Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)
1969-12-03 / No. 558
л. CRONICA SATMAREANA _ _ t_ Ч . ______________________________________ Miercuri 3 decembrie Ш0 Părinții întreabă pedagogul răspunde REGIMUL DE VIAȚA AL ELEVULUI ÎN FAMILIE (II) Ce pot face părinții pentru a menține sănătatea copiilor-elevi? Succesiunea materiilor în procesul de învățare Pînă unde și cum trebuie folosit ajutorul părintesc în pregătirea lecțiilor Continuăm în acest ziar, materialul început în numărul din 26 noiembrie a.c., dînd răspunsuri — prin prof. de pedagogie Otilia Cojocaru — unor părinți care formulau întrebări referitoare la regimul zilnic de viață al elevului în familie. V. T. își dă seama că numai o bună sănătate asigură capacitatea deplină de muncă a elevului, dar ne întreabă ce pot face părinții pentru a menține intactă sănătatea copiilor, capacitatea lor de muncă. Mai întîi, se știe că un rol important îl au în această privință condițiile igienice și sanitare de viață: locuință curată, aerisită și luminoasă, alimentație suficientă, îngrijirea corpului și îmbrăcăminții, regimul corect de a muncă și odihnă — iată exprimate pe scurt principalele condiții ale unei vieți sănătoase pentru copii. Camera în care învață copilul trebuie să fie aerisită, încălzită, suficient de luminoasă, lucrurile să fie în ordine așezate. In cameră copilul trebuie să aibă un colț al lui, o măsuță pe care își ține cărțile și caietele, un loc unde își strînge lucrurile și menține curățenia singur. Rezultatele la învățătură depind în mare parte de pregătirea lecțiilor. Efectuarea temelor are și o semnificație educativă importantă. Copilul se obișnuiește să desfășoare o muncă pentru care depune eforturi, învinge greutăți. Ca să ajungă aici este necesară respectarea anumitor condiții și anume: elevul să aibă loc adecvat pentru lucru, să folosească timpul cel mai potrivit la pregătirea temelor, să-și organizeze bine munca și să lucreze, pe cît posibil, singur. Elevul trebuie să aibă ordine pe masa de lucru nu cum constatăm uneori că elevii își țin cărțile și rechizitele răspîndite prin diferite colțuri, scriu și învață pe unde apucă, chiar stînd culcați în pat în poziții incomode. Este drept că mulți părinți fiind plecați la lucru nu pot supraveghea copiii în pregătirea lecțiilor, dar într-o familie în care toți își cunosc obligațiile, respectă ordinea și regimul stabilit, copiii nu au nevoie de prezența permanentă a părinților ca să le amintească ce trebuie să facă și ce nu, înainte de a începe lucrul, copilul se spală pe mîini, își pregătește cărțile și rechizitele necesare pentru a nu-și întrerupe mereu activitatea ca să le caute. Cînd termină de învățat își strînge singur lucrurile și le pregătește pentru a doua zi și se spală din nou. K. Z., F. N. și G. T. vor să știe care e ordinea cea mai indicată în pregătirea lecțiilor — succesiunea materiilor, a învățăturii propriu-zise și a temelor scrise. — Intr-adevăr mulți copii nu știu în ce ordine e bine să-și pregătească lecția, cu ce să înceapă — cu citirea notițelor și a lecțiilor din manual sau cu scrisul temelor — iar alții consideră în mod greșit că această pregătire se reduce numai la ceea ce au descris. Se recomandă elevilor ca mai întîi să învețe și apoi să-și scrie temele — începînd cu cele mai grele, nu cu cele care le plac mai mult. Dacă lasă la urmă ce li se pare mai greu riscă să rămînă nepregătite tocmai temele care cer eforturi mai mari. Elevul trebuie să lucreze susținut, fără grabă, dar și fără să irosească timpul în mod inutil. Sînt indicate scurte pauze recreative după ce se termină pregătirea pentru fiecare obiect de învățămînt. Părinții vor evita să-i tulbure învățătura prin trimiterea la alte treburi, prin discuții cu voce tare, sau diferite ocupații zgomotoase, prin emisiuni radiofonice care-l pot distrage de la lucru. Mai mulți părinți (printre care B.Z., A.V., C.M.,) nu-și pot da seama pînă unde și în ce fel poate fi ajutat