Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1969 (Anul 2, nr. 504-582)

1969-11-08 / No. 537

i I wo mvmi шит woatb гашпв, ukițî-vai guilíy 4 pag* — 30 bani ______________ __________________________________ PRIN NOUA FORMA DE ORGANIZARE A ÎNTREPRINDERII - posibilități largi de îmbunătățire a întregii activități a­ Corespunzător prevederilor probate de Conferința Națională a Partidului Comunist Român, privind perfecționarea organiză­rii, conducerii și planificării eco­nomiei naționale, au luat ființă în­­cepînd cu data de 1 octombrie ac., centrale industriale, combina­te și întreprinderi, care se ocupă nemijlocit cu organizarea și con­ducerea activității economice, răs­­punzînd direct de îndeplinirea pla­nului de producție. Printre între­prinderile reorganizate pe aceste principii se numără și „Integrata de in și cînepă“ din orașul Ne­­grești-Oaș. Constituită pe scheletul organi­zatoric al țesătoriei de cînepă, la noua întreprindere s-au comasat alte patru întreprinderi­: Topitoria de cinepă Berveni, Topitoria de in Ulmeni, Topitoria de cinepă Beclean din județul Bistrița-Nasa­­ud și Topitoria de cînepă PalA­g din județul Bihor. Din comasarea acestor 5 unități a rezultat o în­treprindere cu adevărat integra­tă, avînd un profil de producție bine definit. Unități cu o amploare judicioa­să, avînd aproape întreaga mate­rie primă asigurată pe plan local, precum și capacitatea de a prelu­cra întreaga producție de in și cî­nepă din Nordul Ardealului, ele furnizează produse (saci, pînză, fi­re) pentru industrie, dar în special pentru agricultură. De menționat este faptul că în unitățile noii în­treprinderi se realizează prelucra­rea completă a tulpinilor de in și cînepă achiziționate din agri­cultură. Topitoriile produc fibre ca­re, trecute prin procesul tehnolo­gic de filare, țesut, finisare, se transformă în saci și pînză pen­tru ambalaje la Țesătoria din Ne­­grești-Oaș. Intrucît nu toată cantitatea de fire produsă în această Întreprins Ing. ADRIAN BĂLAN, directorul întreprinderii „Integrata" Negrești-Oaș (Continuare în pag. a 2-a) la Baza de recepție din Cărei s-au luat „măsuri"... Nu s-au repa­rat pătulele pentru depozitarea porumbului și iată rezultatul...! Uzina Unio. Benzi trans­ portoare pe aliniamentul ultimelor finisări. Foto: M- HALMEANU TOATĂ ATENȚIA DEPOZITĂRII ȘI CONSERVĂRII PORUMBULUI! mai in ultimele zile bazele de pre­luare a produselor agricole tot mai asaltate de zeci de stat ca­mioane și căruțe care transportă fără întrerupere rodul bogat al acestei toamne. Nimfai intre 1—5 noiembrie bazele de recepție din județul nostru au preluat 7.300 tone porumb și importante canti­tăți de grîu, soia și alte produse. Recoltele au fost bune, țăranii cooperatori, îndeplinîndu-și una din Îndatoririle lor față de popor, răspund chemării partidului de a vinde statului cantități cu­ mari de produse agricole. Cum s-au pregătit lucrătorii întreprinderii județene de valori­ficare a produselor agricole pen­tru a prelua și înmagazina recol­ta acestui an? Baza de recepție Satu Mare preia produsele de la 22 C.A.P. Lucrătorii de la această bază s-au pregătit bine în vederea preluării recoltei. Aici au fost asigurate toate condițiile pentru preluarea întregii cantități de porumb. Au fost reparate pătulele, s-au gătit depozitele, astfel incit­­ pre­pre­luarea se desfășoară în bune con­­dițiuni. Pînă în prezent la această bază s-au preluat circa 3.000 tone porumb, întreaga cantitate de po­rumb este depozitată în pătule. După cum ne-a relatat tovarășul Gheorghe Petruț, șeful bazei,, și pentru cantitățile ce urmează fi preluate au fost asigurate spa­ți­ții de depozitare. Vizitînd depo­zitele din Satu Mare și Mărtinești, ne-am convins că la baza de re­cepție din Satu Mare se acordă toată atenția bunei conservări a porumbului.. Una dintre cele mai mari baze de recepție ale județului nostru este cea din Cărei. Deși predarea produselor contractate este în curs, aici toate spațiile de depo­zitare sunt pline pînă la refuz, iar o apreciabilă cantitate de porumb știuleți se află pe pămînt, sub cerul liber. Nici porumbul depo­zitat în pătule nu este în între­gime în siguranță. Și în prezent 600 m.p. de pătule sînt neacope­rite, iar pereții unor pătule ce­dează presiunii porumbului din cauza uzurii și a reparațiilor ne­­corespunzătoare ce