Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)
1969-10-09 / No. 511
л £ MUZEUL DE ISTORIE prezență marcantă în fizionomia spirituală a județului Muzeul de istorie din Satu Mare a devenit o prezență marcantă în fizionomia spirituală a județului nostru. In scopul cunoașterii activității sale, am organizat o discuție cu muzeografii acestuia, al cărei conținut îl rezumăm în rîndurile de mai jos. Red. : Care sînt profilurile distincte prin care Muzeul de istorie din Satu Mare își afirmă activitatea ? Tiberiu Bacher (directorul muzeului): Profilul unui muzeu este determinat de activitatea colectivului său. De la înființarea muzeului tzu — datată cu 80 noide ani în urmă — pînă în ultimul timp, activitatea de bază s-a concentrat asupra formării colecției și expunerii obiectelor în baza principiilor muzeistice generale. In ultimii ani, sfera de activitate a colectivului s-a lărgit, pe lîngă acțiunea de formare și completare a colecțiilor — în domeniul căreia s-au înregistrat succese de seamă — au apărut noi forme de activitate. In momentul de fată activitatea noastră, în linii mari, se desfășoară în două direcții: cercetări științifice în domeniul istoriei locale (săpături arheologice, cercetări în arhive, biblioteci, pe teren, achiziții, publicarea rezultatelor obținute) și activitatea culturală (expoziții temporare, conferințe, simpozioane etc). Red. : Să ne oprim puțin la activitatea de cercetare științifică. De ce material documentar dispune secția de istorie ? Ce își propune un viitor ? Tiberiu Bader : Mă voi riferi la cercetările efectuate în cursul anului acesta privind vegirea județului istoria Satu Mare. In momentul de fată avem un șantier arheologic deschis la Medieșu Aurit; de asemenea, am mai efectuat și alte săpături arheologice. La Culciu Mare am început dezvelirea sistematică a unei așezări de la sfîrșitul epocii bronzului (cultura Suciu de Sus) și începutul epocii fierului. Alte cercetări am întreprins în comuna Cehal. Viorica Ursu (cercetător) . Pentru istoria medie, moderna și contemporană o parte din materialul documentar există. Mă refer la cel reprezentat de obiectivele din colecția muzeului. Dar, pentru o documentare amplă și temeinică asupra istoriei județului, pentru cunoașterea popularizarea evenimenși telor apelăm la documentarea pe teren, „la fața locului“; de asemenea, la fondurile documentare ale Arhivelor statului și ale bibliotecilor cu acest profil din țară. Preocuparea permanentă a secției rămîne aceea de cercetare a istoriei locale. Județul Satu Mare are o și frumoasă istorie, bogată mă refer la toate aspectele ei (economice, social-politice și la tradițiile culturale). Ne străduim să reconstituim această istorie și să o facem cunoscută. Red. ; Dar secția de etnografie ? Ivan Iurașciuc (muzeograf principal). In anii din urmă s-au efectuat cercetări, achiziții de artă populară și etnografie — la început în zona etnografică Codru și cea a Cîmpiei someșene, iar după constituirea județului Satu Mare și în zona etnografică a Oașului. Ca rezultat al acestor preocupări s-au tipărit mai multe materiale în publicațiile de specialitate, s-au constituit colecții de port popular, icoane pe sticlă, ceramică, mobilier țărănesc, obiecte legate de obiceiuri și o fototecă de specialitate. In cursul anului viitor se preconizează a se edita de către muzeul nostru un volum „Aspecte ale culturii populare din zona etnografică Codru“, prin care se vor valorifica toate rezultatele cercetării Interviul nostru etnografice de pînă acum în această zonă. Din obiectele achiziționate s-au organizat mai multe expoziții temporare: „Portul popular din Țara Oașului", „Expoziția de etnografie și artă populară din zona Codru", „Ceramica populară de Vama", expoziția din achizițiile efectuate în cursul anului 1968 etc. Avem în perspectivă deschiderea unei expoziții permanente de etnografie și artă populară, care va pune la dispoziția iubitorilor de artă cele mai reprezentative obiecte ale creației populare din județul Satu Mare. Red.: S-a conturat o secție de artă. Care sunt șansele ei de dezvoltare ? T. Bader . După cum se știe, în anul acesta s-a deschis în cadrul muzeului „Sala Popp" — destinată Aurel poziției permanente eide artă plastică a artistului care a trăit și a creat în orașul Satu Mare mai bine de o jumătate