Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-10-01 / No. 504

N CRONICA SATMARFAN/в т чплл IS _______________________________________________________________________________________Miercuri _ octombrie 1969 Нтмя Recomandăm tinerilor cititori ин Ilii pe teme patriotică tineretiA* De'tetróA fxtrstrt ■ Experiența „alchimistului“ a eșuat Prea auzise Alexandru Bon­ca din Satu Mare, strada Texti­­liștilor nr. 13, multe legende în legă­tură cu eșecurile nume­roșilor alchimiști care încercau să obțină aur din nisip. Nu ar fi avut el răbdarea necesară reeditării unei astfel de expe­riență, ș­i apoi, la drept vor­bind, născocise o altă rețetă mai eficientă, inspirată din rea­litățile din jur. Adică de locul de muncă unde lucra — A­­telierul de bijuterie din stra­da Eliberării. Combining cîteva kilograme de necinste (din asta avea el destulă) cu „ceva“ pilitură de aur din sei­tarele colegilor lui, a... obținut un lingou de 14 gra­me. Apoi, cu diverse prile­­­juri, și-a mai însușit și alte cantități de pilitură, însumînd în total 52 grame de aur, pe care intenționa să le scoată din atelier. Dar cum alchimia nu l-a mai ajutat — vigilența ce­tățenească punînd capăt „expe­riențelor" lui, A. D. va avea prilejul să mediteze la faptul că și in conștiința celor care lucrează cu metale nobile tre­buie să strălucească, fără pată, caratele cinstei. Invitație cu... repetiție în vederea îmbunătățirii acti­vității privind asigurarea celor mai corespunzătoare condiții de muncă în diverse întreprinderi, Direcția pentru probleme de muncă și ocrotiri sociale a ju­dețului Satu Mare a inițiat zi­lele trecute o discuție la masa rotundă. Au fost invitate con­ducerile a opt­­ Întreprinderi săt­mărene, printre care: Autobaza, Uzina Unio, I.R.A., Fabrica „Ce­rem" și „1 Septembrie". Din cei opt invitați însă nu au făcut act de prezență decît reprezen­tanții I.R.A. și Fabricii „Ceram". Ar fi considerînd ceilalți (absen­ții) că nu mai au nimic de învă­țat sau de făcut în acest dome­niu? Credem însă că utilitatea unei asemenea ședințe nu poate fi pusă la îndoială și ca atare la solicitarea organizatorilor a­­mintim celor absenți că masa rotundă s-a replanificat. Reți­neți data: vineri 3 octombrie, ora 16, la sediul Inspectoratului pentru protecția muncii. Nesăbuință plătită cu viața Francisc Biro de la I.M.A. Tășnad lucra cu tractorul său pe tarlalele C.A.P. deservite de secția Chereușa, grupul Be­­cheni. Duminică seara, împreună cu cîțiva prieteni ai lui, a pornit cu tractorul la Sărvezeni unde era mare bal. Pînă noaptea tîr­­ziu împreună cu toți s-au distrat. Apoi, între ceilalți, orele 1—2 cînd au pornit spre casă, nesesizînd podul peste care tre­buia să treacă s-au răsturnat cu tractor cu tot, roata acestuia s-a acoperit complet și Biro a decedat prin asfixiere. Ceilalți au scăpat teferi. Nu credem însă că și de remuș­­cări. Pentru că și ei se fac răspunzători de acceptarea lui Biro la volan în atari condi­ții. Ш [UNK] PE TEME DE EDUCAȚIE PO­LITICĂ ȘI PATRIOTICA A TINERETULUI Prin tematica și conținutul său, cartea are menirea să spri­jine activitatea educativă pe care o desfășoară organizațiile U.T.C., să contribuie la cu­noașterea de către tineret a po­liticii științifice a partidului, a ideilor marxism-leninismului, să cultive sentimentele nobile ale patriotismului și internațio­nalismului socialist, dragostea înflăcărată pentru patria noas­tră, pentru partidul comunist — forța conducătoare a desti­nelor României. DICȚIONAR DE ETICA PEN­TRU TINERET Apariția primului dicționar de etică în țara noastră constituie un sprijin de seamă în proce­sul formării conștiinței liste. Cuprinzînd circa 900 