Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-01-29 / No. 604
— ч [UNK]тя»1 шт [UNK]А [UNK] шт тт г [UNK] [UNK] тт [UNK] [UNK] *--« ■ iun д Г • IHOMICA IMIII V Él 4 pag. — 30 ban» ______________________________________ Sa mobilizăm întreaga noastră energie pentru traducerea în viață a măsurilor privind îmbunătățirea multilaterală a activității cooperativelor agricole de producție Documentele Congresului al X-lea al P.C.R., hotărîrile Plenarei Comitetului Central a partidului din 10—13 decembrie 1969 au subliniat cu deosebită fermitate necesitatea intensificării preocupărilor și eforturilor în vederea creșterii eficienței economice pe multiple planuri. Acest lucru este impus în mod firesc de însăși dinamismul economiei noastre naționale. Acestui țel îi servesc recentele măsuri inițiate de Comitetul Executiv al Comitetului Central al partidului privind îmbunătățirea multilaterală a activității în cooperativele agricole de producție. In ansamblul noilor măsuri, un loc important îl deține organizarea și normarea muncii. Folosirea judicioasă a forței de muncă, repartizarea în producție a membrilor cooperatori în raport de pregătirea și capacitatea lor și în funcție de nevoile reale ale fiecărui sector de activitate vor contribui la creșterea producției și a productivității muncii Rațiunea care stă la baza noilor forme de organizare a muncii în C.A.P. este de a admei specializarea și diviziunea muncii, în funcție de tehnologia folosită, de dezvoltarea sectoarelor de producție și bazei tehnico-materiale, de a dezvolta și întări spiritul cooperatist în muncă, de a asigura par-GHEORGHE GOVOR, secretar al Comitetului județean de partid, președintele Uniunii județene a cooperativelor agricole de producție ticiparea permanentă a tuturor cooperatorilor la efectuarea lucrărilor agricole și de a întări disciplina și răspunderea în muncă. In primele săptămîni ale acestui an, membrii cooperativelor agricole din județul nostru au dezbătut pe larg ce forme de organizare a muncii să adopte pentru anul curent. In stabilirea acestora, țăranii cooperatori au avut în vedere atît experiența cîștigată pînă în prezent, cît și cerințele actuale ale producției din fiecare sector al unităților agricole. In urma consultărilor ce au avut loc, la diferite nivele și în adunările generale ale tuturor cooperatorilor, s-au adoptat în fiecare unitate agricolă cooperatistă, în fiecare sector, forme organizatorice și de muncă perfecționate, care să valorifice cît mai bine idotarea tehnico-materială, resursele existente și să asigure continua îmbunătățire a organizării producției și a muncii. In unele cooperative agricole de producție, pe baza rezultatelor obținute, au fost menținute, ca formă de organizare a muncii, brigada permanentă de producție și — în cadrul acesteia — echipa, formată din grupe de familii. Totuși, numărul brigăzilor permanente, ca formă de organizare a muncii, a scăzut în județul nostru de la 763 zile au fost in 1969, la 590 în acest an. Scăderea înregistrată la această formă de organizare a muncii se datorește tendinței de a se trece la forme superioare de organizare a muncii. Trebuie să arătăm că și brigăzile deosebesc ce au fost create se calitativ de vechile brigăzi. Faptul că s-a redus numărul lor în fiecare cooperativă a permis o mai bună încadrare acestora cu cadre de conducere, a cu brigadieri bine pregătiți- Avînd în vedere creșterea nivelului de înzestrare tehnico-materială, gradul de diversificare producției și in scopul întăririi a răspunderii pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în cooperativele agricole s-a trecut, începînd cu acest an, la crearea fermelor de producție cu gestiune economică internă. Adunările generale ale membrilor cooperatori au aprobat constituirea a 60 de ferme în cooperativele agricole din județul nostru. Din acestea, 40 sunt ferme zootehnice, 9 legumicole, 4 (Continuare în pag. a 3-a) Consiliul popular al comunei Beltiug a chemat la întrecere patriotică toate consiliile populare comunale, pe toți oamenii muncii din comunele și satele județului Intr-o atmosferă de înaltă responsabilitate, deputații Consiliului popular al comunei Beltiug și invitații la sesiunea a VI-a ordinară a consiliului, care s-a desfășurat marți, au luat în dezbatere raportul comitetului executiv cu