Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-01-29 / No. 604

Joi „ Ianuarie 1 [UNK] _________________________________________________________________CRONICA S AT M îmbunătățirea multilaterală a activității cooperativelor agricole de producție (urmare din pag. 1) vegetale și 7 ferme mixte — po­micole, viticole și legumicole. Co­mitetul județean de partid, prin Direcția agricolă județeană, s-a îngrijit ca noile ferme și comple­­xe intercooperatiste să fie înca­drate cu cadre bine pregătite, cu experiență în muncă și dornice de afirmare. Conducerea ferme­lor și a complexelor intercoopera­tiste a fost încredințată la 49 de ingineri agronomi și medici vete­rinari și la 15 cadre cu studii me­dii tehnice. Cadrele de conduce­re din ferme au fost trimise la di­ferite cursuri scurte de instruire și specializare. Este necesar, însă, ca specia­liștii de la Direcția agricolă jude­țeană să dea tot ajutorul aces­tor cadre în organizarea muncii, în formarea în cel mai scurt timp a unui stil de muncă bazat pe experiența bună acumulată în fermele I.A S. și pe condițiile concrete din fiecare fermă nou creată. In baza indicațiilor conducerii partidului privind profilarea și concentrarea producției agricole și folosirea mai eficientă a fon­durilor de investiții, s-a trecut și în­­ județul nostru la organizarea de asociații intercooperatiste pen­tru realizarea unor obiective productive cu o tehnologie mo­dernă și productivitate ridicată. In urma unor largi consultări a specialiștilor și a țăranilor coo­peratori, s-au abordat o serie de studii tehnico-economice, proiec­te privind concentrarea și spe­cializarea producției. Se vor construi două complexe de păsări — unul pentru producție de ouă și altul pentru creșterea puilor pentru carne, trei complexe de îngrășare a porcilor, a cîte 5.000 capete fiecare, un complex pentru îngrășarea tineretului tau­rin, un altul pentru creșterea și îngrășarea berbecuților. Tot prin asocierea mai multor cooperati­ve, la Cămin se construiește o seră și un solar de 10 ha pentru producerea tomatelor extra-tim­­purii. Pînă în prezent s-au con­stituit în județul Satu Mare patru asociații intercooperatiste. In vederea asigurării desfășu­rării normale a activității din ferme, din asociații și complexe intercooperatiste și, în general, în unitățile cooperatiste, este ne­cesar ca organele și organizatiile de partid să intensifice munca politică-educativă pentru întări­rea disciplinei și responsabilită­ții în muncă, pentru mobilizarea mai activă și permanentă a tu­turor cooperatorilor la efectua­rea în întregime și în condiții de calitate superioară a tuturor lu­crărilor, pentru realizarea pro­ducțiilor și veniturilor planifica­te în fiecare fermă și sector de muncă. Organizațiile de partid trebuie să militeze, de asemenea, pentru stabilirea în fiecare coo­perativă a unor norme reale, ca­re să determine o folosire mai completă și mai eficientă a zilei de lucru. Normarea muncii reprezintă un factor deosebit în asigurarea unei organizări raționale a pro­ducției și a muncii, a planificării producției și retribuirii membri­lor cooperatori în raport mai direct cu rezultatele concrete ale muncii, cu aportul lor la crește­rea producției și a productivității muncii. Necesitatea introducerii unor norme reale este determi­nată de însăși măsurile să ducă la îmbunătățirea menite retri­buirii muncii cooperatorilor. Pen­tru realizarea normelor de mun­că este nevoie, însă, să fie luate măsuri pentru o cît mai bună or­ganizare a locului de muncă. Stabilirea celor mai judicioase măsuri tehnico-organizatorice ca­re să asigure realizarea norme­lor trebuie să stea în atenția con­siliilor de conducere, a specialiș­tilor, a organelor și organizații­lor de partid. O importanță deosebită