socia­de termeni, volumul îmbină armo­nios caracterul științific și bo­gat informativ, cu un mod de tratare larg accesibil. Termenii sînt deseori exemplificați cu proverbe și zicale din folclorul românesc, în care s-a cristalizat concepția poporului nostru de­spre sensul vieții, precum și cu maxime și gînduri despre mo­rală­ ale unor personalități din cultura universală. TINERETULUI DESPRE PRO­GRESUL ȘTIINȚIFIC ȘI TEH­NIC CONTEMPORAN Volumul face parte din seria de lucrări care urmărește să sprijine masele largi de tineri în vederea îmbogățirii cunoș­tințelor lor științifice și teh­nice. In lucrare sunt înmănun­­chiate, într-o formă larg accesi­bilă, materiale despre cele mai noi descoperiri științifice și tehnice contemporane și modul cum pot fi ele aplicate în prac­tică. Volumul mai cuprinde o suită de biografii ale unor mari oa­meni de știință­ români și stră­ini și un mic dicționar de ter­meni tehnici și științifici. Й [UNK] [UNK] PROGRAMUL I 5.05—6.00 Program muzical de dimineață. 5.20 Gimnastică. 5.30 Jurnal agrar. Buletin agro-meteoro­­logic. 6.05—9.30 Muzică și actuali­tăți. 9.30 Odă limbii române. 10.05 Muzică. 10.10 Curs de limba rusă. 10.30 Te cîntăm tinerețe — muzi­că ușoară. 10.45 Din țările socia­liste. 11.05 Poemul simfonic „Vîr­­ful cu dor" de Ion Hartulary Darclée. 11.20 Concertul pentru vioară și orchestră de Wolfgang Strauss. 11.50 Cotele apelor Dună­­­rii. 12.00 Formația Enrico Fanciolli. 12.10 Ateneu. 12.25 Moment știin­țific. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic ma­­gazin muzical. 14.10 File de le­gendă. 14.35 Muzică ușoară. 14.50 Albumul folcloric. 15.20 Radio pu­blicitate. 15.30 Compozitorul săptă­­mînii. Joseph Haydn. 16.00 Ra­diojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Orchestra Norrie Paramour. 16.30 Ce e nou în județul nostru. 16.50 Partidul meu iubit — cînte­­ce. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Muzică populară. 18.10 Radio-an­­chetă economică. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Săptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 An­tologie folclorică. 20.25 Eminesci­ana. „Memento mori" (IV). 20.30 Zece melodii preferate. 21.00 Con­vorbirile de joi. 21.20 Revista șla­gărelor. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. Bu­letin meteorologic. 22.20 Romanțe. 22.40 Atențiune părinți! 23.05 Mo­ment poetic. 23.10 Concert de mu­zică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Propaganda agricolă in activitatea culturală a satului (Urmare din pag. 1) unitățile agricole. De altfel, dacă la județ s-a reușit să se stabileas­că o oarecare colaborare Comitetul de cultură și artă între și organele agricole, în multe co­mune, printre care Dorolț, Ba­tard, Moftin și Homorodu de Mij­loc, s-a încetățenit ideea că în­tocmirea planului de muncă a că­minului cultural, organizarea ma­nifestațiilor cultural-artistice sunt sarcini exclusive ale directorilor căminelor culturale. Așa se face că în planurile de muncă ale că­minului cultural din Moftin ra­reori sunt cuprinse conferințe pe teme agricole, iar în alte locuri propaganda agricolă este foarte palid reprezentată. Or, cel mai în măsură să propună unele acțiuni cultural-educative care să vină în sprijinul rezolvării unor preocu­pări ale cooperativelor agricole de producție este consiliul de conducere, președintele coopera­tivei agricole, inginerul agronom, după cum tot atît­ de necesar este ca directorul căminului cultural, bibliotecarul, toți intelectualii satului să cunoască cifrele de plan și ale dezvoltării în prespectivă a cooperativei. Imprimarea unui stil de muncă colectiv în coordonarea propa­gandei agricole la