s-au făcut în această toamnă. Cu toate aces­tea, tovarășul Alexandru Aman, șeful bazei, nu pare prea îngri­jorat. După opinia lui depozitarea porumbului nu constituie o pro­blemă la baza din Cărei, chiar dacă va ploua, deoarece, au un uscător de mare capacitate și po­rumbul va fi uscat și salvat. MIHAI SAS (Continuare în pag. a 2-a) Consfătuire­a deputaților din Tă­ tarț­ după-amiază a avut loc în orașul Tășnad o consfătuire a deputaților. Au luat parte tovarășii Ioan Corneanu, secretar al Consi­liului județean al Frontului Uni­tății Socialiste, Nicolae Bilanici, Vasile Jula, Edita Orosz, Victor Rațiu, deputați­i în Consiliul popu­lar județean, precum și deputați în Consiliul popular al orașului Tășnad. Informarea prezentată de Iuliu Mathe, vicepreședinte al Consiliu­lui orășenesc al Frontului Uni­tății Socialiste, a relevat aportul însemnat al deputaților la propă­r­șirea tînărului srap Ш­­ 9 a calităților din apropiere, materia­lizat pînă acum în însemnate rea­lizări obținute în domeniul econo­mic (industrial, al cooperației meșteșugărești și mai cu seamă în cel al agriculturii cooperatiste), social-cultural, edilitar-gospodă­­resc. Informarea a mai scos în e­­vidență contribuția substanțială a­­dusă de deputații Silviu Păștean, Eugenia Vereș, Victor Rațiu, Au­gustin Turdean, Ioan Rosz, Iuliu Mathe, Vasile Jula, Ioan Indrieș și alții, prin mobilizarea alegăto­rilor la efectuarea unui însemnat питй [UNK] de ore de muncă voluntar­­patriotică, respectiv de ajutorul a­ Plenare ale consiliilor orășenești Cărei și Negrești-Oaș ale Frontului Unității Socialiste Ieri, 7 noiembrie a.c., a avut loc la Cărei, plenara Consiliului oră­șenesc al Frontului Unității So­cialiste la care au participat în afara membrilor acestuia, activiști de partid și deputați ai Consiliului popular orășenesc din localitate. Din partea Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste a participat tovarășul IOSIF UGI­AR, prim-secretar al Comitetului ju­dețean de partid, președintele Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste. Plenara a luat în dezbatere sarcinile actuale ce stau în fața acestui important organism în strânsă legătură cu indicațiile re­cente ale Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste. In încheierea lucrărilor plenarei tovarășul Iosif Uglar a făcut im­portante recomandări privind continuitatea, lărgirea și perfecți­onarea activității Consiliului oră­șenesc Cărei al Frontului Unității Socialiste, ca și deputaților, în vederea traducerii în viață a Di­rectivelor stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. Tot ieri a avut loc la Negrești- Oaș plenara Consiliului orășenesc al Frontului Unității Socialiste pe care au participat, de asemenea, membri ai F.U.S., activiști de partid și deputații Consiliului popular orășenesc Negrești-Oaș,­șul La plenară a participat tovară­Octavian Luțaș, secretar al Comitetului județean Satu M­­are al P.G.R. Și aici, plenara a dez­bătut activitatea Consiliului oră­șenesc al F.U.S. in perioada pre­mergătoare și îndeosebi în aceea care a urmat după Congresul al X-lea al P.C.R., precum și sarci­nile actuale ce stau în fata Con­siliului orășenesc Negrești-Oaș al Frontului Unității Socialiste, a tuturor deputaților. PAG. A 3-a Viata literară si artistică î Excursii școlare din bani economisiți la C.E.C. Pentru elevii din ra­za de activitate a a­­genției C.E.C- Tășnad spiritul economiei re­prezintă o preocupa­re meritorie, devenită cotidiană. Ca urmare a acestui fapt, cu bani economisiți pe li­brete de economii, cecuri școlare, foi și timbre de economii, elevii Liceului de cul­tură generală și cei din școlile generale din Tășnad și comu­nele apropiate orașu­lui, au participat la numeroase excursii de cire S—7 zile prin țară. Cu acest prilej ei au poposit la Sa­tu Mare, Negrești- Oaș, Sighetul Marma­­tiei, Rădăuți, Suceava, Tg. Frumos, Iași, Tg. Neamț, Piatra Neamț, Bicaz, Lacul Roșu, Tg. Mureș, Turda, Cluj, Oradea, Cărei, reîn­­torcîndu-se în orașul natal cu impresii de neuitat. Un merit deosebit în aceste acțiuni au alături de lucrătorii C.E.C. și cadrele di­dactice de la școlile de aici, care în ca­drul „Săptămînii eco­nomiei" și-au adus toată contribuția fiind dezvoltarea pri­mn elevi a spiritului eco­nomiei. Drept rezul­tat, la ora actuală, 90—95 la sută din e­­levii școlilor­­e din Tășnad, genera­Săcă­­șeni, Cehăluț, Cig, Sărăuad și Blaja, alte sate învecinate au de­venit depunători la C.EC. TRAI­AN RELEA coresp. 