are în­tocmirea documentelor ce urmea­ză să fie prezentate în adunări­le generale și în brigăzile de producție. Darea de seamă consiliului de conducere, rapor­a­tul comisiei de revizie și al co­misiei de judecată, sinteza planu­lui de producție și financiar pe 1970, proiectul planului de măsuri tehnico-organizatorice trebuie să fie analitice, să se renunțe la prezentarea unor aspecte arhicunoscute de cooperatori și să se acorde un spațiu mai mare analizei mo­dului în care s-a lucrat anul tre­cut, să se arate cauzele și oa­menii care au determinat neajunsuri. Intreaga analiză unele va trebui făcută în spiritul expune­rii tovarășului Nicolae Ceaușescu la Plenara C.C. al P.C.R. din de­cembrie 1969 și al hotărîrilor adoptate de plenara Consiliului Uniunii Naționale a Cooperati­velor Agricole de Producție, pre­­zentîndu-se măsurile practice ca­re se cer luate în fiecare uni­tate pentru creșterea producției vegetale și animale, folosirea ju­dicioasă a pămîntului și a între­gului avut obștesc, utilizarea cu randament maxim a forței de muncă, combaterea cu toată se­riozitatea a încălcării disciplinei socialiste a muncii, a calității slabe­­ a muncii, a atitudinii re­trograde ,a unor cooperatori față de păstrarea și dezvoltarea avu­tului obștesc. In elaborarea planului de pro­ducție pe 1970 trebuie pornit de la indicatorii planului de stat, de la necesitatea utilizării superioa­re a condițiilor de care dispune fiecare cooperativă, de la prin­cipiile stabilite de plenara Con­siliului Uniunii Naționale și de la normativele elaborate de Mi­nisterul Agriculturii și Silvicul­turii. Elaborarea planului de produc­ție trebuie concepută ca un pro­ces de studiere și mobilizare a tuturor resurselor naturale umane existente în fiecare coo­­i­derativă agricolă, ca un rezultat al consultării membrilor coopera­­tori fruntași, a cadrelor de bază, a tuturor acelora care pot aduce o contribuție la fundamentarea planului de producție Toate ma­terialele ce urmează să se pre­zinte în adunările generale ale cooperatorilor trebuie să repre­zinte sinteza unei gîndiri colec­tive. O atenție deosebită trebuie acordată unităților slab dezvol­tate. Pentru consolidarea fiecărei cooperative agricole de produc­ție, Direcția agricolă județeană și Filiala Băncii agricole, împreună cu organele locale de partid și de stat, cu specialiștii și con­siliile de conducere ale unități­lor slab dezvoltate, vor efectua studii pe baza cărora vor elabo­ra pentru fiecare unitate în parte un program de cuprinzător, prin aplicarea măsuri că­ruia, în maximum 3—5 ani, să se asigure redresarea economică a fiecăreia din aceste unități. In prezent se fac studii în le­gătură cu organizarea și acțiuni de întrajutorare și asociere între cooperative slab dezvolta­te și cooperative mai puternic dezvoltate, care să asigure o mai bună valorificare a condițiilor din aceste unități. De asemenea, s-au făcut propuneri de a se or­­ganiza conlucrarea în producție între cooperativele agricole cu rezultate economice mai slabe și întreprinderile agricole de stat, sau fermele de producție ale acestora, pentru procurarea de semințe și material săditor, efec­tuarea unor lucrări cu mașinile a­­gricole ale I.A.S. și acordarea de ajutor tehnic în organizarea producției și a muncii în coope­rative. Aceste forme de întraju­torare vor asigura o mai bună utilizare a potențialului de pro­ducție, cointeresarea materială sporită a cooperatorilor și creș­terea producțiilor. In anul 1969 statul a investit 46 milioane lei pentru amenaja­rea desecării unei suprafețe de 13.000 ha în județul nostru, cooperativele noastre au cheltuit și în acest scop circa 3 milioane lei investiții proprii. Au fost, de a­­semenea, executate importante lucrări locale de desecări. Numai