nivelul comu­nei constituie premisă sigură a îmbunătățirii conținutului activi­tății de răspîndire a cunoștințe­lor agrotehnice. Astfel lipsa de colaborare se resimte prin înre­gistrarea unor manifestări cu o eficacitate relativă, realizate formal, prin planificarea unor simple „sfaturi ale agronomului" care de multe ori nici măcar nu au loc, așa cum se întîmplă­ în comuna Bogdand. Situația cu expunerea textelor de conferințe în fața țăranilor cooperatori fără a fi completate cu mijloacele audio-vizuale care să le îmbogățească conținutul a fost sesizată adesea. „Chiar acele cicluri de filme documen­­i­tare trimise în circuit — ne spu­nea Victor Ciubăncan, inginer la C.A.P. Sărăuad — n-au putut fi judicios folosite deoarece nu s-a realizat o corelare între tematica lor și conținutul conferințelor ex­puse". Intr-adevăr, se constată o sărăcie tematică a filmelor do­cumentare. Există­ în rețea 142 de titluri de documentare agricole în numeroase copii, dar numai 15 din acestea sunt de date recente, adică producția anului 1969. Ma­joritatea sunt filme din 1967 și după cum spun specialiștii, unele din acestea au un conținut depă­șit. Unele din filme, ca de exem­plu, cele care au ca temă pro­ducerea porumbului hibrid sau combaterea eroziunii solului poar­tă antetul: „film realizat la ce­rerea Ministerului Agriculturii". Este clar că filmele documentare de acum cîțiva ani nu pot­ prezen­ta o garanție a actualității lor. O influență­ directă asupra ri­dicării nivelului profesional o are cartea agricolă. Dar de multe ori activitatea de popularizare a căr­ții agrotehnice lasă mult de do­rit, fapt confirmat de numărul în­că destul de redus al cititorilor acestui gen de literatură­. La bi­­biblioteca din Livada, față de nu­mărul total de 3.412 cărți citite în acest an pînă acum, doar 82 au avut un conținut agrotehnic. Sublinierea acestor lucruri cu mult timp înaintea deschiderii în­­vățămîntului agrozootehnic are menirea să­ invite la o analiză mai adîncă a realității în acest sens, urmînd ca pe baza generalizării rezultatelor pozitive să fie ridicat pretutindeni nivelul propagandei agricole în concordanță cu sarci­nile care stau pentru viitor în fața unităților agricole. Conținutul întregii activități de propagandă­ agricolă trebuie să se axeze consecvent pe principalele sarcini ce revin agriculturii în etapa actuală, așa cum rezultă ele din Hotărîrile Congresului al X-lea al partidului, în funcție de specificul fiecărei unități agricole în parte, un accent deosebit pu­­nîndu-se pretutindeni pe îmbogă­țirea permanentă a cunoștințelor de economie agrară. Е [UNK] ’69 (Urmare din pag. 1)­zaurul de la Pietroasa, tezaurul de la Perșinari, renumita figurină „Gînditorul de la Hamangia", ma­nuscrise rare, podoabe și monede­­ vechi, ceramică antică etc. In standul așezăminte cul­turale ni se relevă evoluția ascen­dentă a mișcării culturale de ma­să. Imense ecrane proiectează ce­le mai cunoscute scene selectate din activitatea formațiilor de ar­tiști amatori. România, cunoscută pentru frumusețea folclorului­ său, a muzicii, a dansului și a portu­lui popular cultivă, cum puține țări din lume o fac, toate aceste virtuții înnăscute, aplicația spre frumos și spre artă a maselor largi, a nesecatului izvor de ta­lente al cărui depozitar este po­porul. Trecem apoi în alte standuri. In cel al muzicii sînt evocate reali­zările școlii componistice și in­terpreți români, spectacole de o­­peră și concertele simfonice de succes, săli de spectacol, instru­mente muzicale realizate în țară. Urmează standul care ilustrează strălucite tradiții ale teatrului ro­mânesc, realizările dramaturgi­ei contemporane, scene