de veac. Cît privește problema creării unei secții de artă — șanse de dezvoltare — concepția noastră este că menirea unui muzeu județean sub aspectul planului artistic este redarea în primul rînd a fenomenului local și nicidecum să ne apucăm să achiziționăm, de exemplu, opere din arta universală sau națională clasică. Aceasta au făcut-o înaintea noastră muzeele mari din țară — din București, Cluj și Sibiu. Pe lîngă cercetarea și redarea actualității artei sătmărene, pe această linie se înscrie și organizarea expoziției retrospective Andrei Littecky. In cursul anului viitor s-ar putea să ne gîndim, eventual, la realizarea unei expoziții permanente și de colecții ale artei contemporane romanești, sau dacă luăm în considerare că , grafica ocupă un loc de frunte în arta sătmăreană (Paul Erdős, Vasile Paulovici, A. Cordea etc), ideea de a crea o colecție și a deschide o expoziție permanentă de grafică ar aduce multe satisfacții iubitorilor de artă din orașul nostru. Red.: Știm că rodul cercetărilor, muzeografilor s-a materializat și în materiale publicistice. Puncta ți-ne în acest sens activitatea actuală a cercetărilor cît și proiectele de viitor... Tiberiu Bader: Da, activitatea publicistică — în primul rînd cea științifică — este de fapt capătul unui studiu teoretic și practic. In ea se concentrează rezultatul unei perioade de activitate care culminează cu publicarea rezultatelor obținute. Activitatea editorială are ca scop pe de o parte publicarea materialelor descoperite și studiate, punerea lor la dispoziția specialiștilor din țară și din străinătate, pe de altă parte, informarea publicului dornic de a cunoaște noutățile în domeniul științelor istorice. Comunicările științifice ale muzeografilor au fost publicate sau predate spre publicare la revistele de specialitate centrale. Pe plan local au fost publicate două monografii: „Așezarea dacilor liberi de la Medieșu Aurit"1, „Tezaure monetare din județul Satu Mare"; Broșuri de popularizare: „Descoperiri monetare pe Cîmpia someșană", „Domni și voievozi români pe meleaguri sătmărene", iar în prezent se află sub tipar volumul de „Studii și comunicări, Satu Ма [UNK]е, I, 1969", care cuprinde materiale privind istoria județului Satu Mare, începînd cu Comuna primitivă (epoca paleolitică) pînă la istoria contemporană (eliberarea județului Satu Mare). Pentru anul viitor este planificată editarea volumului al II-lea din „Așezările dacilor liberi de la Medieșu Aurit" (necropola — a cărei dezvelire completă s-a terminat în cursul anului curent). Un colectiv de muzeografi din județul nostru lucrează la editarea bibliografiei județului Satu Mare, care va cuprinde titlurile tuturor lucrărilor arheologice, istorice, etnografice etc. apărute despre județul Satu Mare. Astfel, publicațiile noastre apar în trei serii: monografii științifice, broșuri de popularizare (caiete de istorie locală) și Anuarul propriu-zis al muzeului. Discuție realizată de OVIDIU SUCIU TELEVIZIUNE Joi 9 octombrie 1969 18.00 Buletin de știri. 18.05 Studioul pionierilor... la Iași. 18.25 Criterii. 19.00 Avanpremieră. 19.15 Interpreți îndrăgiți de muzică populară. 19.30 Telejurnalul de seară. 19.55 Actualitatea economică. 20.10 Seară de teatru TV. 20.40 Pe teme muzicale. 21.05 „Chore Studio" — balet contemporan. 21.30 Convorbiri literare. 22.15 Jacqueline Midinette — film muzical. 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cronica ideilor. CRONICA SATMAREANA Be la subredacția noastră din Negrești-Oaș ASCENDENTE . Cunoscînd an de an transformări impetuoase, întreprinderea „Oșana" Negrești-Oaș ocupă în prezent un loc deosebit de important în ansamblul industriei locale din județul nostru, atît prin volumul de producție ce-l realizează cît și prin complexitatea activității ce o desfășoară. Produsele ce se realizează aici de către harnicii meșteri din Țara Oașului și-au cîștigat un binemeritat prestigiu în întreaga țară, fiind tot mai solicitate de cumpărători. Numai în primele 9 luni ale anului, secția tîmplărie, de pildă, a livrat comerțului cooperatist și de stat aproape 1900 garnituri de mobilă, neexistînd nici un refuz de calitate din partea beneficiarilor. De remarcat este faptul că tîmplăria — secție de bază a întreprinderii — a cunoscut în ultimii ani, prin măsurile întreprinse de conducerea