Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-12-03 / No. 558

л. CRONICA SATMAREANA _­ _ t_ Ч . ______________________________________ Miercuri 3 decembrie Ш0 Părinții întreabă­­ pedagogul răspunde REGIMUL DE VIAȚA AL ELEVULUI ÎN FAMILIE (II) Ce pot face părinții pentru a menține sănătatea copiilor-elevi? Succesiunea materiilor în procesul de învățare Pînă unde și cum trebuie folosit ajutorul părintesc în pregătirea lecțiilor Continuăm în acest ziar, mate­rialul început în numărul din 26 noiembrie a.c., dînd răspunsuri — prin prof. de pedagogie Otilia Cojocaru — unor părinți care formulau întrebări referitoare la regimul zilnic de viață al elevu­lui în familie. V. T. își dă seama că numai o bună sănătate asigură capacitatea deplină de muncă a elevului, dar ne întreabă ce pot face părinții pentru a menține intactă sănăta­tea copiilor, capacitatea lor de muncă.­­ Mai întîi, se știe că un rol important îl au în această privin­ță condițiile igienice și sanitare de viață: locuință curată, aerisi­tă și luminoasă, alimentație sufi­cientă, îngrijirea corpului și îmbrăcăminții, regimul corect de a muncă și odihnă — iată expri­mate pe scurt principalele condi­ții ale unei vieți sănătoase pentru copii. Camera în care învață copilul trebuie să fie aerisită, încălzită, suficient de luminoasă, lucrurile să fie în ordine așezate. In came­ră copilul trebuie să aibă un colț al lui, o măsuță pe care își ține cărțile și caietele, un loc un­de își strînge lucrurile și menți­ne curățenia singur. Rezultatele la învățătură depind în mare parte de pregătirea lec­țiilor. Efectuarea temelor are și o semnificație educativă impor­tantă. Copilul se obișnuiește să desfășoare o muncă pentru care depune eforturi, învinge greutăți. Ca să ajungă aici este necesară respectarea anumitor condiții și anume: elevul să aibă loc adec­vat pentru lucru, să folosească timpul cel mai potrivit la pregă­tirea temelor, să-și organizeze bi­ne munca și să lucreze, pe cît posibil, singur. Elevul trebuie să aibă ordine pe masa de lucru nu cum constatăm uneori că elevii își țin cărțile și rechizitele răs­­pîndite prin diferite colțuri, scriu și învață pe unde apucă, chiar stînd culcați în pat în poziții in­comode. Este drept că mulți pă­rinți fiind plecați la lucru nu pot supraveghea copiii în pregătirea lecțiilor, dar într-o familie în care toți își cunosc obligațiile, respectă ordinea și regimul sta­bilit, copiii nu au nevoie de pre­zența permanentă a părinților ca să le amintească ce trebuie să facă și ce nu, înainte de a începe lucrul, co­pilul se spală pe mîini, își pre­gătește cărțile și rechizitele ne­cesare pentru a nu-și întrerupe mereu activitatea ca să le caute. Cînd termină de învățat își strîn­ge singur lucrurile și le pregă­tește pentru a doua zi și se spală din nou. K. Z., F. N. și G. T. vor să știe care e ordinea cea mai indicată în pregătirea lecțiilor — succesi­unea materiilor, a învățăturii pro­­priu-zise și a temelor scrise. — Intr-adevăr mulți copii nu știu în ce ordine e bine să-și pre­gătească lecția, cu ce să încea­pă — cu citirea notițelor și a lec­țiilor din manual sau cu scrisul temelor — iar alții consideră în mod greșit că această pregătire se reduce numai la ceea ce au de­scris. Se recomandă elevilor ca mai întîi să învețe și apoi să-și scrie temele — începînd cu cele mai grele, nu cu cele care le plac mai mult. Dacă lasă la urmă ce li se pare mai greu riscă să rămînă nepregătite tocmai temele care cer eforturi mai mari. Ele­vul trebuie să lucreze susținut, fără grabă, dar și fără să iro­sească timpul în mod inutil. Sînt indicate scurte pauze recreative după ce se termină pregătirea pentru fiecare obiect de învăță­­mînt. Părinții vor evita să-i tul­bure învățătura prin trimiterea la alte treburi, prin discuții cu voce tare, sau diferite ocupații zgomo­toase, prin emisiuni radiofonice care-l pot distrage de la lucru. Mai mulți părinți (printre care B.Z., A.V., C.M.,) nu-și pot da seama pînă unde și în ce fel poa­te fi ajutat copilul-elev