Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1969 (Anul 2, nr. 272-346)

1969-02-14 / No. 308

vmrwvrttv wm rmw vwr? rrmn-vw ЩИ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN SATU MARE AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN PROVIZORIU Cetățeni și cetățene! VOTIND CANDIDAȚII FRONTULUI UNITĂ­ȚII SOCIALISTE, VOTAȚI PENTRU SATISFACE­REA TOT MAI DEPLINA A CERINȚELOR MATE­RIALE ȘI CULTURALE ALE OAMENILOR MUN­CII, PENTRU O VIAȚĂ TOT MAI BUNĂ ȘI ÎM­BELȘUGATĂ. (Din Manifestul Frontului UniTății Socialiste). Candidați ai Frontului Unității Socialiste grădinarul din 1 а [UNK]1 , vis la tîmple, trecut binișor de prima dintre cele do­uă vîrste (a împlinit 56 de ani), deputatul Iuliu Nagy (Cărei­a circumscripția e­­lectorală nr. 21) poate fi întîlnit adesea la sera orașului. Pre­zența lui aici este legată de pa­siunea pentru frumos, de dorin­ța de a-și vedea orașul, strada unde locuiește, tot mai frumoa­se, mai bine gospodărite. Conviețuirea lui cu frumosul (Iuliu Nagy este și un apreciat pictor amator), s-a născut poate atunci cînd și-a mutat pentru prima oară pensula în acuarele, cind a desenat primele contu­ruri cu condeiul pe ardezie. A­­tunci­ însă cînd pictorul amator și-a propus să transpună pe covorul de iarbă și flori desene­le de pe planșă, și-a asumat și funcția de responsabil cu este­tica orașului Cărei. De aproape 16 ani locuitorii Careiului își dau votul lor Iui Iuliu Nagy, convinși că fac o alegere bună. Da, încrederea cetățenilor este pe deplin justi­ficată. An de an, neobositul gră­dinar îndrumă și muncește efec­tiv la înfrumusețarea orașului. El poartă întipărite în memorie zeci de machete ale zonelor verzi careiene, desenează schițe (uneori cu creionul, alteori cu... grebla), trasează linii și, cu contribuția cetățenilor — parti­cipanți la munci voluntar-patrio­tice — covoarele de flori se aș­tern în toată splendoarea lor Motivele populare sunt sursele din care se nasc apoi cele mai minunate creații grădinărești ale artistului — deputat. Con­ceptul și executarea lucrărilor din spațiile verzi și grupurile de flori din preajma Monumentului ostașului român, aparțin lui Iu­liu Nagy, ca și întreținerea a­­cestora. Și asemenea lucrări, prin grija și participarea direc­tă a deputatului, se înfăptuiesc la castel, pe principalele străzi ale orașului și, cum este și normal, în circumscripția elec­torală unde a fost propus candi­dat de deputat. Cetățenii orașului Cărei, care îl cunosc, îl stimează pentru priceperea sa în ale gospodări­rii orașului, pentru firea lui modestă, pentru exemplul bun ce îl oferă. Pe lista de candidați ai Fron­tului Unității Socialiste, în drep­tul rubricii „circumscripția e­­lectorală nr. 21“ este scris nu­mele pensionarului Iuliu Nagy. Alegătorii din această circum­scripție l-au propus încă o dată candidat al circumscripției lor, știind că acest îndrăgostit de frumos se va strădui și de a­­cum încolo să se facă interpre­tul lor în activitățile consiliu­lui popular, să-i îndrume, să-i ajute în continuare în acțiunea de înfumusețare continuă, de bună gospodărire a străzii, a o­­rașului în care locuiesc. ȘTEFAN VIDA Anul II (IX) nr. 308(1047) * 4 pagini — 30 bani Vineri 14 februarie 1060 Ш CAMPANIA ELECTORALĂ -Puternic elan patriotic, activitate politică multilaterală INTÎLNIRI ALE GANDATUOR FACHTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE CU ALEGĂTORII Tovarășii ANDREI CERVENCOVICI și IOAN GLUVACOV Tn mijlocul alegătorilor La Combinatul 1 Mai Ieri, sala Combinatului 1 Mai din Satu Mare a găzduit întîlni­­rea alegătorilor din circumscrip­ția electorală nr. 2 Satu Mare- Sud, cu tovarășul Andrei Cerven­covici, membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român, adjunct de șef de secție la G.G. al P.G.R., candidat de de­putat