Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-10-09 / No. 511

л £ MUZEUL DE ISTORIE prezență marcantă în fizionomia spirituală a județului Muzeul de istorie din Satu Mare a devenit o prezență marcantă în fizionomia spirituală a jude­țului nostru. In scopul cunoașterii activității sale, am organizat o discuție cu muzeografii acestuia, al cărei conținut îl rezumăm în rîndurile de mai jos. Red. : Care sînt profilurile distincte prin care Muzeul de istorie din Satu Ma­re își afirmă activita­tea ? Tiberiu Bacher (direc­torul muzeului): Profilul unui muzeu este deter­minat de activitatea co­lectivului său. De la în­ființarea muzeului tzu — datată cu 80 noi­de ani în urmă — pînă în ultimul timp, activitatea de bază s-a concentrat asupra formării colecției și expunerii obiectelor în baza principiilor mu­zeistice generale. In ulti­mii ani, sfera de activi­tate a colectivului s-a lărgit, pe lîngă acțiunea de formare și completa­re a colecțiilor — în do­meniul căreia s-au înre­gistrat succese de seamă — au apărut noi forme de activitate. In momen­tul de fată activitatea noastră, în linii mari, se desfășoară în două direc­ții: cercetări științifice în domeniul istoriei lo­cale (săpături arheologi­ce, cercetări în arhive, biblioteci, pe teren, a­­chiziții, publicarea rezul­tatelor obținute) și acti­vitatea culturală (expo­ziții temporare, conferin­țe, simpozioane etc). Red. : Să ne oprim puțin la activitatea de cercetare științifică. De ce material docu­mentar dispune sec­ția de istorie ? Ce își propune un viitor ? Tiberiu Bader : Mă voi riferi la cercetările e­­fectuate în cursul anului acesta privind vegire­a județului istoria Satu Mare. In momentul de fată avem un șantier ar­heologic deschis la Me­­dieșu Aurit; de aseme­nea, am­ mai efectuat și alte săpături arheologi­ce. La Culciu Mare am început dezvelirea sis­tematică a unei așezări de la sfîrșitul epocii bronzului (cultura Suciu de Sus) și începutul e­­pocii fierului. Alte cer­cetări am întreprins în comuna Cehal. Viorica Ursu (cercetă­tor) . Pentru istoria me­die, moderna și contem­porană o parte din ma­terialul documentar e­­xistă. Mă refer la cel re­prezentat de obiectivele din colecția muzeului. Dar, pentru o documen­tare amplă și temeinică asupra istoriei județului, pentru cunoașterea popularizarea evenimen­și telor apelăm la documen­tarea pe teren, „la fața locului“; de asemenea, la fondurile documenta­re ale Arhivelor statului și ale bibliotecilor cu a­­cest profil din țară. Preocuparea perma­nentă­ a secției rămîne aceea de cercetare a is­toriei locale. Județul Sa­tu Mare are o și frumoasă istorie, bogată mă refer la toate aspectele ei (economice, social-po­­litice și la tradițiile cul­turale). Ne străduim să reconstituim această is­torie și să o facem cu­noscută. Red. ; Dar secția de etnografie ? Ivan Iurașciuc (muze­ograf principal). In anii din urmă s-au efectuat cercetări, achiziții de ar­tă populară și etnogra­fie — la început în zo­na etnografică Codru și cea a Cîmpiei someșe­­ne, iar după constituirea județului Satu Mare și în zona etnografică a Oașului. Ca rezultat al acestor preocupări s-au tipărit mai multe materi­ale în publicațiile de specialitate, s-au consti­tuit colecții de port popular, icoane pe sticlă, ceramică, mobilier țără­nesc, obiecte legate de obiceiuri și o fototecă de specialitate. In cursul a­­nului viitor se preconi­zează a se edita de către muzeul nostru un volum „Aspecte ale culturii populare din zona etno­grafică Codru“, prin ca­re se vor