de către ei. Iată răspunsul pedagogului: — Ajutorul acordat de către părinții copiilor în pregătirea te­melor reprezintă, sub unele as­pecte, o problemă spinoasă, o sa­bie cu două tăișuri. E greu de determinat unde se termină ajuto­rul necesar și unde începe cel dăunător. Se întîmplă ca elevul neștiind să rezolve singur ce s-a cerut de la școală cere aju­i­torul părintelui. Acesta vrea să-i explice dar nu prea știe cum­ lui i se pare atît de simplu totul în­­cît se miră de ce nu pricepe co­pilul. După cîteva încercări ne­reușite, plictisit și enervat, tatăl preferă să facă el singur tema, decît să-și bată capul cu expli­cații. Data viitoare e posibil ca părintele să nici nu mai încerce să explice copilului tema, ci să treacă direct la efectuarea ei. Și astfel, din nepricepere, comodi­tate sau dragoste prost înțeleasă, părinții ajung să facă ei temele în locul copilului. Consecințele nu întîrzie să se manifeste: ele­vul începe să aibă greutăți în în­sușirea cunoștințelor, fiindcă nu participă activ la prelucrarea și adîncirea materialului predat la lecții. Ajutorul exagerat al pă­rinților influențează în rău nu nu­mai situația la învățătură, ci și obișnuința copiilor de a căuta scutire de efort, de a aștepta totul de-a gata. Aceasta sădește treptat neîncredere în posibilită­țile lor de a se descurca singuri, favorizează scăderea voinței, le­nevia, cu întregul lor cortegiu de neajunsuri. Dacă prin întrebări ajutătoare părinții ar orienta procesul de gîndire al copilului spre descope­rirea legăturilor cauzale, făcîn­du-i să înțeleagă ce a greșit la un moment dat, ghidîndu-i să se ridice la generalizări, să explice sensul precis al unor reguli, ex­presii, cuvinte, să compare și să clasifice, părinții ar ajuta efectiv elevii, dezvoltarea gîndirii lor științifice. Părinții vor trebui să respecte cu strictețe cîteva cerințe privind ajutorul acordat copilului cînd își face lecțiile, și anume: să inter­vină numai dacă ajutorul lor este absolut necesar, să dea ajutor la timp, nu înainte de a se strădui copilul singur să se descurce și nici prea tîrziu, după ce copilul și-a irosit forțele și a pierdut in­teresul, să ajute copilul la în­vingerea greutăților nu să-i ofe­re soluții de-a gata. Părinții nu trebuie să uite în­să un lucru de preț în legătură cu atitudinea lor educativă. Așa cum spunea Makarenko: „dragos­tea este sentimentul cel mai mă­reț care, în general, face minuni, făurește oameni noi, crează cele mai mari valori umane", dar că aceasta „cere un fel de dozare, ca și chinina, ca și hrana". OVIDIU SUCIU N.R. Coloanele ziarului rămîn și în continuare deschise dialogu­lui pedagogic cu părinții. 1 1 I * Ш Nici noaptea, fotoreporterii au la la aparatele să se ... odihnească. Imaginea de mai sus, surprinsă de Gh. Iancu pe una din străzile centrale ale municipiului Satu Mare, vine parcă să întărească afir­mația noastră. ШЕ [UNK] SATU MARE — Victoria: Mai periculoase decît bărbații (film englez, color, cinemascop): Popu­lar: Maraton (film cehoslovac, cinemascop); GARBI — Popular: Cînd voi fi mort și livid (film iugoslav, color); 23 August: Feld­­mareșala (coproducție italo­-fran­­ceză, color); Omul momentului NEGREȘTI-OAȘ: (film englez); TĂȘNAD: O chestiune de onoare (film italian, color); BERVENI: Neîmblînzita Angelica (coproduc­ție franco-germano-italiană, color, cinemascop); HALMEU: Vremuri minunate la Spessart (film din R.F.G., color); SANISLAU: Tan­drețe (film sovietic, cinemascop). BULETIN METEOROLOGIC Timpul probabil pentru următoarele două zile. Vre­mea se va răci ușor, cerul va fi temporar noros, cu deosebire la începutul in­tervalului, cînd vor precipitații sub formă cădea de lapoviță și ninsoare. Tem­peratura în scădere. Inele vor fi cuprinse Mini­între minus 4 și plus 2 grade, iar maximele între minus 1 și plus 3 grade. Bibliotecarul este, în primul rînd, activist cultural și . De fapt, nu e singura biblio­tecă în această situație. S-ar putea cita și alte cazuri. De a­­ceastă dată ne vom referi însă doar la cea