Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1969 (Anul 2, nr. 424-503)

1969-09-19 / No. 494

Ф*Щ [UNK]к ■ ftklfl 1 l ШЯТТ [UNK] DW WOWPB TARITFí, WWW-WA í --------—————— i 20И1СД i ^ ~ ~ 4 pag. — 30 bani Realizări de seamă care dezășuiesc succesele viitoare După cum rezultă din datele centralizate la Direcția județeană de statistică, planul producției globale industriale pe ansamblul economiei județului nostru a fost realizat, în primele opt luni din acest an, în proporție de 102,7 la sută. Planul producției marfă vîndută și încasată a fost depășit cu 2,4 la sută, iar productivitatea muncii a fost realizată în proporție de 100,2 la sută. In această perioadă, volumul de produse livrate beneficiarilor externi a înregistrat o substanțială creștere, permițînd depășirea planului la acest indicator cu 6,1 la sută. Merită menționate rezultatele bune obținute de colectivele de muncă din întreprinderi în direcția reducerii cheltuielilor la 1.000 lei producție marfă, cheltuieli care pe ansamblul economiei județului au fost reduse în această perioadă la 840,9 lei. Rezultatele bune obținute în cele 8 luni care au trecut din acest an în îndeplinirea principalilor indicatori și a angajamentelor, constituie garanția realizării în bune condițiuni a sarcinilor sporite pe întreg anul. Totodată, ele oglindesc posibilitățile materiale și umane de care dispune județul nostru, precum și atașamentul oamenilor muncii față de politica înțeleaptă de dezvoltare economică promovată cu fermitate de partid. DRUM SPRE ÎNĂLȚIMI Foto: MARTIN SARCA Produse care stochează după paravanul unor măsuri novatoare... depășite Ne-am decis să scriem acest material în urma uinei discuții inopinate, avută recent cu tovarășul ing. Ioan Oșan, — I.I.L. „Sătmăreanu", directorul Cu acest prilej ne-a relatat pe larg greutățile mari pe care le întîmpină în realizarea sarcinilor de plan cîteva sortimente importantate — săpunul de rufe, crema de ghete, ceara de parchet — produse cu pondere în volumul total al producției globale, din cauza obstrucției nejustificate, după părerea sa, a întreprinderilor comerciale din județ, care, de aproximativ un an de zile, refuză sistematic să acopere cu solicitări capacitățile de producție ale întreprinderii. Unele aspecte ale problemei permit însă desprinderea cîtorva considerente interesante pe marginea disputatelor relații existente în triunghiul industrie (producător) — comerț — consumator. Fără îndoială, utilizarea rațională a resurselor materiale presupune, în condițiile actualului progres tehnic — și viitorul va adînci permanent acest proces — captarea și introducerea în ciclul producției, respectiv valorificarea unor produse care pînă mai ieri erau denumite reziduuri materiale, animale sau vegetale. Receptivă la această cerință „Sătmăreana" a deschis două noi secții în care, folosind deșeurile ani ma I.I.L. Sătmăreana mare de la abatoarele din Satu Mare și cele vegetale de la Fabrica „Ardealul" din Cărei, a început să fabrice săpun de rufe, crema de ghete și ceară de parchet. Cum noua materie primă se găsea din abundență, secțiile s-au dezvoltat repede, puțind onora integral necesarul din județ. Astfel, în anul 1968 unitatea a livrat comerțului circa 400 tone săpun și 40 tone cremă de ghete. Acționînd în direcția unui imperativ major al progresului tehnic, se părea că lucrurile vor merge strună Aparent, pentru ca la sfîrșitul anului trecut, cînd s-au efectuat contractările pentru anul 1969, au început necazurile. Cu totul „surprinzător" O.C.L. Produse industriale, rămînînd fidelă angajamentelor anterioare privind crema de ghete, a redus substanțial comenzile la săpun și ceară de parchet. Mai mult, din cele 24 tone săpun solicitat pentru anul în curs, s-a renunțat deja la opt tone, furnizorul fiind pus în situația de reduce cu peste 50 la sută a activitatea