copilul-elev de către ei. Iată răspunsul pedagogului: — Ajutorul acordat de către părinții copiilor în pregătirea temelor reprezintă, sub unele aspecte, o problemă spinoasă, o sabie cu două tăișuri. E greu de determinat unde se termină ajutorul necesar și unde începe cel dăunător. Se întîmplă ca elevul neștiind să rezolve singur ce s-a cerut de la școală cere ajuitorul părintelui. Acesta vrea să-i explice dar nu prea știe cum lui i se pare atît de simplu totul încît se miră de ce nu pricepe copilul. După cîteva încercări nereușite, plictisit și enervat, tatăl preferă să facă el singur tema, decît să-și bată capul cu explicații. Data viitoare e posibil ca părintele să nici nu mai încerce să explice copilului tema, ci să treacă direct la efectuarea ei. Și astfel, din nepricepere, comoditate sau dragoste prost înțeleasă, părinții ajung să facă ei temele în locul copilului. Consecințele nu întîrzie să se manifeste: elevul începe să aibă greutăți în însușirea cunoștințelor, fiindcă nu participă activ la prelucrarea și adîncirea materialului predat la lecții. Ajutorul exagerat al părinților influențează în rău nu numai situația la învățătură, ci și obișnuința copiilor de a căuta scutire de efort, de a aștepta totul de-a gata. Aceasta sădește treptat neîncredere în posibilitățile lor de a se descurca singuri, favorizează scăderea voinței, lenevia, cu întregul lor cortegiu de neajunsuri. Dacă prin întrebări ajutătoare părinții ar orienta procesul de gîndire al copilului spre descoperirea legăturilor cauzale, făcîndu-i să înțeleagă ce a greșit la un moment dat, ghidîndu-i să se ridice la generalizări, să explice sensul precis al unor reguli, expresii, cuvinte, să compare și să clasifice, părinții ar ajuta efectiv elevii, dezvoltarea gîndirii lor științifice. Părinții vor trebui să respecte cu strictețe cîteva cerințe privind ajutorul acordat copilului cînd își face lecțiile, și anume: să intervină numai dacă ajutorul lor este absolut necesar, să dea ajutor la timp, nu înainte de a se strădui copilul singur să se descurce și nici prea tîrziu, după ce copilul și-a irosit forțele și a pierdut interesul, să ajute copilul la învingerea greutăților nu să-i ofere soluții de-a gata. Părinții nu trebuie să uite însă un lucru de preț în legătură cu atitudinea lor educativă. Așa cum spunea Makarenko: „dragostea este sentimentul cel mai măreț care, în general, face minuni, făurește oameni noi, crează cele mai mari valori umane", dar că aceasta „cere un fel de dozare, ca și chinina, ca și hrana". OVIDIU SUCIU N.R. Coloanele ziarului rămîn și în continuare deschise dialogului pedagogic cu părinții. 1 1 I * Ш Nici noaptea, fotoreporterii au la la aparatele să se ... odihnească. Imaginea de mai sus, surprinsă de Gh. Iancu pe una din străzile centrale ale municipiului Satu Mare, vine parcă să întărească afirmația noastră. ШЕ [UNK] SATU MARE — Victoria: Mai periculoase decît bărbații (film englez, color, cinemascop): Popular: Maraton (film cehoslovac, cinemascop); GARBI — Popular: Cînd voi fi mort și livid (film iugoslav, color); 23 August: Feldmareșala (coproducție italo-franceză, color); Omul momentului NEGREȘTI-OAȘ: (film englez); TĂȘNAD: O chestiune de onoare (film italian, color); BERVENI: Neîmblînzita Angelica (coproducție franco-germano-italiană, color, cinemascop); HALMEU: Vremuri minunate la Spessart (film din R.F.G., color); SANISLAU: Tandrețe (film sovietic, cinemascop). BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil pentru următoarele două zile. Vremea se va răci ușor, cerul va fi temporar noros, cu deosebire la începutul intervalului, cînd vor precipitații sub formă cădea de lapoviță și ninsoare. Temperatura în scădere. Inele vor fi cuprinse Miniîntre minus 4 și plus 2 grade, iar maximele între minus 1 și plus 3 grade. Bibliotecarul este, în primul rînd, activist cultural și . De fapt, nu e singura bibliotecă în această situație. S-ar putea cita și alte cazuri. De această dată