pentru Marea Adunare Na­țională. Intîlnirea s-a caracterizat prin­­tr-o atmosferă de fructuoasă dez­batere, prilejuind un substanțial dialog între alegători și candida­tul de deputat. In cuvinte calde, tovarășul Gheorghe Roca, a reliefat preocu­parea colectivului de muncă de aici de a răspunde cerințelor a­­dresate întreprinderilor indus­triei locale, de a produce o ga­mă tot mai largă de produse de larg consum. Vorbitorul a arătat că, în acest an, Combinatul 1 Mai va fabrica 41 de noi produse in­dustriale, dintre care 26 destina­te fondului pieții. In continuare vorbitorul s-a referit la dotările tehnice primite de întreprindere, dotări ce permit, o creștere ca­litativă a produselor.­­Au mai luat cuvîntul tovarășii Adalbert Sălăjan, Iosif Gătina, Francisc Bozsa, Ștefan Cociș, Francisc Toth, Ioan Rad, Mihai Anton. Re­ferindu-se la preocupările de muncă ale colectivului din ca­re fac parte, vorbitorii au arătat că această unitate economică des­fășoară o vie activitate pe linia ridicării eficienței producției, în­tre altele, pe seama creșterii gra­dului de prelucrare a materiei prime, economisirea metalului și lemnului, înfăptuirea celorlalte sarcini care rezultă din documen­tele Plenarei C.C. al P.C.R. din 16—17 decembrie 1968. In acest sens au fost orientate angajamen­tele colectivului întreprinderii pe baza cărora se va asigura o mai bună mobilizare a resurselor materiale și de muncă, în vederea tntîmpinării sărbătorii­ de­ la 2­ ± August și Congresului al X-lea al partidului, cu cele mai frumoase realizări Totodată, valorificînd tradițiile gospodărești pozitive, co­lectivul întreprinderii va aduce și în continuare aportul său meri­tuos la înfrumusețarea municipiu­lui, antrenîndu-se în toate acțiu­nile voluntar-patriotice care vor fi organizate. Intîlnirea a prilejuit o puterni­că afirmare a hotărîrii lucrători­lor de la Combinatul 1 Mai de a da viață sarcinilor de mare răs­pundere care le revin din progra­mul edificării României socia­liste. Luînd cuvîntul, tovarășul Andrei Cervencovici a subliniat că poporul nostru se va prezenta în fața urnelor de vot cu bucu­ria pe care o dau succesele ob­ținute, sub conducerea partidu­lui, în realizarea Directivelor Con­gresului al IX-lea. Aceste succese sunt rodul muncii harnice a mun­citorilor, țăranilor, intelectuali­lor, a tuturor oamenilor muncii, fă­­ră deosebire de naționalitate, ca­re urmează neabătut politica pro­fund științifică a Partidului Co­munist Român, considerînd-o drept propria lor politică. Viito­rul pune în fața poporului nostru sarcini mai importante. Avem toată convingerea — a spus în în­cheiere vorbitorul — că și aces­te sarcini vor fi îndeplinite cu succes, asigurînd pe mai departe ridicarea patriei pe culmile pro­gresului și civilizației. In comuna Acîș Miercuri, 12 februarie, cetățenii din comuna Acîș s-au întîlnit cu tovarășul Ioan Gluvacov, membru al Comitetului Central al Partidu­lui Comunist Român, candidatul Frontului Unității Socialiste în circumscripția electorală nr. 9 pentru Marea Adunare Națională. Adunarea alegătorilor din Acîș a prilejuit o trecere în revistă a realizărilor dobîndite de poporul nostru pe drumul desăvîrșirii con­strucției socialiste, hotărîrea una­nimă a locuitorilor din această comună de a depune toate efor­ (Continuare în pag. a 2-a). шатя, în întâmpinarea ZILEI CEFERIȘTILOR ■........................