din Căpleni. Bi­blioteca dispune de un fond de cărți suficient, pentru a satisfa­ce cerințele celor aproape 900 cititori (cifră ce reprezintă doar a treia parte a numărului de locuitori din comună) și da­că planul va fi îndeplinit (cre­dem că da) va exista pînă la sfîrșitul anului un rulaj de 10.000 de cărți — fapt, de ase­menea, mulțumitor. In cele ce urmează vom poposi însă în pe­rimetrul altui aspect al proble.Planul de muncă al acestei biblioteci mai prevede, de alt­fel, un punct: activitatea meto­dică. Nu știm ce raționament a fi condus-o pe bibliotecara E­­lisabeta Altfater la prevederea lui, în orice caz nici dînsa n-a prea știut să ne explice despre ce este vorba. Acest punct din plan ar fi fost justificat, se în­țelege, dacă ar fi fost prevă­zut în sensul studiului, al cons­pectării materialelor din revis­ta „Călăuza bibliotecarului", a unor acțiuni de instruire a bi­bliotecarelor sătești, din sub­ordine. Altfel, nu-i găsim utili­tatea. In planul de muncă pe Dialog cu cititorii : VASILE MIHALCA. Homoroa­de. La cele două probleme cu­prinse în scrisoarea dv. vă facem cunoscut că: 1. Impozitul pe venitul realizat este perfect legal. 2. Taxa de timbru se aplică pe cereri de la 3 la 10 lei — conform informației primite din partea Ad­ministrației financiare (tov. loan Cherecheș). В ILIE MTA. Satu Mare. Din răspunsul primit de la C.S.F. Satu Mare rezultă că petiția dv nu poa­te fi soluționată favorabil. Motive­le, așa după cum vi s-a comunicat la adresa ce ne-ați indicat-o, consi­derăm că le cunoașteți, fiind inutil să revenim asupra lor. В IOAN BALOG - Cehăluț, A­­LEXANDRU MEHEDINȚI — Halmeu, GHEORGHE MEREUȚA — Vetis. Copia scrisorilor dv. a fost înaintată organelor competente spre soluțio­nare, urmînd ca răspunsurile ce le Vom primi să vă fie comunicate.­­ IOAN P. SILAGHI — Satu Mare. Luînd legătura cu serviciul utilizării energiei electrice al sec­torului I.R.E. Satu Mare, tovară­șul Carol Șterb ne-a relatat că pînă joi, 4 decembrie a.c., vi se va re­zolva petiția. Urmează să vă pro­curați contorul electric. Miercuri, 3 decembrie 1969 18Д0 Deschiderea emisiunii. Studioul pionierilor. Mari prie­tenii literare: Eminescu și Creangă. 18.25 Primii între e­­gali. Program folcloric realizat cu soliștii laureați și premiați la concursurile artistice de a­­matori din anul 1969. 19.00 Telejurnalul de seară. 19.20 Intermezzo muzical. 19.30 Succesul este o șansă ? Emi­­siune-anchetă. 20.00 Tele­cine­­mateca. „Micul lord“. 21.40 Re­flector. Telefoileton cotidian. 21.55 Fotbal: Cehoslovacia — Ungaria. Transmisiune de la Marsilia. In pauză: Telejurnalul de­ noapte. 23.35 închiderea e­­misiunii. Pop­as la biblioteca din Căpleni­ ței — acela al acțiunilor co­lective organizate de bibliotecă. Este adevărat că s-au organizat cîteva acțiuni menite a popu­lariza documentele de partid, altele privind propaganda agro­zootehnică — dar numărul lor a fost mult prea redus raportat la însemnătatea acestor proble­me. De fapt, problema rămîne deschisă, fiind punctată și în planul de muncă pe luna de­cembrie. Numai că, de la plan și pînă la vitalizarea lui, dru­mul e uneori foarte lung. Apoi, reușita acțiunilor nu depinde de numărul lor, ci și de pregătirea, mobilizarea și modul antrenant de realizare a acestora. Planul de muncă mai prevede popu­larizarea cărților pentru tineret și recomandări de broșuri, rea­lizarea unei vitrine cu cărți. Constatăm însă că în popu­larizarea cărții se face aici un lucru pe jumătate­ din întreg programul consemnat în regis­trul de evidență al acțiunilor lipsesc cele legate de literatu­ra contemporană. N-avem nimic împotriva unor recenzii la „Pă­durea spînzuraților", dar ultimii ani au adus multe valori în cîmpul literaturii românești — realități pe care biblioteca tre­buie să le pună în valoare, luna decembrie este prevăzută o acțiune cu cititorii la data de 1, ca pînă în... ziua de 27 a acestei luni să nu mai fie prevă­zută o altă acțiune mai consis­tentă — în afara organizării li­nei vitrine de cărți, ceea ce