cooperativele din Medieșu Aurit, Halmeu, Dabolt și Potău au exe­cutat circa 200 km șanțuri. Anul trecut a fost extinsă suprafața a­menajată pentru irigat cu încă 1.800 ha, ajungînd în prezent la peste 5.800 ha. In acest an, volu­mul investițiilor alocate pentru lucrări de îmbunătățiri funciare în județul nostru a crescut de la 49 if­ilioane lei la 121 milioane lei. Prin executarea acestor lu­crări se va scoate de sub efec­tul inundațiilor și excesului de I­I­I /4 i­f л fЛ­Л ПА ЛЛП I. uau uiiutc yj auplațata ue oîî.uuu ug în zona Văii Eriului și rîului So­meș, malul drept. Totodată, a­­gricultura județului nostru va be­neficia de investiții centralizate și credite de peste 150 milioane lei. Acest ajutor material, precum și baza materială existentă și a­­plicarea noilor măsuri elabora­te de partid pe baza indicațiilor celui de-al X-lea Congres al par­tidului, vor trebui să ducă ca fie­care cooperativă agricolă din ju­dețul Satu Mare să devină o uni­tate puternică, prosperă, pe măsura potențialului său econo­mic. Realizarea în cele mai bune condiții a obiectivelor mari, tra­sate de Congresul al X-lea al par­tidului, cu privire la creșterea producției agricole și ridicarea pe o treaptă superioară a întregii ac­tivități economico-organizatorice a tuturor cooperativelor agricole, necesită — pe lîngă măsurile de îmbunătățire a organizării, nor­mării și retribuirii muncii — ri­dicarea activității organelor și organizațiilor de partid de la sate la nivelul cerințelor și exigente­lor actuale puse de partid. In cooperativele nostru își desfășoară din județul activitatea peste 11.000 membri de partid, cuprinși în 272 organizații de ba­ză. Aceasta constituie o puterni­că forță, capabilă să mobilizeze întreaga țărănime din județul Sa­tu Mare în vederea punerii în va­loare a rezervelor mari existente în fiecare unitate, să folosească mai eficient sprijinul alocat de stat, pentru creșterea producției, dezvoltarea și întărirea fiecărei unități în parte. Este o sarcină de cea mai mare răspundere a tutu­ror comuniștilor să se situeze în fruntea acțiunii de aplicare noilor măsuri inițiate de condu­­­cerea partidului. Măsura în care roadele întregii munci politice­­organizatorice se vor materiali­za în creșterea efectivă a produc­ției agricole marfă și în îmbună­tățirea multilaterală a întregii ac­tivități din cooperativele agricole trebuie să constituie criteriul e­­sential al aprecierii activității or­ganizațiilor de partid, a tuturor comuniștilor. In lumina hotărî­­rii recentei plenarei a Comitetului județean de partid, a programe­lor proprii de acțiune elaborate de comitetele și organizațiile noastre de partid, este posibil și necesar să se asigure pretutindeni creșterea randamentului în folo­sirea potențialului de producție al agriculturii județului nostru, con­tribuind pe măsura posibilităților reale existente în unități la înfăp­tuirea sarcinilor de plan și a an­gajamentelor asumate de județul nostru în acest ultim an al ac­tualului cincinal. CHEMAREA CONSILIULUI POPULAR AL COMUNEI BELTIUG (Urmare din pag.­i­­ne de porc, 30 tone legume și altele. In sectorul cooperației de con­sum se va urmări îmbunătățirea aprovizionării cu mărfuri de larg consum, extinderea prestărilor de servicii către populație, precum și depășirea planului de achiziții, în așa fel ca: — planul de desfacere să fie depășit cu 130.000 lei, realizîn­­du-se economii la circulația măr­furilor în valoare de 25.000 lei­ — la achiziții de produse agro­­alimentare, planul valoric se va depăși cu 80.000 lei, la ouă cu 50.000 bucăți, iar la miere de al­bine cu 1.000 kgi — prestările de servicii pentru populație vor fi extinse, creîn­­du-se noi secții ca: dogărie, în localitățile Beltiug și Ghirișa, brutărie în Ghirișa, frizerie