid din C.A.P. Gro­­vu, județul Dîmbovița. Plenara a analizat pe larg acti­vitatea desfășurată de uniunile cooperatiste în cei aproape 3 ani care au trecut de la constituirea lor, rezultatele obținute în întă­rirea economică și organizatorică a cooperativelor, aportul agricul­turii cooperatiste la dezvoltarea economiei naționale. Alături de succesele obținute în dezvoltarea agriculturii socialiste și în creș­terea veniturilor vorbitorii au relevat cooperatorilor, neajunsuri care mai există în unele sectoare ale activității Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Pro­ducție. Au fost propuse o serie de măsuri menite să ducă la îm­bunătățirea și perfecționarea ac­tivității Unitnii Naționale și uniunilor județene în îndrumarea­­ și sprijinirea cooperativelor a­­gricole în vederea folosirii tutu­ror resurselor pentru dezvoltarea în continuare a producției și ve­niturilor. Vorbitorii au făcut propuneri (Continuare in pag. a 3-a) Sinteze 196$ Creșterea produsului social 1988 I­rit Ishjyml Creșterea venitului națonal Stația C.F.R. — mișcare Satu Mare Cu planul pe luna ianuarie îndeplinit Hotărit să înregistreze rezul­tate remarcabile încă din pri­ma lună a lui '69 — an hotărî­tor al actualului cincinal — co­lectivul de muncă de la Stația C.F.R.-mișcare din Satu Mare și-a îndeplinit sarcinile de plan pe luna ianuarie cu 10 zile mai devreme. Ca urmare, cei de aici preconizează să încarce și să expedieze peste plan, pînă la încheierea lunii, circa 4000 to­ne mărfuri, să depășească tona­jul mediu zilnic cu 361 to­­ne/tren și să îmbunătățească considerabil sarcina statică. Demn de remarcat în acest sens este faptul că, prin utili­zarea rațională a mijloacelor de transport, lucrătorii acestei uni­tăți feroviare au reușit să îm­bunătățească sarcina statică, în numai două decade, cu 0,36 to­­ne/osie, economisindu-se astfel 297 vagoane marfă. In același timp, s-au format și îndrumat spre diferite localități ale pa­triei , 579 trenuri cu marfă, ex­­pediindu-se în total 212.383 to­ne mărfuri. O contribuție de seamă pen­tru obținerea acestor succese au adus-o ceferiștii Ștefan Co­șarcă, șef de manevră, Nicolae Șandor, impiegat de mișcare dis­­pozitor, Gheorghe Bălu, impie­gat de mișcare exterior, Nico­lae Fabian, magaziner și mulți alții. AFIȘ De cite ori am călătorit această parte a țării mi-am ex­m­­primat dorința să revăd Negreș­­tii. L-am descoperit atunci cînd el era încă un sat de o frumu­sețe aspră, oșenească, dar un sat simplu și aparent fără am­biții edilitare, un sat care părea că nu-și va exprima niciodată veleitatea de a deveni cândva oraș. Astăzi acest lucru s-a rea­lizat, Negreștii oferind, la fel ca și alte localități rurale din țara noastră, un exemplu viu, plin de farmec și originalitate, privitor la modalitățile de trecere de la condiția rurală la cea citadină. Construcțiile blocurilor de lo­cuințe, electrificarea localității, introducerea aducțiunii de apă potabilă, asfaltarea trotuarelor și modernizarea străzilor, apari­ția unei rețele comerciale diver­­sificate și continua ei extindere, construcția pielii unde se tine faimosul tirg săptâminal, amena­jarea de spații verzi, conferă ti­­nărului oraș o imagine pe care n-o avea in trecut. Dar dacă ar fi numai asta de văzut la Ne­­grești-Oaș, practic el n-ar deși încă din vîrsta rurală a vieții sale. Nota caracteristică unui o­­raș și cu atît mai mult a unui oraș socialist n-o dă in primul rind imaginea sa de carte poș­tală ilustrată, ci viata econo­mică și culturală activă ce pul­sează in el. I.M.A. era pină de­unăzi singura prezență industri­ală novatoare în acest oraș și, desigur, aceasta era încă prea puțin pentru accepția ce-o dăm in mod obișnuit orașelor. Și iată că la marginea Negreștilor s-a înălțat, integrindu-se îndrăzneț în peisajul oșenesc tradițional, silueta de uriaș transatlantic terestru a fabricii care prelu­crează fibre de in și cinepă. Ea a intrat in producție abia de cîteva săptămini și în trimes- Reportaj de Petru VINTILA­ trul II al anului 1970 va atinge parametrii proiectați: 6.500 to­ne fibre prelucrate, cu un efec­tiv de 600 muncitori și tehnici­eni. Am vizitat fabrica, avind (trebuie să­ mărturisesc acest lucru) un ușor sentiment că nu voi avea nimic spectaculos de văzut. Mă gîndeam (și bineînțe­les,­asta era o prejudecată), ce putea fi spectaculos într-o hală unde materia primă este fuiorul de in și de cânepă? Și iată că pe neașteptate inima mea de re­porter cu nostalgia lucrurilor senzaționale a fost solicitată să accepte că și universul textil poate oferi o profundă sursă de inspirație. Fabrica de la Ne­­grești-Oaș este cea mai mo­dernă din țară in acest sector al industriei ușoare și, privind ani­mația oamenilor și agregatelor, mi-am amintit că pe aceste me­leaguri inul și cânepă sunt cu­noscute de cel puțin două mile­nii și că pe „Columna Traiană" dacii bărboși sunt înfățișați in straie aspre țesute din in și cinepă. Nimic nu era mai potri­vit pentru Negrești ca o fabrică profilată pe folosirea acestei tradiționale și atit de Îndelung ignorate materie primă. Merită să vezi in hala fabricii, mare de două hectare, frumoasa tinere­țe oșenească lucrînd cu o ex­celentă pricepere la cele mai mo­derne mașini imaginate vreo­dată In industria textilă. Labo­rante, filatoare și țesătoare cu miini harnice și delicate consti­tuie aici de fapt prima generație de muncitori industriali ai ora­șului Negrești. Dar, în același timp, acești adolescenți oferă in contemporaneitate și exem­plul concret al noii dinamici so­cialiste: Îndreptarea tinerilor ge­nerații spre profesii de o mare modernitate și iară precedent In acest străvechi și superb colț de țoră. Tot ceea ce am descoperit nou în Negreștii-Oaș, cele menționa­te mai sus, ca și liceul unde în­vață peste o mie de elevi, mi-au dat sentimentul că văd a­vea un afiș electoral Încărcat nu de promisiuni vagi și neîmplinite, ci de lucruri și realități concre­te, orgolioase și pline de ener­gia atît de caracteristică miilor de așezări din patria noastră. ELECTORAL LA N­EG R ESTI­­O AS / /

Next