valorifica toa­te rezultatele cercetării Interviul nostru etnografice de pînă a­­cum în această zonă. Din obiectele achiziți­onate s-au organizat mai multe expoziții tempora­re: „Portul popular din Țara Oașului", „Expozi­ția de etnografie și artă populară din zona Co­dru", „Ceramica popu­lară de Vama", expoziția din achizițiile efectuate în cursul anului 1968 etc. Avem în perspecti­vă deschiderea unei ex­poziții permanente de etnografie și artă popu­lară, care va pune la dispoziția iubitorilor de artă cele mai reprezen­tative obiecte ale creați­ei populare din județul Satu Mare. Red.: S-a conturat o secție de artă. Ca­re sunt șansele ei de dezvoltare ? T. Bader . După cum se știe, în anul acesta s-a deschis în cadrul muzeului „Sala Popp" — destinată Aurel poziției permanente ei­de artă plastică a artistului care a trăit și a creat în orașul Satu Mare mai bine de o jumătate de veac. Cît privește pro­blema creării unei sec­ții de artă — șanse de dezvoltare — concepția noastră este că menirea unui muzeu județean sub aspectul planului ar­tistic este redarea în primul rînd a fenomenu­lui local și nicidecum să ne apucăm să achizițio­năm, de exemplu, opere din arta universală sau națională clasică. Aceas­ta au făcut-o înaintea noastră muzeele mari din țară — din București, Cluj și Sibiu. Pe­ lîngă cercetarea și redarea ac­tualității artei sătmăre­ne, pe această linie se înscrie și organizarea ex­poziției retrospective Andrei Littecky. In cursul anului viitor s-ar putea să ne gîndim, e­­ventual, la realizarea unei expoziții permanen­te și de colecții ale ar­tei contemporane roma­nești, sau dacă luăm în considerare că , grafica ocupă un loc de frunte în arta sătmăreană (Pa­ul Erdős, Vasile Paulo­­vici, A. Cordea etc), ideea de a crea o colec­ție și a deschide o expo­ziție permanentă de gra­fică ar aduce multe sa­tisfacții iubitorilor de artă din orașul nostru. Red.: Știm că ro­dul cercetărilor, mu­zeografilor s-a mate­rializat și în materi­ale publicistice. Punc­­ta ți-ne în acest sens activitatea actuală a cercetărilor cît și pro­­iectele de viitor... Tiberiu Bader: Da, ac­tivitatea publicistică — în primul rînd cea știin­țifică — este de fapt ca­pătul unui studiu teore­tic și practic. In ea se concentrează rezultatul unei perioade de activi­tate care culminează cu publicarea rezultatelor obținute. Activitatea edi­torială are ca scop pe de o parte publicarea mate­rialelor descoperite și studiate, punerea lor la dispoziția specialiștilor din țară și din străinătate, pe de altă parte, infor­marea publicului dornic de a cunoaște noutățile în domeniul științelor istorice. Comunicările științifice ale muzeogra­filor au fost publicate sau predate spre publi­care la revistele de spe­cialitate centrale. Pe plan local au fost publi­cate două monografii: „Așezarea dacilor liberi de la Medieșu Aurit"1, „Tezaure monetare din județul Satu Mare"; Broșuri de popularizare: „Descoperiri monetare pe Cîmpia someșană", „Domni și voievozi ro­mâni pe meleaguri săt­mărene", iar în prezent se află sub tipar volumul de „Studii și comunicări, Satu Ма [UNK]е, I, 1969", care cuprinde materiale pri­vind istoria județului Satu Mare, începînd cu Comuna primitivă (epoca paleolitică) pînă la isto­ria contemporană (elibe­rarea județului Satu Ma­re). Pentru anul viitor este planificată editarea volumului al II-lea din „Așezările dacilor liberi de la Medieșu Aurit" (necropola — a cărei dezvelire completă s-a terminat în cursul anu­lui curent). Un colectiv de muzeografi din jude­țul nostru lucrează la e­­ditarea bibliografiei ju­dețului Satu Mare, care va cuprinde titlurile tu­turor lucrărilor arheolo­gice, istorice, etnografi­ce etc. apărute despre județul Satu Mare. Ast­fel, publicațiile noastre apar în trei serii: mono­grafii științifice, broșuri de popularizare (caiete de istorie locală) și Anua­rul propriu-zis al muze­ului. Discuție realizată de OVIDIU SUCIU TELEVIZIUNE Joi 9 octombrie 1969 18.00 Buletin de știri. 