este, desigur, insuficient. De a­­semenea, nu-i lipsit de impor­tanță să semnalăm că toate ac­țiunile se desfășoară în școală sau la grădiniță (și, de fapt, sînt realizate de cadre didacti­ce, bibliotecara spunînd „eu sînt doar organizator"). Nu s-a organizat, de pildă, nici o ac­țiune a bibliotecii la căminul cultural în decursul acestui an! Este ușor, desigur, a scoate cartea din raft și a o oferi cititorului, sau a fixa în planul de muncă o temă pe care o vor realiza alții — de regulă, cadre didactice. Ușor, dar nu suficient. Bibliotecara comunei este, însă, în primul rînd, un activist cultural și activitatea ei trebuie să se desfășoare di­versificat, multivalent. Pentru aceasta e nevoie, însă, de com­petență, pasiune și de un ac­centuat sentiment de răspunde­re civică, de etică profesională. S. O. Curierul I Ia Editura Științifică a apărut edi­ția­­ a II-a — revizuită și adăugită — a „Dicționarului de cuvinte, expresii și citate celebre“. Urmînd exemple de autoritate ale genului, lucrarea lui I. Berg­ își aduce o sensibilă notă de originalitate și răspunde, după propriile mărturisiri ale auto­rului, unui întreit scop didactic: in­formativ (principal), de înfrumuse­țare a exprimării și de îndreptar pentru evitarea greșelilor. Selecționarea cuvintelor incluse s-a făcut potrivit unor criterii una­nim acceptate de științele lexicogra­fice: interesul cititorului față de ex­presii (precumpănitor), puterea lor de circulație, valoarea clasică și di­versitatea lor. Lucrarea se distinge prin erudiție și claritate și se reco­mandă drept un instrument de in­formație care nu poate lipsi din nici o bibliotecă. O nouă ediție, a H-a, a unui alt produs­­ lexicografic — „Mic dicționar mitologic greco-roman“ — publică Editura Științifică sub semnătura Ancăi Bălăci. De proporții relativ re­duse (450 pag, format de buzunar) lu­crarea se adresează unui public larg, căruia îi oferă o serie de noțiuni și de cunoștințe necesare unei infor­mări succinte cu privire la majori­tatea personajelor pomenite în mito­logia greacă și romană. Criteriul de selecție a fost cel al răspîndirii semnificației fiecărui nume. Merito­și rie e strădania autoarei pentru pre­zentarea unitară, fără contradicții și inadvertențe (generate de regulă de mulțimea variantelor existente), a le­gendelor și miturilor cunoscute, ma­­niabilitatea lucrării este sporită de un Index final, iar reușita ei con­firmă posibilitatea (mult amendată o vreme) de a se realiza lucrări mai pretențioase de către un singur autor.­­­Dan Grigorescu semnează în Edi­tura Meridiane un studiu amplu și ilustrat consacrat Expresionismului. Lucrarea își propune, între altele, să demonstreze că, deși manifestarea „temperamentului nordic“, expre­sionismul e o constantă a artei și că modul în care se realizează acor­dul între idealurile estetice ale ge­nerațiilor retine perpetuu atenția is­toriei culturii. Disocierile tematice operate de autor sunt riguros elabo­rate. După ce se ocupă în prima parte de rădăcini, el face incursiuni erudite și sugestive în următoarele secțiuni ale volumului: Anii impe­tuoasei afirmări a expresionismului (începind cu Kandinsky, Klee pînă la Otto Mueller), Expresionismul post-belic și Expresionismul în lume (Europa). Un paragraf final este rezervat Expresionismului românesc (Tonitza, Jiquide Mattis-Teutsfch, Țuculescu, Gheza Vida ș.a.). Pe­ângă însușirile alese ale cărții­ — bogă­ția informației, eleganță stilistică — volumul interesează și prin cele 45 reproduceri reprezentative în alb-negru. Dezideratul marelui public ca și al specialiștilor de a avea la îndemână un instrument de informație concis și complet, care să le permită orien­tarea rapidă în istorie de la începu­turile acesteia pînă azi, își găsește o primă materializare românească în publicarea recentă a unei utile cronologii de către Editura Enciclope­dică Română. — Istoria lumii în da­te“ — Rod al unui remarcabil efort de documentare și a unor analize temeinice a resurselor istorice, volu­mul redactat de un