din ma­rile spectacole, figuri din galeria actorilor iluștri, cartea de teatru. Un imens vitraliu compus din diapozitive color și alb-negru re­liefează cele mai reprezentative lucrări din domeniul artei mo­numentele, sculpturii, graficei, ar­tei decorative, expoziții de artă plastică și figuri de artiști. Standul de artă plastică este agre­mentat cu exponate, cataloage, că­rți de artă, lucrări de estetică. O excepțională impresie con­feră și standul cinemato­rafiei care, prin intermediul proiecțiilor de diapozitive, fotografii cu scene de­­ filmare­­ și scene din filme ce încadrează exponatele prezintă o sinteză a realizărilor în perioada 1949—1968. românești Invenții și inovații românești în tehnica filmării, distincțiile primite peste hotare de ecranizările românești de mare succes completează stan­dul cinematografiei. Soră bună cu cinematografia, televiziunea, și alături de ea, ra­dioul —­­ prezente în expoziție — au cunoscut o puternică dezvol­tare. O cabină de emisie oferă vizitatorilor posibilitatea audierii unor benzi din fonoteca de aur cuprinzînd vocile lui Sadoveanu, Arghezi, Blaga, Bacovia citin­­du-și operele. Doritorii își pot impri­ma totodată impresiile, propuneri­le și sugestiile pe un magneto­fon pus la dispoziție în acest scop. Părăsind sectorul cultură-artă trecem la standul învățămîntului — școala, această fereastră larg deschisă spre orizonturile cunoaș­terii, spre însușirea miilor de profesiuni ale societății moderne. Liniile avîntate ale graficelor din expoziție redau simbolic curba ascendentă a învățămîntului în România. In pătrarul de veac de la Eliberare, învățămîntul obli­gatoriu de cultură generală crescut vertiginos: de la 1.575.477 a elevi în 1938/1939, la 2.909.423 în acest an. A crescut corespunză­tor și numărul liceelor de cultu­ră­ generală. In anul școlar trecut au funcționat 568 licee — adică de 2,7 ori mai multe decît în anul 1938/1939, cursurile acesto­ra au fost frecventate de 390.455 elevi față de numai­ 29.004 în anul etalon. La aceasta mai trebuie adăugat: 191 licee de specialitate industriale, agricole, economice, sanitare și pedagogice; peste 1.900 de unități și secții (școli și licee) cu predarea în limbile naționalită­ților conlocuitoare; mai mult de 250.000 în învățămîntul profesio­nal — de 6 ori mai mulți decît în 1938/1939 — și 54.207 în de maiștri și specializare școlile post­­liceală. Aceeași dezvoltare a cu­noscut și învățămîntul superior: numărul studenților la 10 mii de locuitori a ajuns în prezent la 75 față de 17 în 1938/1939. Un interes deosebit prezintă și exponatele care fac bilanțul realizărilor din domeniul științei și cercetării științifice. O hartă de­corată sugestiv pe sticlă reprezen­tând circa 300 unități destinate cercetării științifice demonstrează elocvent interesul acordat de par­tid orientării și dezvoltării știin­ței — valorificarea acesteia într-o diversitate de domenii, creșterea numărului de cadre, modul cum s-a materializat în investiții spri­jinul acordat științei. Sunt expuse aparate și mecanisme aparținînd filialelor Academiei R.S.R. din Iași, Cluj, Timișoara care re­prezintă o contribuție reală efectivă­ la soluționarea unor probleme concrete în domeniul fizicii nucleare, automatizării, su­durii, mecanizării producției Este evidențiat, de asemeni, etc. in­teresul acordat cercetării și gri­jii pentru sănătatea oamenilor muncii. O amplă expoziție este consa­crată dezvoltării mișcării sporti­ve, activității de educație fizică și sport. Realizările din domeniul spi­ritual al României socialiste este încheiat de standul cărții. Nici că se putea un epilog mai eloc­vent. Clasicii literaturii