———————————— ARTERE DE O­ȚEL ... In tumultul vieții cotidiene există oameni și locuri a căror necesitate se face simțită în vi­ața de toate zilele a fiecăruia dintre noi. Ni-i amintim pe unii, cînd călătorim cu trenul sau in­trăm într-un vagon de cale fe­rată, confortabil și modern, sub impulsul amabilei invitații: „Poftiți în vagoane". Trecem adesea pe lîngă acești ceferiști și de multe ori nu in­tuim ceea ce conține esența muncii, a personalității lor, de mesageri statornici care, ziua și noaptea, pe arterele de oțel ale patriei, asigură neîntrerupt le­gătura, grație căreia industria, agricultura, viața socială își e­­fectuează neîntreruptul transfer de substanțe. În fiecare zi ies pe „poarta" stației C.F.R. din Satu Mare, zeci de trenuri. Din gară, va­goanele se înșiruie pe linii de oțel în lungi convoaie și, după un fluierat prelung al locomoti­velor, pornesc la drum. Cum se formează o garnitură de tren ? Cîți impiegați de­ miș­care, șefi de manevre, acari și mecanici de locomotivă, partici­pă la închegarea ei ? Ești ten­tat de multe ori să spui : simplu. Cîteva comenzi scurte, mai mul­te manevre executate cu preci­zie iar la capătul acestor opera­ții trenul este gata de plecare. Există totuși aici la C.F.R. ceva aparte, ceva specific muncii ce­feriștilor. Disciplină fermă, ve­rificarea permanentă a îndepli­nirii sarcinilor care asigură cir­culației trenurilor un mers nor­mal De la ferestrele biroului de mișcare se vede întreaga plat­formă a celor 12 linii pe care va­goanele de călători și de marfă, cu mișcări aparent încete, di­rijate cu pricepere, se închea­gă în structura garniturilor. In fața unui microfon, preocupat de problemele de manevră, im­piegatul dispozitor Nicolae Șan­­dor (în fotografia de sus), dirijează mișcarea trenuri­lor și a vagoanelor aflate în tură pe liniile de stație. „Tre­nul T. M. nr. 268 avînd în compunere 45 de vagoane, 130 de osii și o încărcătură de 1.559 tone va pleca în direcția Ora­dea la orele 9,45 cu manevră în fiecare stație". După o scurtă pauză, se aud în difuzorul in­stalat în încăpere răspunsuri ale acarilor de cabine Leontin Ba­b­a, Augustin Bărbosu și a re­vizorului de ace Adrian Tur­­tureanu. Confirmă comenzile primite. Aplecat peste geamul locomotivei, mecanicul Alexan­dru Bîrluț, privește atent sem­nalele, apăsînd ușor maneta de presiune, încet, încet, locomo­tiva prinde viteză și roțile în­cep cîntecul lor sacadat. Din nou comenzi și alte rapoarte asemănătoare. Noi trenuri care pleacă în curse. Conștiinciozi­tatea în serviciu a ceferiștilor din stația Satu Mare, este con­firmată în mod constant de re­gistrele aflate la comandă, un­de fiecare tren care intră și iese prin zona respectivă, este consemnat cu minuțiozitate. Partidele de manevră compun și descompun în fiecare zi zeci și zeci de trenuri. In fiecare turnul pornesc la drum 38 de oameni care cumu­lați cu cei 48 aflați în tură, sau în plină viteză a trenurilor, ur­măresc ziua și noaptea apara­tele de la bordul locomotive­lor, poziția semnalelor și a in­dicatoarelor pe linii, timpul de mers. Duc cu ei din­tr-o parte în alta a țării încărcătura pre­țioasă a muncii harnice a oa­menilor din județul nostru. Este o poezie aspră a mun­cii înnobilată de răspundere și pasiune, care brodează mii și mii de kilometri pe arterele de oțel ale patriei. Și numărul ki­lometrilor parcurși, se adună ca o jalbă la progresul și bu­năstării țării. GH. MARINESCU Simpozion Recent, Cabinetul județean de partid Sata Mare, a orga­nizat in sala căminu­lui cultural din Sanislău, un­ inte­resant simpozion pe tema „Opoziția dintre știință și re­ligie". In lala sălii pline au vorbit arhi­pe tem­a, dată profesorii Paul­­ Pteancu, Ecate­rina Eberst și stantin Olariu, Con­ale căror expuneri au fost urmărite cu viu interes de către su­tele de țărani peratori prezenți cap­în sală. Un simpozion si­milar a organizat Comitetul orășenesc de partid Cărei la Căpleni, unde, ma­ni­fest­ând un deose­bit interes față de tema expusă de pro­­fesorii Andrei Deak, Paul Bartók și Iosif Terezia Serly, ță­ranii cooperatori, muncitorii și inte­lectualii din locali­tate, au umplut pînă la refuz sala­­ cămi­nului cultural. Ambele manifestări