18.05 Studioul pionierilor... la Iași. 18.25 Criterii. 19.00 Avanpremie­ră. 19.15 Interpreți îndrăgiți de muzică populară. 19.30 Telejur­nalul de seară. 19.55 Actualita­tea economică. 20.10 Seară de teatru TV. 20.40 Pe teme mu­zicale. 21.05 „Chore­ Studio" — balet contemporan. 21.30 Con­vorbiri literare. 22.15 Jacqueline Midinette — film muzical. 22.35 Telejurnalul de noapte. 22.45 Cronica ideilor. CRONICA SATMAREANA Be la subredacția noastră din Negrești-Oaș ASCENDENTE . Cunoscînd an de an transformări impetuoase, întreprinderea „Oșa­­na" Negrești-Oaș ocupă în pre­zent un loc deosebit de important în ansamblul industriei locale din județul nostru, atît prin volumul de producție ce-l realizează cît și prin complexitatea activității ce o desfășoară. Produsele ce se realizează aici de către harnicii meșteri din Țara Oașului și-au cîș­­tigat un binemeritat prestigiu în întreaga țară, fiind tot mai solici­tate de cumpărători. Numai în primele 9 luni ale anului, secția tîmplărie, de pildă, a livrat comer­țului cooperatist și de stat aproape 1900 garnituri de mobilă, ne­­existînd nici un refuz de calitate din partea beneficiarilor. De remarcat este faptul că tîm­­plăria — secție de bază a între­prinderii — a cunoscut în ultimii ani, prin măsurile întreprinse de conducerea întreprinderii, îndru­mată de comitetul de partid de aici, o puternică dezvoltare. Nu demult s-au dat în funcțiune noi capacități de producție, printre care: o hală nouă de tîmplărie me­canică și una de vopsitorie pentru mobilă, precum și două hale pen­tru asamblarea manuală a mobilei. Dotate cu o seamă de utilaje moderne, de înaltă productivitate și tehnicitate, noile spații de pro­ducție asigură acum condiții opti­me de lucru salariaților de aici. De curînd, mijloacele de produc­ție ale acestei secții au fost com­pletate cu o mașină de r­ndelat grosime și una de îndreptat, un ferăstrău circular dublu, o mașină de șlefuit, iar în vederea protec­ției muncii angajaților a fost mon­tată o modernă instalație de exhauster­e. Folosind eficient capacitățile de producție existente și forța de muncă, colectivul secției a reușit ca planul pe primul semestru a.c. la producția de mobilă să fie depă­șit, față de contractele încheiate, cu aproape 50.000 lei, expediin­­du-se în perioada respectivă 720 garnituri de mobilă. O contribuție de seamă în obținerea acestor suc­cese au adus-o Adalbert Wass, mai­stru, șef al secției, Emeric Dohi, Grigore Sălăjean (tîmplari), Carol Balogh (tîmplar mecanic), Valen­tin Balla (vopsitor) și alții, a că­ror nume stau scrise lună de lună pe lista evidențiaților în întrece­rea socialistă ce se desfășoară cu un deosebit avînt. Analizînd cererea pieței, colec­­­­tivul de aici preconizează ca, în­­­cepînd din 1970, să introducă în­­ producția de serie două tipuri noi­­ de mobilă de bucătărie — „Mari­ 1­cica" și „Irinca" — concepute și­­ proiectate de lucrătorii serviciu­­­lui tehnic al întreprinderii. Alte­­ probleme care preocupă colecti­­­­vul de aici se referă la dotarea­­ secțiilor de producție cu