întreprinderii, îndrumată de comitetul de partid de aici, o puternică dezvoltare. Nu demult s-au dat în funcțiune noi capacități de producție, printre care: o hală nouă de tîmplărie mecanică și una de vopsitorie pentru mobilă, precum și două hale pentru asamblarea manuală a mobilei. Dotate cu o seamă de utilaje moderne, de înaltă productivitate și tehnicitate, noile spații de producție asigură acum condiții optime de lucru salariaților de aici. De curînd, mijloacele de producție ale acestei secții au fost completate cu o mașină de rndelat grosime și una de îndreptat, un ferăstrău circular dublu, o mașină de șlefuit, iar în vederea protecției muncii angajaților a fost montată o modernă instalație de exhaustere. Folosind eficient capacitățile de producție existente și forța de muncă, colectivul secției a reușit ca planul pe primul semestru a.c. la producția de mobilă să fie depășit, față de contractele încheiate, cu aproape 50.000 lei, expediindu-se în perioada respectivă 720 garnituri de mobilă. O contribuție de seamă în obținerea acestor succese au adus-o Adalbert Wass, maistru, șef al secției, Emeric Dohi, Grigore Sălăjean (tîmplari), Carol Balogh (tîmplar mecanic), Valentin Balla (vopsitor) și alții, a căror nume stau scrise lună de lună pe lista evidențiaților în întrecerea socialistă ce se desfășoară cu un deosebit avînt. Analizînd cererea pieței, colectivul de aici preconizează ca, începînd din 1970, să introducă în producția de serie două tipuri noi de mobilă de bucătărie — „Mari 1cica" și „Irinca" — concepute și proiectate de lucrătorii serviciului tehnic al întreprinderii. Alte probleme care preocupă colectivul de aici se referă la dotarea secțiilor de producție cu utilaje și mașini-unelte noi, modernizarea , depozitului de cherestea, îmbunatățirea calității produselor ce se realizează și punerea la punct a studiului privitor la introducerea în fabricație a unor tipuri noi de mobilă de bucătărie combinată. Din cîte reiese, activitatea ce - I desfășoară întreprinderea „Oșana" , Negrești-Oaș, cunoaște în fiecare secție sau sector de producție o înflorire continuă, asccendentă. , IULIU CIARNAU REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE (Urmare din pag. 1) mari probleme care ne frămintă, care ne cer un plus de efort pentru ca să ne rezolvăm. Nu avem, de pildă, lumină electrică. Poziția localității Săcășeni este de așa natură incit trebuie să investim sume mai mari pentru a executa electrificarea comunei. Am încasat pînă in prezent 60 la sută din valoarea lucrărilor de electrificare. Restul urmează să-l încasăm pînă la sfîrșitul anului. O altă problemă, tot atît de acută, este renovarea și amenajarea castelului (în care se găsește sediul C.A.P.) pentru a muta în el toate instituțiile publice comunale, căminul cultural. Sigur, este multă muncă, dar nu ne speriem. După ce vom termina aceste două lucrări ne vom gindi și la altele. Vorbind despre с [UNK] înseamnă cooperativa agricolă de producție pentru locuitorii de aici, primarul comunei a răspuns foarte laconic: — Totul. Bunăstare, belșug, fericire. Aceste trei cuvinte sunt suficiente pentru ca să-ți dai seama de viața locuitorilor din această parte a județului. Am aflat că oameni harnici asemenea lui Ștefan Buia, Ludovic Papai, Nicolae Bodea, Ileana Șimon, sunt mulți, care muncesc cu sîrg, tragere de inimă, îngrijesc de avuția obștească ca de propria lor avere. Cooperatorii s-au gîndit ca anul acesta să mai mărească livezile de pomi cu încă alte Î0 ha care se adaugă la cele 59 ha existente. Comuna Săcășeni și-a înscris numele în rîndul localităților patriei noastre cu peste 500 de ani în urmă, își are și ea istoria ei plină de zbucium și frămîntări. Adevărata ei istorie însă a început cu 25 de ani în urmă, în acel August fierbinte, cînd și pe aceste meleaguri a început să-și facă loc bunăstarea și fericirea. Insămînțările de toamnă și recoltările (Urmare din pag. 1) Rămînerile în urmă se datoresc nu atît volumului mare de lucrări, lipsei forței de muncă, cît carențelor în organizarea muncii și folosirea eficientă a forței de muncă existentă. După cum ne relata tovarășul Alexandru Vereczi, șeful echipei a treia din brigada nr. 1 unii așteaptă după alții. Echipa sa a terminat recoltatul cartofilor în tarlaua de 8 ha care a fost începută, dar echipa condusă