la Rătești și o secție de dulgherie la Beltiug­ — se va construi și da în folo­sință în anul 1970, un local pen­tru secțiile de prestări de ser­vicii pentru pantofărie, croitorie, frizerie și coafură. De asemenea, se va construi și da în folosin­ță pînă la 23 August 1970, un magazin sătesc în Șandra, o ma­gazie de mărfuri în Rătești și o brutărie la Ghirișa­ — depășirea părții de venituri la buget cu 10 la sută prin des­coperirea și valorificarea de noi surse de venituri, iar la cheltuieli realizarea unei economii în va­loare de 30.000 lei, prin folosi­rea rațională a fondurilor de ca­re dispune fiecare unitate buge­­tară In acest scop, activitatea comitetului executiv va fi spriji­nită în permanență de către co­misiile permanente ale consiliu­lui nostru popular prin muncă de studiu și control. Cu sprijinul deputaților, al co­mitetelor de cetățeni și al celor­lalte forme organizatorice de ma­să, planul de încasări din impo­zite și taxe de la populație se va realiza în întregime pînă la 1 decembrie 1970. Contribuția pentru electrificarea satului Ră­tești în sumă de 209.000 lei va fi încasată pînă la 31 martie a.c., iar pînă la 1 decembrie a.c. se vor lichida toate pozițiile din sol. Pentru ridicarea nivelului edi­­litar-gospodăresc și înfrumuseța­rea comunei, prin contribuția vo­luntară utilizarea bănească a locuitorilor, integrală a fondurilor de 0,45 la sută din impozitul pe clădiri, prin contribuția și munca patriotică a cetățenilor mobilizați de deputați, comitetele de ce­tățeni, organizații de masă și obștești, ne angajăm să realizăm următoarele obiective: — terminarea și darea în folo­sință a grădiniței de copii din Beltiug, cu secțiile de limba ro­mână, maghiară și germană, pî­­nă la 1 mai 1970, precum și a construcțiilor anexe, inclusiv îm­prejmuirea cu gard din prefabri­cate; — ridicarea în roșu, sub aco­periș, a căminelor culturale din Giungi și Bolda, pînă la 1 oc­tombrie a.c.; — întreținerea și repararea 16 km drum județean și a 20 km a drum comunal; — se vor construi 6.000 m.p. trotuare din dale de beton; — se vor amenaja și întreține 1,5 ha spații verzi; se vor planta 2.500 bucăți arbori și pomi orna­mentali, acordîndu-se toată aten­ția, în același timp, recondițio­­nării și amenajării băilor comu­nale, în jurul cărora se vor planta, prin muncă patriotică, 30.000 bucăți puieți de pini; — în pădurea comunală se vor planta pentru refacerea fondului forestier 25.000 puieți de sal­­cimi. Concomitent cu acestea, pen­tru asigurarea populației cu apă potabilă, se vor construi și da în folosință două fîntîni artezie­ne, în satele Beltiug și Șandra. Valoarea totală a lucrărilor exe­cutate prin munca cetățenilor din comuna Beltiug, va însuma 550.000 lei. In domeniul învățămîntului și culturii, se va urmări școlariza­rea tuturor copiilor de vîrstă școlară, astfel ca la finele anului de învățămînt să nu avem șco­lari neclasificați. Se va asigura îmbunătățirea bazei materiale a școlilor prin executarea reparațiilor capitale la școlile generale din satele Ghi­rișa, Șandra și Rătești, precum și lărgirea spațiului de cazare și repararea capitală a internatului școlii de 10 ani, din satul Beltiug, pînă la 23 August 1970. Ne vom preocupa de perma­nentizarea și întărirea activității cultural-artistice de amatori, prin înființarea unei fanfare, în cadrul căminului cultural din Beltiug, și organizarea de mani­festări cultural-artistice tradițio­nale, izvorîte din folclorul local. In încheierea chemării la în­trecere se subliniază că, sub în­drumarea permanentă a comite­tului comunal de partid, consiliul popular comunal, toți oamenii muncii din comuna Beltiug — ro­mâni, maghiari și germani vor depune eforturi susținute pentru realizarea și depășirea an­gajamentelor cuprinse