secției respective. S-a adăugat și faptul că, promptă, Banca Națională a penalizat cu dobîndă mărită stocul supranormativ apărut, în valoare de circa 450.000 lei. Investigațiile întreprinse în căutarea unor alti beneficiari au rămas fără rezultat. MIHAI BABIȚCHI economist (Continuare in pag. a 2-a) WrwvmWIwwY % * Щ A G.u Oo*««" **. Ф * COTIDIENE »G-322» pe rampa de montaj Ca o încununare a eforturilor depuse de colectivul de muncitori, ingineri, tehnicieni, maiștri și proiectanți în direcția asimilării și introducerii în fabricație a noi produse cu caracteristici tehnico-economice superioare, la întreprinderea 1 Septembrie a intrat recent pe banda de fabricație un nou tip de mașină de gătit cu gaze, cu trei ochiuri și cuptor. Concepută și proiectată după o tehnologie modernă, noua mașină de gătit G-322, poate fi adaptată la mai multe feluri de gaze, lucru ce face posibil creșterea volumului producției acesteia destinată exportului. Fiind mai ușoară cu 12 kg decit tipurile clasice, noua mașină de gătit este dotată cu un arzător plită și are o încărcare termică de 1.700 К cal/oră (cu 500 К cal/oră mai mult decît tipurile aflate în producția de serie). După cum ne informează tov. ing. Ladislau Lazsadi, de la serviciul tehnic, mașina G-322 formează baza unei noi familii de mașini de gătit cu gaze, din care 12 tipuri sunt deja omologate și se găsesc în faza de pregătire a fabricației. In afară de acestea încă 7 tipuri se află în fază de omologare. G.M. In noul laborator chimic de la Iprofil Satu Mare. Foto: Gh. IAN CU Noi obiective social-culturale la Viile Satu Mare In comuna Viile Satu Mare se execută ultimele lucrări de finisaj la noul dispensar medical uman. Aici vor funcționa un cabinet pentru consultații, o casă de nașteri, un cabinet stomatologic și punct farmaceutic. Asistența va fi asigurată de trei medici specialiști și cadre medicale corespunzătoare. Tot în apropierea dispensarului medical se lucrează intens la construcția noii clădiri a școlii, care va avea 8 săli de clasă. De menționat că toate muncile necalificate se execută voluntar de către populația comunei, în practică agricolă Pentru elevii anului V, secția veterinară de la Liceul agricol din Satu Mare, noul an școlar a început cu practica în producție ce o vor efectua în cadrul unităților agricole socialiste din județ. Bucuria de a pătrunde tot mai mult în tainele meseriei se îmbină cu emoția pentru răspunderea personală pe care le-o implică executarea unor pretențioase lucrări de specialitate. Organizați în patru grupe a cîte 10-15 elevi și repartizați la întreprinderile agricole de stat din Satu Mare, Dorolț, Ardud și la Circumscripția veterinară Satu Mare, sub îndrumarea directă a cadrelor de conducere a acestor unități și sub controlul zilnic al cadrelor de specialitate din liceu, elevii liceului își vor efectua practica în producție pînă la data de 22 decembrie a.c. VASILE BELBE coresp. LA C.A.P. BOTIZ: ACALMIE ȘI NEPĂSARE In cele mai multe cooperative din județ secara masă verde este răsărită, dar la C.A.P. Botiz încă se mai treieră sămînța necesară pentru însămînțarea celor 80 ha planificate. Nu a început însămînțarea nici a celor 100 ha orz de toamnă. Deși există 140 ha teren pregătit din care 37 ha au fost îngrășate cu îngrășăminte naturale, iar restul cu azotoase și superfosfatice, totuși consiliul de conducere nu se grăbește să pornească semănătoarele. In grafic se prevede declanșarea însămînțărilor în ziua de 17 septembrie și tovarășul președinte Florian Zob voia să ne asigure că data va fi respectată. Cum, din moment ce la 16 septembrie încă nu începuse selectarea seminței de grîu, iar cea de secară acuma se treieră! Nici situația recoltărilor nu este mai bună. Recoltatul florii-soarelui nu a început, din 50 ha sfeclă de zahăr doar 14 au fost recoltate, la porumb nu s-a