utilaje și­­ mașini-unelte noi, modernizarea , depozitului de cherestea, îmbuna­­­­tățirea calității produselor ce se­­ realizează și punerea la punct a­­ studiului privitor la introducerea­­ în fabricație a unor tipuri noi de­­ mobilă de bucătărie combinată. Din cîte reiese, activitatea ce - I­­ desfășoară întreprinderea „Oșana" , Negrești-Oaș, cunoaște în fiecare­­ secție sau sector de producție o­­ înflorire continuă, asccendentă. , IULIU CIARNAU REALITĂȚI ȘI PERSPECTIVE (Urmare din pag. 1) mari probleme care ne frămintă, care ne cer un plus de efort pentru ca să ne rezolvăm. Nu avem, de pildă, lu­mină electrică. Poziția lo­calității Săcășeni este de așa natură incit trebuie să inves­tim sume mai mari pentru a e­­xecuta electrificarea comunei. Am încasat pînă in prezent 60 la sută din valoarea lucrărilor de electrificare. Restul urmează să-l încasăm pînă la sfîrșitul a­­nului. O altă problemă, tot atît de acută, este reno­varea și amenajarea caste­lului (în care se găsește se­diul C.A.P.) pentru a muta în el toate instituțiile publice comunale, căminul cultural. Si­gur, este multă muncă, dar nu ne speriem. După ce vom ter­mina aceste două lucrări ne vom gindi și la altele. Vorbind despre с [UNK] înseamnă cooperativa agricolă de produc­ție pentru locuitorii de aici, primarul comunei a răspuns foarte laconic: — Totul. Bunăstare, belșug, fericire. Aceste trei cuvinte sunt sufi­ciente pentru ca să-ți dai sea­ma de viața locuitorilor din această parte a județului. Am aflat că oameni harnici aseme­nea lui Ștefan Buia, Ludovic Pa­pai, Nicolae Bodea, Ileana Șimon, sunt mulți, care muncesc cu sîrg, tragere de inimă, îngrijesc de avuția obștească ca de pro­pria lor avere. Cooperatorii s-au gîndit ca anul acesta să mai mărească livezile de pomi cu încă alte Î0 ha care se adaugă la cele 59 ha existente. Comuna Săcășeni și-a înscris numele în rîndul localităților patriei noastre cu peste 500 de ani în urmă, își are și ea istoria ei plină de zbucium și frămîn­­tări. Adevărata ei istorie însă a început cu 25 de ani în urmă, în acel August fierbinte, cînd și pe aceste meleaguri a înce­put să-și facă loc bunăstarea și fericirea. Insămînțările de toamnă și recoltările (Urmare din pag. 1) Rămînerile în urmă se datoresc nu atît volumului mare de lu­crări, lipsei forței de muncă, cît carențelor în organizarea muncii și folosirea eficientă a forței de muncă existentă. După cum ne relata tovarășul Alexandru Ve­­reczi, șeful echipei a treia din brigada nr. 1 unii așteaptă după alții. E­­chipa sa a terminat recoltatul car­tofilor în tarlaua de 8 ha care a fost începută, dar echipa condusă de Ștefan Harkai mai are de re­coltat circa două zile. Pînă atunci nu se începe o nouă tarla. Cei ce au terminat nici nu ajută celor rămași în urmă, nici nu sînt lă­sați să recolteze în altă tarla su­prafața ce revine echipei lor. Un asemenea sistem nu este bun, a fost de părere tovarășa Iuliana Kallai, șefă de echipă la brigada întîi. într-adevăr, o astfel­­ de orga­nizare a muncii nu stimulează spi­ritul de inițiativă, de întrecere în­tre echipe și brigăzi ci duce la irosirea forței de muncă. Deși producția de cartofi nu este prea mare și în cooperativă se aude tot mai des vorbindu-se de faptul că nu vor putea să-și respecte contractul încheiat cu I.L.F. totuși la brigada a doua 30—35 la sută din producția de cartofi este destinată furajării, du­pă spusele tovarășului șef de e­­chipă Alexandru Kiss. Ne-am uitat și noi la cartofii sortați pentru furajare și am constatat