colectiv de cer­cetători condus de acad. prof. Andrei Oțetea are, între altele, meritul de a fi evitat viziunea europocentristă ce seducea adesea păgubitor autorii unor atari lucrări și acela de a fi găsit măsura optimă de a integra în contextul de istorie europeană și universală istoria patriei. Cartea ofe­ră ceea ce autorii înșiși au dorit­ o panoramă în date a civilizației uma­ne în dezvoltarea ei istorică. O pa­noramă, probabil, nu în suficiente... exemplare. „Tineretul și idealul moral (Contri­buție la cercetarea problemei)“ este poate una dintre cele mai așteptate și adine implantate in solul social autohton dintre lucrările publicate recent în Editura Academiei. Autorii ei (conf. dr. Nicolae Bellu, redactor responsabil, Vasile Popescu, Liubo­­mira Miroș și Vasile Zamfirescu­ reușesc să aducă în atenție și să examineze pertinent cîteva dintre foarte interesantele date ce trebuiesc luate în seamă la cercetarea ulte­rioară a atît de actualei probleme a idealului moral. Tineretul si dimen­siunile idealului, Vîrsta tînără și complexitatea idealului moral. Cîmmul­­ de acțiune și natura con­flîctuală a idealului moral și Munca și idealul moral al tineretului — sînt principa­lele coordonate pe care se desfășoară cercetarea. În ciuda modestei afirma­ții din postfață — „cartea nu ajuiră decît la recunoașterea legitimității unei asemenea cărți de debut și la o dezbatere asupra mijloacelor (in­strumentelor) pe care le m­enține". — ea oferă o­ bogată țesătură ideatică și un valoros îndemn spre conștien­tizarea întregului proces al educației și autoeducației tinerei generații, ofe­rind valoroase sugestii în planul ac­tivității sociale. V. MARNEANU * La una din repetițiile or­chestrei de muzică ușoară a clubului „9 Mai" din Cărei. VANITATEA CARE. (Urmare din pag. 1). arborează vanitosul o mirare disprețuitoare. ...Uitase că avea, ca­­ întot­deauna, un buzunar bilet de clasa a li-a. IN FRIZERIE. Y s-a tuns și bărbierii. Pentru prima dată în frizeria aceea. Frizerul, cam morocănos, nu i-a plăcut. Cum de frizerul e atît de taciturn, nu schițează nici un zîmbet cînd ei, Y, e dispus să dea bacșiș? (Nu cumva ar fi trebuit să-l dea înainte? — se frămînta pe scaun Y). După ce s-a îmbrăcat, galanton și răzbunător, oferă frizerului un bacșiș năucilor. — Să trăiții Mai poliitt pe la noi! — vine răspunsul frize­rului metamorfozat. E e atît de mîndru de gestul lui epafant, că mai că s-ar în­toarce din ușă să-i mai arunce o bancnotă. Spunea Blaise Pascal: „Suntem­ atît de prezumțioși. Incit am vrea să fim cunoscuți de tot pămîn­tul și chiar de oamenii care vor veni după noi. Și suntem­ atît de vanitoși. Incit stima celor cinci sau șase oa­meni din jurul nostru ne amu­ză și ne mulțumește". Albert Einstein nu și-a pro­pus niciodată drept țel al vieții sale să fie cunoscut de tot pă­­mîntul. El a creat în teoria relativității. El, schimb Albert Einstein, omul care nu se știa să onoreze cu toată considera­ția sa chiar și pe te­me­ia de serviciu din institutul în care făurea marea lui descoperire. Uzina Unio Satu Mare RECRUTEAZĂ MUNCITORI NECALIFICAȚI, cu armata satisfăcută, absolvenți ai școlilor generale, domiciliați în Satu Mare sau în comunele apropiate, pentru a se califica în meseriile de STRUNGAR și FREZOR. înscrierile se fac la serviciul personal al Uzinei Unio din Sa­tu Mare, str. Uzinei nr. 33, pînă la 10 decembrie a.c., pe baza ur­mătoarelor acte: — certificat de naștere în original și copie; certificat școlar în original; adeverință de vechime in cîmpul muncii (pentru can­didații care sînt în producție); certificat medical eliberat de policlinică, din care să re­zulte că este apt pentru meseria de strungar, respectiv frezor. Examenul de admitere va avea loc la sediul Uzinei Unio la data de 10 decembrie a.c. Probleme de examen: limba română și matematică. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj I. Telefon, 2370. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Tiparul: Întreprinderea Poligrafică Maramureș: 40.026

Next