în chema­re, pentru a contribui la înfăp­tuirea angajamentelor asumate de organizația județeană de par­tid și sesiunea recentă a Consi­liului popular județean în cadrul întrecerii pe 1970. AREANA_______________________________________________ Dotată cu utilaje moderne, Țesătoria de fibre groase din Negrești-Oaș — din care reproducem as­pectul de mai sus — se numără printre puternicele unități economice ale județului nostru. _____________ Foto: Ьп. iAi­ tu Gimnastică Reprezentanții Școlii generale nr. 8­­ la înălțime Sala de gimnastică a Liceului M. Eminescu din Satu Mare a găzduit zilele trecute întrecerile campionatelor naționale individua­le și pe echipe ale elevilor școli­lor generale (băieți și fete) — eta­pa municipală. Evoluția micilor gimnaști a pri­lejuit relevarea unor reale talen­te pentru această frumoasă disci­plină sportivă, căreia în munici­piul Satu Mare ar trebui să i se acorde mai multă atenție Se or­ganizează, după părerea noastră, prea puține concursuri: micii spor­tivi au astfel rare prilejuri de a evolua în fata spectatorilor. Nici măcar la aceste rarisime concur­suri, impuse doar de calendarul sportiv central, prezența profeso­rilor de educație fizică nu se face simțită. Au lipsit de la acest con­curs profesorii de educație fizică de la școlile nr 4, 5 și 6 (?!). In clasamentul pe echipe, pri­mele trei locuri sunt ocupate de: Echipe băieți: 1. Reprezentativa Șc. gen. nr. 8 (care a realizat 146,30 puncte), 2. Șc. gen. nr. 10 (140,25 puncte), 3. Liceul nr. 3 (sportivii din clasa a VIII-a și mai mici — 101,20 puncte). Echipe fete: 1. Șc. gen. nr. 8 (196 puncte), 2. Șc. gen. nr. 1 (182,90 puncte), 3. Liceul nr. 3 (182 puncte). O mențiune pentru gimnaștii Școlii generale nr. 3, care, fără să li se creeze condiții optime de pregătire, s-au prezentat destul de bine în concurs. La individual, cele mai frumoa­se comportări le-au reușiti Băieți: 1. Alexandru Gontraș (Șc. gen. nr. 8), 2. Gavrilă Vilii (Șc. gen. nr. 8), 3. Vasile Me­lan (Șc. gen. nr. 10). Fete: 1. Iudita Felméri (Liceul nr. 3), 2. Mariana Farcău (Șc. gen. nr. 8), 3. Eva Șuta (Șc. gen. nr. 8). - _ ___­___________­______ Atetism Două prezențe sătmărene în finala pe țară Duminică s-au desfășurat la­ Cluj finalele Concursului republi­can de sală al juniorilor mici (bă­ieți și fete). La competiție au participat doar doi sportivi sătmă­reni, calificați în etapele premer­gătoare finalei — Victor Lazar­­ciuc și Maria Balogh, ambii de la Școala sportivă. Victor Lazarciuc, concurînd la înălțime a trecut ștacheta ridica­tă la 1,65 m, situîndu-se pe locul șase, iar Maria Balogh, în proba de 50 m plat, a realizat timpul de 7 secunde (locul întîi în serii) dar nu s-a mai putut califica pen­tru finala probei. V­olei O înfrîngere previzibilă Liceul N. Bălcescu Cluj — Liceul nr. 2 Satu Mare 3-0 Realist vorbind, nici nu se pu­tea cere mai mult voleibalistelor sătmărene, decît aceea de a încer­ca să cedeze cît mai greu. Firește, nu au reușit, au pierdut clar cu 0—3 (5—15, 4—14, 0—15). N-au reușit pentru că au întîlnit la Cluj reprezentativa Liceului N. Bălces­cu (liceu cu program special de sport) și pentru că, așa cum s-a mai arătat, majoritatea componen­telor sînt încă începătoare. Poate viitoarea întîlnire, ce se va desfășura duminică la Satu Mare, în compania elevelor Liceu­lui pedagogic din Sighetul Mar­­mației, Să aducă speranțele rămî­­nerii în divizie. (Urmare din pag. 1) uzinei s-au alocat importante sume, din care o sumă consi­derabilă pentru anul 1970. Tot pe malul sting al Some­șului se află întreprinderea tex­tilă Ardeleana, renăscută din cenușa și dărâmăturile celui de al doilea război mondial, ca și Uzina Unio. Acum câteva zile, un grup de muncitori construc­tori au început aici săpături pentru