20 de tineri specialiști și-au preluat posturile în unități agricole din județ Zilele acestea în județul nostru s-au prezentat pentru a-și prelua posturile în u­­nitățiie agricole 20 de ab­solvenți ai Institutului de medicină veterinară. Printre noii specialiști veniți să lucreze în sectoarele zoo­tehnice se numără și Fran­­cisc Nemeș din Pișcolt, Ștefan Miklovici din Po­rum­bești, Mihai Talpoș, Dem­ian Șulea, și alții care și-au preluat posturile în cooperative agricole din județ. Le dorim bun ve­nit și succese în muncă! COMunelALĂ la Poia­na Codrului Intr-un fel, unitățile comerciale sunt oglinzi ale bunăstării, ale grijii față de om. Astăzi, în special: Pentru că nu se urmărește cu pre­cădere realizarea de beneficii, cu­ satisfacerea la nivelul cerințelor a nevoilor cotidiene ale oamenilor muncii. Dar, uneori, aceste oglinzi pre­zintă, îți face impresia, imaginea deformată a unor oameni chemați să se ocupe de satisfacerea nevoi­lor consumatorilor. In realitate în­să nu ne este­ o imagine deformată. Este­ reală. Am fost zilele trecute la Poiana Codrului, renumită prin fabrica de sticlă, ale cărei produse sunt cu­noscute în cîteva țări europene. Lucrează aici aproximativ 1.800 de oameni, care realizează produse din sticlă în valoare de­ peste 40.000.000 lei. .S-au construit­ hale de fabricație moderne, blocuri de locuințe cu un înalt grad de con­fort, dispensar medical, spații co­merciale etc. Și toate acestea sin­tetizează două adevăruri: preocu­parea față de îmbunătățirea condi­țiilor de muncă a lucrătorilor și grija pentru ridicarea —pe cuve­nita treaptă a civilizației moderne — a­ deservirii și a aprovizionării populației. Dar. Acest „dar” intervine adesea ca o stihie, cu scopul vădit de a arun­ca o umbră nedorită și necuveni­tă asupra realizării lor. EL este um „argument" al celor ce operează cu lipsa de răspundere, de solicitudi­ne, a unor funcționari care nu vid mai departe de propria lor bucătărie, de propria lor cămară. In fața porții Fabricii de sticlă „Victoria muncii" din Poiana Co­drului există un chioșc. Modern, aspectuos, curat­ Pe dinafară. Pe dinăuntru e tot curat, pentru că în rafturi e o sărăcie lucie. Nu găsești aici nimic, înafară­ de bor­­cane cu compot, cîteva pungulițe cu bomboane și trei sorturi de ciocolată. Și mai există în chioșcul acesta o vînzătoare tînără, care se plictisește de moarte. Muncito­rii ar dori să găsească aici o gus­tare, fie chiar o felie de pline cu salam, cu cîrnăcior, brînză ... Vîn­­zătoarea ar fi bucuroasă să-i poată servi, dar așa ceva...? Există aici și un magazin universal, bine aprovizionat cu ar­ticole de îmbrăcăminte, încălță­minte și articole tehnice. Dar în aceeași clădire există și o brase­rie. Stau alături de parcă ar apar­ține de două lumi diferite, intr-u­­nul abundență, în celălalt (brase­rie) sărăcie lucie, în mobilier mo­dern! — Practic, ne spuneau tovarășii Carol Bruzac, secretarul comitetu­lui de partid pe fabrică, Eliodor Vergati, I. Mihiș și alți angajați ai fabricii, în braseria asta nu gă­sești nimic- Muncitorii noștri ,lu­crează în patru schimburi. Intră a­­desea în drum spre fabrică să-și cumpere o gustare. Dar nu găsesc nimic. Nici măcar pîine sau co­vrigi. Așa că, dacă-i închisă sau deschisă, e același lucru. Geva,mai jos se află magazinul alimentar. Există aici o serie de produse din abundență, dar nu e­­xistă altele, care de-a dreptul tre­­ i. MASTEI (Continuare in pag. a 2-a) Presente pe notele de comandă, dar lipsă în rafturile magazinelor Organizația U.T.C. de la Uzina Unio distinsă cu Drapelul pro­priu acordat de C.C. al U.T.C. Pentru merite deosebite în e­­ducarea comunistă a tineretului și pentru aportul substanțial adus de tinerii din cadrul Uzinei Unio la realizarea sarcinilor de pro­ducție, ieri, în cadrul unei adu­nări festive a avut loc înmînarea DRAPELULUI PROPRIU­ organi­zației U.T.C. din Uzina Unio, a­­cordat de Comitetul Central al Uniunii Tineretului Comunist. • La adunare­ a participat tovară­șul Victor Coj, secretar al Comi­tetului județean al U.T.C. și to­varășul Gheorghe Boț, prim-secre­­tar al Comitetului municipal al U.T.C. Cursă solitară pe Someș. Fotoj MARTIN SARCA

Next