ne vom referi însă doar la cea din Căpleni. Biblioteca dispune de un fond de cărți suficient, pentru a satisface cerințele celor aproape 900 cititori (cifră ce reprezintă doar a treia parte a numărului de locuitori din comună) și dacă planul va fi îndeplinit (credem că da) va exista pînă la sfîrșitul anului un rulaj de 10.000 de cărți — fapt, de asemenea, mulțumitor. In cele ce urmează vom poposi însă în perimetrul altui aspect al proble.Planul de muncă al acestei biblioteci mai prevede, de altfel, un punct: activitatea metodică. Nu știm ce raționament a fi condus-o pe bibliotecara Elisabeta Altfater la prevederea lui, în orice caz nici dînsa n-a prea știut să ne explice despre ce este vorba. Acest punct din plan ar fi fost justificat, se înțelege, dacă ar fi fost prevăzut în sensul studiului, al conspectării materialelor din revista „Călăuza bibliotecarului", a unor acțiuni de instruire a bibliotecarelor sătești, din subordine. Altfel, nu-i găsim utilitatea. In planul de muncă pe Dialog cu cititorii : VASILE MIHALCA. Homoroade. La cele două probleme cuprinse în scrisoarea dv. vă facem cunoscut că: 1. Impozitul pe venitul realizat este perfect legal. 2. Taxa de timbru se aplică pe cereri de la 3 la 10 lei — conform informației primite din partea Administrației financiare (tov. loan Cherecheș). В ILIE MTA. Satu Mare. Din răspunsul primit de la C.S.F. Satu Mare rezultă că petiția dv nu poate fi soluționată favorabil. Motivele, așa după cum vi s-a comunicat la adresa ce ne-ați indicat-o, considerăm că le cunoașteți, fiind inutil să revenim asupra lor. В IOAN BALOG - Cehăluț, ALEXANDRU MEHEDINȚI — Halmeu, GHEORGHE MEREUȚA — Vetis. Copia scrisorilor dv. a fost înaintată organelor competente spre soluționare, urmînd ca răspunsurile ce le Vom primi să vă fie comunicate. IOAN P. SILAGHI — Satu Mare. Luînd legătura cu serviciul utilizării energiei electrice al sectorului I.R.E. Satu Mare, tovarășul Carol Șterb ne-a relatat că pînă joi, 4 decembrie a.c., vi se va rezolva petiția. Urmează să vă procurați contorul electric. Miercuri, 3 decembrie 1969 18Д0 Deschiderea emisiunii. Studioul pionierilor. Mari prietenii literare: Eminescu și Creangă. 18.25 Primii între egali. Program folcloric realizat cu soliștii laureați și premiați la concursurile artistice de amatori din anul 1969. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo muzical. 19.30 Succesul este o șansă ? Emisiune-anchetă. 20.00 Telecinemateca. „Micul lord“. 21.40 Reflector. Telefoileton cotidian. 21.55 Fotbal: Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză: Telejurnalul de noapte. 23.35 închiderea emisiunii. Popas la biblioteca din Căpleni ței — acela al acțiunilor colective organizate de bibliotecă. Este adevărat că s-au organizat cîteva acțiuni menite a populariza documentele de partid, altele privind propaganda agrozootehnică — dar numărul lor a fost mult prea redus raportat la însemnătatea acestor probleme. De fapt, problema rămîne deschisă, fiind punctată și în planul de muncă pe luna decembrie. Numai că, de la plan și pînă la vitalizarea lui, drumul e uneori foarte lung. Apoi, reușita acțiunilor nu depinde de numărul lor, ci și de pregătirea, mobilizarea și modul antrenant de realizare a acestora. Planul de muncă mai prevede popularizarea cărților pentru tineret și recomandări de broșuri, realizarea unei vitrine cu cărți. Constatăm însă că în popularizarea cărții se face aici un lucru pe jumătate din întreg programul consemnat în registrul de evidență al acțiunilor lipsesc cele legate de literatura contemporană. N-avem nimic împotriva unor recenzii la „Pădurea spînzuraților", dar ultimii ani au adus multe valori în cîmpul literaturii românești — realități pe care biblioteca trebuie să le pună în valoare, luna decembrie este prevăzută o acțiune cu cititorii la data de 1, ca pînă în... ziua de 27 a acestei luni să nu mai fie prevăzută o altă acțiune mai consistentă — în afara organizării linei vitrine de