așezarea pietrei de te­melie unei noi țesătorii­, care, echipată în final cu un număr de 500 războaie de țesut, va ri­dica producția fabricii cu 10.500.000 metri pătrați priză pe an. Deși nu ține de Satu Mare, informăm pe cititorii noștri că, in mare parte, firele necesare acestei moderne fabrici vor fi asigurate de către filatura de bumbac din Cărei. Autobaza, deși există de mulți ani, a avut tot timpul o situație de provizorat. Din acest an se va pune punct și acestei situa­ții, începe construcția unei mo­derne întreprinderi de transport care va fi dotată cu ateliere moderne de reparații și Întreți­nere, spații de parcare și alte a­­nexe pentru 500 de autovehicu­le. Iar noile condiții de lucru, credem și vrem să fim convinși, vor așeza: In sfirșit. In sfera a­mintirilor probleme curente as­tăzi ca: stare tehnică necores­punzătoare, defecțiuni pe par­curs, intîrzieri etc. Noutăți — cu cîțiva ani in urmă încă de domeniul fante­ziei, astăzi o certitudine — e­­xistă și In domeniul industriei alimentare. Acestei ramuri, a­­dică Combinatului alimentar Sa­tu Mare i s-a alocat un fond considerabil de investiții pen­tru construirea unui modern complex frigotin­c și... spre bu­curia copiilor, a tineretului în general și a tuturor iubitorilor de dulciuri a unei fabrici de înghețată, care, suntem­ convinși, ridicind pe trepte mai înalte, de proporții industriale, tradiția maiștrilor cofetari sătmăreni, va produce sortimente de îngheța­tă atît de variate și de gustoase, nicit vor veni oaspeți din alte județe, numai și numai să gus­te specialități care, să sperăm, nu se vor numi „Someș". Se va dezvolta și rețeaua de prestații. Pe strada Avram Ian­cu va începe tot in acest an construcția unei moderne boian­­gerii și spălătorii chimice, iar pe șoseaua Baia Mare, In apro­piere de autostrada despre ca­re am amintit, și care va fa­ce legătura cu șoseaua naționa­lă Cărei — Oradea, trecind pes­te podul ce se va construi in amonte de podul de cale ferată, mașinile ocolind astfel aglomerat al orașului, va centrul Înce­pe tot în acest an construcția unei secții de întreținere și re­parații pentru autoturisme par­ticulare. Această unitate va fi cu atît mai necesară cu cit, in 1980 aproape fiecare al patru­lea angajat va dispune de au­toturism. Dar in materie de dezvoltare industrială, noutăți vom avea încă din acest an. Astfel, în anul In curs se vor încheia lucrările de modernizare ale întreprinderii 1 Septembrie, care, în final, va produce o mașină de gătit cu gaze lichefiate in mai puțin de două minute. Tot in cursul anului 1970 va intra în producție cu întreaga ca­pacitate secția de scule, dispo­zitive și prototipuri a Combina­tului 1 Mai, precum și secția de timplărie mecanică din cadrul Iprofil, noua Poligrafie dotată cu rotativă și toate instalațiile și mașinile necesare tipăririi zia­relor, o secție de timplărie mo­dernă a cooperației meșteșugă­rești, cu o suprafață de produc­ție de 1.400 m.p. și se vor mo­derniza o serie de alte întreprin­deri. Discutam zilele trecute, pre acest vertiginos urcuș des­pe scara industrializării socialiste, cu un vechi prieten, îndrăgos­tit ca orice sătmărean de acest oraș. Asculta emoționat cînd, de­odată, ridică mina ca pentru a se apăra, sau a apăra orașul poate, de un iminent pericol: „Nu cumva, această dezvoltare fără precedent a industriei, pe lingă că va asigura de lucru pentru zeci de mii de oameni, va duce și la o poluare a at­mosferei?" L-am liniștit. Nimic nu se va schimba. Noile secții, fabrici, uzine, vor funcționa numai pe bază de energie electrică. Nu se va produce nici atîta fum cu­ produce un autocamion „Skoda" In schimb, va crește considera­bil suprafața spațiilor verzi, a lacurilor, straturilor de norn... (Va urma) Satu Mare— prezent ș

Next