că mulți sînt foarte buni pentru sămînță sau chiar pentru consum. Volumul mare de transport ce trebuie executat în această toam­nă solicită o bună organizare muncii, o totală mobilizare a for­a­țelor de transport, o perfectă dis­ciplină în muncă. Numai că la C.A.P. Micula nu sunt respectate întotdeauna aceste cerințe elemen­tare. Așa, de pildă, în ziua de 7 octombrie, conducătorii de atelaje Alexandru Tașnadi, Iosif Harkai, Anton Tasnadi și Bálint Doboș nu s-au prezentat la lucru. Acest caz nu este unic. Zilnic în fermele C.A.P. stau legați la iesle cîteva perechi de cai de producție. Da­torită și acestui fapt, punerea la adăpost a recoltei este tergiversa­tă, facilitînd mari pagube coope­rativei și membrilor ei. . т , A __ _ __________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Joi 9 octombrie 1960 Vedere inferioară de la Țesătoria de fibre din cînepă, Negrești-Oaș. I.I.L. Crișana Oradea (calea Clujului nr. 202) angajează muncitori neca­lificați pentru a lucra la fabricile de cărămizi și la secția de prefabricate a întreprinderii. Cei interesați să se adreseze conducerii întreprin­derii telefon 18772, 18773. Fabrica de confecții MONDIALĂ Satu Mare str. Petőfi nr. 23 ANGAJEAZĂ MAIȘTRI CON­FECȚIONERI PE BAZĂ DE CONCURS. Informații suplimentare la sediul fabricii. Telefon 34 — 10. WMunde UruiJildui CINEMATOGRAFE SATU MARE Victoria : Angelica și sultanul (coproducție franco­­germano-italiană, colorat, ci­nemascop) ; Popular: Cînd voi fi mort și lovit (film iugoslav, co­lorat) ; CĂREI — Popular: Sher­lock Holmes (film din R.F.G.); 23 August.’ De-ași fi Harap Alb (film românesc, colorat); NEGREȘTI­­OAȘ : In umbra coltului (copro­ducție italo-spaniolă, colorat, ci­nemascop) ; TÂȘNAD : Adio Grin­go (coproducție italo-franco-spa­­niolă, colorat, cinemascop); BER­­VENI: Fata din casa roșie (film sovietic); HALMEU : In umbra coltului (coproducție italo-spanio­lă, colorat, cinemascop); SANIS­LĂU: Bună ziua, contesă (film spaniol, colorat). INTRECERI SPORTIVE Baschet. Cu ocazia aniversării semicentenarului înființării Liceu­lui M. Eminescu, Școala sportivă din Satu Mare organizează un tur­neu feminin de baschet cu urmă­torul program : joi 9 octombrie, ora 16: Șc. sp.—Sănătatea Satu Mare; ora 17,30: Vrset (Iugosla­via) — „U" Timișoara. Vineri 10 octombrie, ora 10: Să­nătatea Satu Mare — „U" Timi­șoara; ora 11,30: Șc. sp. — Vrset (Iugoslavia); ora 16: Șc. sp. — „U" Timișoara ; ora 17,30: Vrset (Iugoslavia) — Sănătatea Satu Mare. BULETIN METEOROLOGIC Vreme frumoasă, cu cerul mai mult senin. Temperaturile minime vor oscila între 0 și 5 grade, iar maximele între 14 și 19 grade. Dimineața ceată și brumă locală. La munte vreme frumoasă. 1 1 1 ------------ 1 ......... " 1 . —........... 1 ....... .............. 11 ...—— —- —•——1 I "■ "" ■ ------ ■ — ...............­­ .............. 0 BAZA DE APROVIZIONARE ȘI DESFACERE A CENTRALEI INDUSTRIALE ELECTRONICA ȘI AUTOMATIZARE BUCUREȘTI B-dul Miciurin nr. 7, sector 1, vinde din stoc disponibil, fără repartiție, aparataj electrotehnic de joasă tensiune. Listele cu specificația acestui aparataj se pot consulta zilnic la sediul bazei, precum și la servi­ciul aprovizionării al întreprinderii poligrafice Ba­ia Mare, B-dul București nr. 25, Intre orele 11—15. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj L Telefoni 2367. Abonamentele se fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din Întreprinderi și instituții. Tiparul» întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026

Next