românești prezenți în expoziție cu operele și tablourile lor — și alături de ei scriitorii contemporani, au făcut ei înșiși un bilanț: primii — unei lumi apuse, ceilalți, realitatea, metamorfoza zugrăvind întregii societăți într-un pătrar de veac, relevă noul profil spiritual al pa­triei. Comparîndu-le, avem pre­zentul, România socialistă'. mm undei Ш [UNK] [UNK] SATU MARE - Victoria: La nord, prin nord-vest (film ameri­can, color); Popular: Căsătorie din interes (film polonez, color, cinemascop); CĂREI — Popular: Sîngeroasa nuntă macedoneană (film iugoslav, color): 23 August: Operațiunea San Gennaro (copro­ducție italo-franco-germană, co­lor); TĂȘNAD: Marele șarpe (film din R.D.G., color cinemas­cop); NEGREȘTI-OAȘ: .. .Apoi s-a născut legenda (film româ­nesc, color); BERVENI: Feldmare­­șala (coproducție italo-franceză, color); HALMEU: Pașa (copro­ducție franco-italiană, color); SA­­NISLĂU: Cum stăm tinere? (film maghiar). Miercuri 1 octombrie 1969 11.45 Transmisia mitingului din Piața Romană, cu oca­zia deschiderii noului an u­­ni­versit­ar. 14.00 Fotbal­ Rapid—Vitoria Setubal (repriza a H-a) din cadrul competiției „Cupa eu­ropeană a tîrgurilor". 14.45 Desene animate. 15.00 Program de cîntece și jocuri populare. 15.30 Fotbal: Steaua—Glas­gow Rangers — din cadrul competiției „Cupa Cupelor". 17.15 Marek Pistruiatul —■ film serial pentru copii. 17.40 România în finala Cu­pei Davis. 19.00 Anchetă internaționa­lă pe tema „Noi metode de planificare internă și co­merțul exterior".­­ 19.30 Telejurnalul de seară.­­ 20.15 Actualitatea în agricul­tură. 20.30 Tele­cinemateca: „Oraim­­que bille". 22.00 Reflector. 22.15 Teleglob. Imagini fil­mate din R.P. Chineză. 22.30 Convorbiri literare. 23.00 Telejurnalul de noapte. 23.10 închiderea emisiunii. Doriți să vă construiți în 1970 apartamente cu confort de gradul I și II proprietate personală? Dacă răspunsul dvs. este DA, Oficiul pentru construirea de locuințe proprietate personală vă oferă condiții avantajoase pentru construirea de apartamente în orașele județului Satu Mare. Cererile se primesc la sediul oficiului din str. Baia Mare nr. 3—5 Satu Mare, telefon 28—38, de unde se pot obține și informații detaliate privind construirea de locuințe proprietate personală. 4No|î|» J.R.E. Baia Mare Str. Victoriei nr. 66 ANUNȚĂ că în perioada 6—10 octombrie 1969, va ține examen de admitere pentru „tehnicieni electroenergetici la Grupul școlar energetic Luduș" jud. Mureș. Se pot prezenta candidați cu diploma de bacalaureat sau certi­ficatul de absolvire a liceului (băieți și fete). Informații suplimentare se dau între orele 6,30—15 sau prin te­lefon 1950. D.R.I.L Baia și autobazele aparținătoare recrutează tineri pentru școala de șo­feri profesioniști, născuți în anii 1949—1950. Solicitanții se vor adresa la serviciul personal al autobazelor din apropiere. Școala de specializare post-liceală financiară Baia Mare organizează un nou concurs de admitere între 5—10 octombrie 1969 pentru cursurile sera­le și fără frecvență, la specialitățile: — contabil pentru industrie, construcții și transporturi; — contabil pentru finanțe — credit. Se primesc absolvenți ai liceului de cultură generală (cu și fără examen de bacalaureat), ca­re lucrează în domeniul specialității în care do­resc să se pregătească. înscrierile se fac pînă în data de 4 octombrie 1969. Informații suplimentare se primesc la sediul școlii, Baia Mare, str. Progresului nr. 45, tel. 3289. I­­ -4 Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj I. Telejen­i 2367. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și Institut­ 1. Tiparul i întreprinderea Poligrafică Maramureș.­­0026

Next