cărți, ceea ce este, desigur, insuficient. De asemenea, nu-i lipsit de importanță să semnalăm că toate acțiunile se desfășoară în școală sau la grădiniță (și, de fapt, sînt realizate de cadre didactice, bibliotecara spunînd „eu sînt doar organizator"). Nu s-a organizat, de pildă, nici o acțiune a bibliotecii la căminul cultural în decursul acestui an! Este ușor, desigur, a scoate cartea din raft și a o oferi cititorului, sau a fixa în planul de muncă o temă pe care o vor realiza alții — de regulă, cadre didactice. Ușor, dar nu suficient. Bibliotecara comunei este, însă, în primul rînd, un activist cultural și activitatea ei trebuie să se desfășoare diversificat, multivalent. Pentru aceasta e nevoie, însă, de competență, pasiune și de un accentuat sentiment de răspundere civică, de etică profesională. S. O. Curierul I Ia Editura Științifică a apărut ediția a II-a — revizuită și adăugită — a „Dicționarului de cuvinte, expresii și citate celebre“. Urmînd exemple de autoritate ale genului, lucrarea lui I. Berg își aduce o sensibilă notă de originalitate și răspunde, după propriile mărturisiri ale autorului, unui întreit scop didactic: informativ (principal), de înfrumusețare a exprimării și de îndreptar pentru evitarea greșelilor. Selecționarea cuvintelor incluse s-a făcut potrivit unor criterii unanim acceptate de științele lexicografice: interesul cititorului față de expresii (precumpănitor), puterea lor de circulație, valoarea clasică și diversitatea lor. Lucrarea se distinge prin erudiție și claritate și se recomandă drept un instrument de informație care nu poate lipsi din nici o bibliotecă. O nouă ediție, a H-a, a unui alt produs lexicografic — „Mic dicționar mitologic greco-roman“ — publică Editura Științifică sub semnătura Ancăi Bălăci. De proporții relativ reduse (450 pag, format de buzunar) lucrarea se adresează unui public larg, căruia îi oferă o serie de noțiuni și de cunoștințe necesare unei informări succinte cu privire la majoritatea personajelor pomenite în mitologia greacă și romană. Criteriul de selecție a fost cel al răspîndirii semnificației fiecărui nume. Meritoși rie e strădania autoarei pentru prezentarea unitară, fără contradicții și inadvertențe (generate de regulă de mulțimea variantelor existente), a legendelor și miturilor cunoscute, maniabilitatea lucrării este sporită de un Index final, iar reușita ei confirmă posibilitatea (mult amendată o vreme) de a se realiza lucrări mai pretențioase de către un singur autor.Dan Grigorescu semnează în Editura Meridiane un studiu amplu și ilustrat consacrat Expresionismului. Lucrarea își propune, între altele, să demonstreze că, deși manifestarea „temperamentului nordic“, expresionismul e o constantă a artei și că modul în care se realizează acordul între idealurile estetice ale generațiilor retine perpetuu atenția istoriei culturii. Disocierile tematice operate de autor sunt riguros elaborate. După ce se ocupă în prima parte de rădăcini, el face incursiuni erudite și sugestive în următoarele secțiuni ale volumului: Anii impetuoasei afirmări a expresionismului (începind cu Kandinsky, Klee pînă la Otto Mueller), Expresionismul post-belic și Expresionismul în lume (Europa). Un paragraf final este rezervat Expresionismului românesc (Tonitza, Jiquide Mattis-Teutsfch, Țuculescu, Gheza Vida ș.a.). Peângă însușirile alese ale cărții — bogăția informației, eleganță stilistică — volumul interesează și prin cele 45 reproduceri reprezentative în alb-negru. Dezideratul marelui public ca și al specialiștilor de a avea la îndemână un instrument de informație concis și complet, care să le permită orientarea rapidă în istorie de la începuturile acesteia pînă azi, își găsește o primă materializare românească în publicarea recentă a unei utile cronologii de către Editura Enciclopedică Română. — Istoria lumii în date“ — Rod al unui remarcabil efort de documentare și a unor analize temeinice a resurselor istorice, volumul redactat