s-au bucurat de un deosebit succes. Opoziția dintre știință și religie Pagina a 3- AGRICULTURA pe traiectoria modernizării In aceste zile la secțiile de votare, cetățenii din județ verifică listele de alegători. Al IX-lea Concurs al formațiilor de amatori muzicale și coregrafice Mai multă grijă și interes pentru mișcarea artistică de amatori In curînd populara competiție artistică a amatorilor — Con­cursul pe țară al formațiilor mu­zicale, coregrafice, brigăzilor ar­tistice, soliștilor vocali, instru­mentiști și dansatori din cadrul cluburilor, așezămintelor cultura­le, caselor de cultură ale tinere­tului și cooperativelor meșteșu­gărești — ajuns de astă dată la a IX-a ediție și desfășurat în cinstea celei de-a XXV-a aniver­sări a eliberării patriei de sub ju­gul fascist, va imprima un nou avînt vieții noastre spirituale. Va­ fi un minunat prilej de sti­mulare a mișcării artistice de amatori în scopul descoperirii de noi talente, valorificării continue a creației artistice populare, pre­cum și promovării de forme și genuri noi de artă în activitatea formațiilor de amatori. Concursul va prilejui consolidarea forma­țiilor artistice existente, ..perma­­­nentizarea activității lor, îmbo­gățirea repertoriului cu noi lu­crări valoroase. Concursul va urmări, de asemenea, creșterea calității artistice a spectacolelor de orice gen, sporind contribuția mișcării artistice de amatori educația estetică a maselor și îm­b­­bogățirea vieții spirituale a po­porului nostru. Deci suficiente motive de ordin estetico-social care să ne îndem­ne să urmărim felul în care se desfășoară competiția aceasta de mare anvergură. Pregătirea for­mațiilor artistice a început cu se­riozitate în unele comune ale ju­dețului, după ce în prealabil s-a făcut vizionarea și a avut loc în­scrierea pentru concurs. Cu pu­ternice și complexe formații se prezintă comunele Terebești, Pomi, Bogdand, Micula, Livada, Piș­­colt, Sanislău, Doba, orașul Tăș­­nad și altele. Nu ne putem însă declara mul­țumiți doar cu atît. In general, pe ansamblul județului, există în­că puține formații înscrise în concurs, deși acest lucru trebuia încheiat. Am luat, la Comitetul IOAN POP (Continuare în pag. a 2-a). i Operația JATAMAT s-a încheiati Țelul urmărit de Statele Uni­te este simplu și clar — de­clara recent Cabot Lodge, a a­­sigura poporului sud-vietnamez dreptul de a-și clădi propriul viitor după placul său, fără in­gerințe strîngeri și con­­exte­rioare. Coinci­dența a făcut ca în același timp un alt american, de data aceasta un reprezentant al corpului ex­­pediționar din Vietnamul de sud, să anunțe încheierea cu succes a opera­ției „Batangan", una din acțiu­nile de amploare ale planului „pacificării accelerate". Un comunicat oficial lapidar, în spatele căruia se ascunde în realitate o tragedie de mari pro­porții. încheierea cu succes în­seamnă că cercul de pușcași marini s-a strîns în cele din ur­mă peste cei 11.000 de locuitori ai peninsulei Batangan, care au fost minați, în adevărata ac­cepțiune a cuvîntului, pînă în­tr-o regiune dinainte prevăzută, care urmează să fie transfor­mată în lagăr de concentrare. O dată terenul curățit, conti­nuarea acțiuii a fost lăsată pe mîna militarilor sud-vietnamezi. . Ei au organizat rapid interna­rea a 7.000 de copii și 3.000 de femei, la care se adaugă bătrî­­nii ce nu au pu­tut fugi, în cor­turi mizere ce nu pot adăposti nici jumătate din numărul de­portaților. Un nou infern, cum sunt denumite de către popu­lație lagărele și închisorile crea­te de autoritățile saigoneze, a luat naștere cu tot cortegiul de privațiuni și suferințe umane. Holera și-a făcut apariția, co­piii fiind primele victime ale­­ acestei boli ucigătoare. Nu a­­vem destulă apă — constată ADRIAN IONESCU (Continuare în pag. a 4-a) Comentariu

Next