început, singura cultură recoltată este cartoful. Avînd în vedere marele volum de lucrări ce trebuie executat în această perioadă, precum și faptul că trebuie recuperate unele munci neefectuate la timp, cum ar fi curățirea terenului pe 30 ha acoperit cu paie, strînsul și transportul trifolienelor etc., credem că nu sînt motive de liniște la Botiz. MECANIZATORII DE LA SECȚIA AGRIȘ — S.M.A. APA, LIPSA LA APEL In aceste zile cînd fiecare mașină trebuie folosită din plin, din 12 tractoare, ce deservesc C.A.P. Agriș, lucrează doar 6. Care este situația celorlalte? Ne răspunde mecanicul de întreținere Francisc Doboș. Doi tractoriști (și Cu tergiversări și justificări Recoltarea si tesăm în tarne ra mie de... caruia șeful secției), sunt în concediu; un tractor este defect, iar trei stau pentru că gazdele lor le-au părăsit. Mecanizatorii Iacob Roșean, Vasile Ofrim și Dumitru Borșa au părăsit secția la data de 30 august, lăsînd tractoarele și mașinile ce le-au avut în primire. De atunci tractoarele stau, pămîntul așteaptă, iar conducerea I.M.A. Apa nu ia nici o măsură pentru a-i înlocui pe fugari. Situația din secție impune ca șeful secției să fie rechemat din concediu. Asemănătoare nu au bară de tracțiune, deci nu vor putea porni; în secție se manifestă indisciplină (cei 6 tractoriști prezenți la secție în ziua de 16 septembrie au ieșit la lucru doar la ora 12, deși timpul era foarte bun). La apel nu răspund prezent nici membrii cooperatori. Nici în prezent ei nu au trecut la selectarea semințelor necesare, la recoltatul cartofilor deși suprafața cu această cultură este planificată să se însămînțeze cu orz de toamnă. Din planul de 500 tone siloz încă nu s-a însilozat nimic pînă la 16 septembrie. Floareasoarelui se scutură, tutunul de pe 15 ha așteaptă să fie recoltat. Cred tovarășii din conducerea C.A.P. Agriș că lucrările respective se vor face... singure? START BUN, DAR RITMUL SE CERE INTENSIFICAT In cele două cooperative s-a terminat însă în întarea orzului de toamnă și a secarei masă verde. In prezent se lucrează la însămînțatul griului. La C.A.P. Drăgușeni a început recoltatul porumbului. Producția obținută de pe suprafețele recoltate prevestește Raid-anchetă realizat de MIHAI SAS (Continuare în pag. a 2-a) Vin, nu vin Tomurile orașului Fără îndoială, fiecare oraș își are înălțimile lui, profilate în zare, ca niște semne abia caligrafiate. înălțimile orașului, reprezentate prin turnuri, au constituit de-a lungul istoriei puncte strategice prin care dușmanul era reperat de cei сă-și apărau zidurile cetății. Dincolo de frumusețea lor tulburătoare, aceste turnuri pot reface istoria unei localități, marcînd de fiecare dată evenimente importante din viața urbei. Fiindcă la urma urmei, turnurile simbolizează trecutul, prezentul, viața ce se scurge clocotitoare. Careiul este un oraș specific de șes, cu străzi largi; aici ai impresia că respiră puternic cîmpia, auzindu-se tul lanurilor de foș deporumb. Mai mult grîu, ca oriunde, semnificația turnurilor din bazalt, ori din cărămidă roșie, se dezvăluie aici din perspectiva timpului. Turnul castelului medieval, întoarce filele istoriei cu decenii și secole în urmă, este mărturie parcă a „foro tunei labilis", neclintit în fața uraganelor vremii. Impozant în solitudinea sa, are un farmec aparte, răscolitor, și ca în scrierile lui Volney ori Gr. Alexandrescu îndeamnă la meditație. De-aici, cîmpia și împrejurimile se văd ca-n „palmă", secretele dispar privite de la înălțimea turnului. Fascinația castelului cedează pînă la dorinței ardente de urmă a cunoaște prezentul, în toată plenitudinea lui, în nebănuitele lui ipostaze. Prin turnurile prezentului, cu valoare de simbol, vom înțelege uriașele transformări petrecute într-un pătrar de veac. GRIGORE SCARLAT (Continuare în pag. a 2-a) Semeție peste vremi: turnul castelului din Cărei.