de un colectiv de cercetători condus de acad. prof. Andrei Oțetea are, între altele, meritul de a fi evitat viziunea europocentristă ce seducea adesea păgubitor autorii unor atari lucrări și acela de a fi găsit măsura optimă de a integra în contextul de istorie europeană și universală istoria patriei. Cartea oferă ceea ce autorii înșiși au dorit o panoramă în date a civilizației umane în dezvoltarea ei istorică. O panoramă, probabil, nu în suficiente... exemplare. „Tineretul și idealul moral (Contribuție la cercetarea problemei)“ este poate una dintre cele mai așteptate și adine implantate in solul social autohton dintre lucrările publicate recent în Editura Academiei. Autorii ei (conf. dr. Nicolae Bellu, redactor responsabil, Vasile Popescu, Liubomira Miroș și Vasile Zamfirescu reușesc să aducă în atenție și să examineze pertinent cîteva dintre foarte interesantele date ce trebuiesc luate în seamă la cercetarea ulterioară a atît de actualei probleme a idealului moral. Tineretul si dimensiunile idealului, Vîrsta tînără și complexitatea idealului moral. Cîmmul de acțiune și natura conflîctuală a idealului moral și Munca și idealul moral al tineretului — sînt principalele coordonate pe care se desfășoară cercetarea. În ciuda modestei afirmații din postfață — „cartea nu ajuiră decît la recunoașterea legitimității unei asemenea cărți de debut și la o dezbatere asupra mijloacelor (instrumentelor) pe care le menține". — ea oferă o bogată țesătură ideatică și un valoros îndemn spre conștientizarea întregului proces al educației și autoeducației tinerei generații, oferind valoroase sugestii în planul activității sociale. V. MARNEANU * La una din repetițiile orchestrei de muzică ușoară a clubului „9 Mai" din Cărei. VANITATEA CARE. (Urmare din pag. 1). arborează vanitosul o mirare disprețuitoare. ...Uitase că avea, ca întotdeauna, un buzunar bilet de clasa a li-a. IN FRIZERIE. Y s-a tuns și bărbierii. Pentru prima dată în frizeria aceea. Frizerul, cam morocănos, nu i-a plăcut. Cum de frizerul e atît de taciturn, nu schițează nici un zîmbet cînd ei, Y, e dispus să dea bacșiș? (Nu cumva ar fi trebuit să-l dea înainte? — se frămînta pe scaun Y). După ce s-a îmbrăcat, galanton și răzbunător, oferă frizerului un bacșiș năucilor. — Să trăiții Mai poliitt pe la noi! — vine răspunsul frizerului metamorfozat. E e atît de mîndru de gestul lui epafant, că mai că s-ar întoarce din ușă să-i mai arunce o bancnotă. Spunea Blaise Pascal: „Suntem atît de prezumțioși. Incit am vrea să fim cunoscuți de tot pămîntul și chiar de oamenii care vor veni după noi. Și suntem atît de vanitoși. Incit stima celor cinci sau șase oameni din jurul nostru ne amuză și ne mulțumește". Albert Einstein nu și-a propus niciodată drept țel al vieții sale să fie cunoscut de tot pămîntul. El a creat în teoria relativității. El, schimb Albert Einstein, omul care nu se știa să onoreze cu toată considerația sa chiar și pe temeia de serviciu din institutul în care făurea marea lui descoperire. Uzina Unio Satu Mare RECRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAȚI, cu armata satisfăcută, absolvenți ai școlilor generale, domiciliați în Satu Mare sau în comunele apropiate, pentru a se califica în meseriile de STRUNGAR și FREZOR. înscrierile se fac la serviciul personal al Uzinei Unio din Satu Mare, str. Uzinei nr. 33, pînă la 10 decembrie a.c., pe baza următoarelor acte: — certificat de naștere în original și copie; certificat școlar în original; adeverință de vechime in cîmpul muncii (pentru candidații care sînt în producție); certificat medical eliberat de policlinică, din care să rezulte că este apt pentru meseria de strungar, respectiv frezor. Examenul de admitere va avea loc la sediul Uzinei Unio la data de 10 decembrie a.c. Probleme de examen: limba română și matematică. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj I. Telefon, 2370. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Maramureș: 40.026