de Ștefan Harkai mai are de recoltat circa două zile. Pînă atunci nu se începe o nouă tarla. Cei ce au terminat nici nu ajută celor rămași în urmă, nici nu sînt lăsați să recolteze în altă tarla suprafața ce revine echipei lor. Un asemenea sistem nu este bun, a fost de părere tovarășa Iuliana Kallai, șefă de echipă la brigada întîi. într-adevăr, o astfel de organizare a muncii nu stimulează spiritul de inițiativă, de întrecere între echipe și brigăzi ci duce la irosirea forței de muncă. Deși producția de cartofi nu este prea mare și în cooperativă se aude tot mai des vorbindu-se de faptul că nu vor putea să-și respecte contractul încheiat cu I.L.F. totuși la brigada a doua 30—35 la sută din producția de cartofi este destinată furajării, după spusele tovarășului șef de echipă Alexandru Kiss. Ne-am uitat și noi la cartofii sortați pentru furajare și am constatat că mulți sînt foarte buni pentru sămînță sau chiar pentru consum. Volumul mare de transport ce trebuie executat în această toamnă solicită o bună organizare muncii, o totală mobilizare a forațelor de transport, o perfectă disciplină în muncă. Numai că la C.A.P. Micula nu sunt respectate întotdeauna aceste cerințe elementare. Așa, de pildă, în ziua de 7 octombrie, conducătorii de atelaje Alexandru Tașnadi, Iosif Harkai, Anton Tasnadi și Bálint Doboș nu s-au prezentat la lucru. Acest caz nu este unic. Zilnic în fermele C.A.P. stau legați la iesle cîteva perechi de cai de producție. Datorită și acestui fapt, punerea la adăpost a recoltei este tergiversată, facilitînd mari pagube cooperativei și membrilor ei. . т , A __ _ __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Joi 9 octombrie 1960 Vedere inferioară de la Țesătoria de fibre din cînepă, Negrești-Oaș. I.I.L. Crișana Oradea (calea Clujului nr. 202) angajează muncitori necalificați pentru a lucra la fabricile de cărămizi și la secția de prefabricate a întreprinderii. Cei interesați să se adreseze conducerii întreprinderii telefon 18772, 18773. Fabrica de confecții MONDIALĂ Satu Mare str. Petőfi nr. 23 ANGAJEAZĂ MAIȘTRI CONFECȚIONERI PE BAZĂ DE CONCURS. Informații suplimentare la sediul fabricii. Telefon 34 — 10. WMunde UruiJildui CINEMATOGRAFE SATU MARE Victoria : Angelica și sultanul (coproducție francogermano-italiană, colorat, cinemascop) ; Popular: Cînd voi fi mort și lovit (film iugoslav, colorat) ; CĂREI — Popular: Sherlock Holmes (film din R.F.G.); 23 August.’ De-ași fi Harap Alb (film românesc, colorat); NEGREȘTIOAȘ : In umbra coltului (coproducție italo-spaniolă, colorat, cinemascop) ; TÂȘNAD : Adio Gringo (coproducție italo-franco-spaniolă, colorat, cinemascop); BERVENI: Fata din casa roșie (film sovietic); HALMEU : In umbra coltului (coproducție italo-spaniolă, colorat, cinemascop); SANISLĂU: Bună ziua, contesă (film spaniol, colorat). INTRECERI SPORTIVE Baschet. Cu ocazia aniversării semicentenarului înființării Liceului M. Eminescu, Școala sportivă din Satu Mare organizează un turneu feminin de baschet cu următorul program : joi 9 octombrie, ora 16: Șc. sp.—Sănătatea Satu Mare; ora 17,30: Vrset (Iugoslavia) — „U" Timișoara. Vineri 10 octombrie, ora 10: Sănătatea Satu Mare — „U" Timișoara; ora 11,30: Șc. sp. — Vrset (Iugoslavia); ora 16: Șc. sp. — „U" Timișoara ; ora 17,30: Vrset (Iugoslavia) — Sănătatea Satu Mare. BULETIN METEOROLOGIC Vreme frumoasă, cu cerul mai mult senin. Temperaturile minime vor oscila între 0 și 5 grade, iar maximele între 14 și 19 grade. Dimineața ceată și brumă locală. La munte vreme frumoasă. 1 1 1 ------------ 1 ......... " 1 . —........... 1 ....... .............. 11 ...—— —- —•——1 I "■ "" ■ ------ ■ — ............... .............. 0 BAZA DE APROVIZIONARE ȘI DESFACERE A CENTRALEI INDUSTRIALE ELECTRONICA ȘI AUTOMATIZARE BUCUREȘTI B-dul Miciurin nr. 7, sector 1, vinde din stoc disponibil, fără repartiție, aparataj electrotehnic de joasă tensiune. Listele cu specificația acestui aparataj se pot consulta zilnic la sediul bazei, precum și la serviciul aprovizionării al întreprinderii poligrafice Baia Mare, B-dul București nr. 25, Intre orele 11—15. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj L Telefoni 2367. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din Întreprinderi și instituții. Tiparul» întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026