privire la realizarea planului economic și bugetul local pe anul 1969, precum și la măsurile ce se impun pentru înfăptuirea sarcinilor de plan și bugetului pe anul 1970. Relevînd activitatea entuziastă a oamenilor muncii din comună, în cursul anului trecut, pentru a cinsti cu cele mai însemnate realizări al X-lea Congres al partidului și a 25-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist, sesiunea a constatat că angajamentele comunei în întrecerea dintre consiliile populare au fost realizate și chiar depășite. Astfel, în anul trecut s-au livrat către fondul centralizat de produse agricole, peste obligațiile asumate initial: 70 tone grîu, 50 tone porumb, 100 tone cartofi, 2 tone fasole, 3 tone carne de porc și altele. De asemenea, planul de desfacere al cooperativei de consum a fost realizat în proporție de 104 la sută, iar cheltuielile la circulația mărfurilor au fost reduse cu 11.000 lei. Planul la încasări din impozite și taxe de la populație a fost realizat în întregime. Prin acțiuni de muncă patriotică, între altele, s-au ridicat la roșu căminul cultural din Rătești și grădinița de copii din Beltiug, s-au efectuat importante lucrări de întreținere și amenajare la băile comunale, s-au construit 5.100 m.p. trotuare din dale de beton, s-a dat în folosință drumul comunal din piatră Ghirișa—Giungi, precum și alte lucrări de interes gospodăresc. Succesele în îndeplinirea obiectivelor din angajamentul asumat sintetizează eforturile oamenilor muncii din comună — români, maghiari, germani —, mobilizați de deputați și comitetele de cetățeni, sub îndrumarea permanentă a comitetului de partid, a organizațiilor de bază din comună. Sesiunea a considerat că există toate premisele dezvoltării succeselor în îndeplinirea obiectivelor economice care revin comunei, precum și în gospodărirea și înfrumusețarea comunei. Luînd cunoștință despre răspunsul Consiliului popular județean la chemarea la întrecere lansată de Consiliul popular al județului Constanța, deputații Consiliului popular comunal Beltiug apreciază că o contribuție importantă la înfăptuirea obiectivelor înscrise în angajamentul județean poate fi adusă prin antrenarea într-o întrecere însuflețită a tuturor oamenilor muncii din comunele și satele județului. In acest scop, sesiunea a adoptat o chemare la întrecere patriotică adresată tuturor consiliilor populare ale comunelor din județ, avînd următoarele obiective: Prin aplicarea corespunzătoare a măsurilor agrotehnice, executarea la timp și de bună calitate a lucrărilor agricole, producția medie la hectar va spori în 1970 cu 300 kg la grîu, 500 kg la porumb, 600 kg la orz și altele; se va organiza superior munca în unități, pe această bază valoarea proprietății obștești în C.A.P. va crește cu 2.000.000 lei față de anul 1969. Prin contribuția C.A.P.-urilor și cetățenilor producători de bunuri agricole, planul de livrări la fondul centralizat al statului va fi depășit cu: 100 tone grîusecară, 50 tone porumb, 90 tone cartofi, 24 tone floarea-soarelui, 400 hi lapte de vacă, 10 hi lapte de oaie, 1 tonă lină, 11 tone carne bovine, 9 tone car(Continuare în pag. a 3-a) Cu privire la organizarea Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România Pe baza hotărîrii Central al Partidului Comitetului Comunist Român și a Consiliului de Miniștri cu privire la înființarea Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România a fost numită o comisie du crcisaiziări sub președinția pademicianului profesor Constantin Daicoviciu. De asemenea, fost atribuită acestui muzeu cladirea Poștei Centrale din București. Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România va înfățișa cele mai reprezentative mărturii ale istoriei patriei noastre, ale luptei revoluționare a poporului român pentru eliberare socială și inríanan^űnta РлНлпя1а П АЛ t Г П ----------- r------ realizarea statului național unitar, dezvoltarea economiei, științei și culturii, pentru făurirea societății socialiste, împreună cu istoria poporului român vor fi înfățișate istoria dezvoltării naționalităților conlocuitoare, tradițiile comune ale luptei pentru libertatea și progresul patriei. O atenție deosebită se va acorda prezentării contribuției poporului român la civilizația umană în această parte a Europei și în lume. Muzeul va înfățișa relațiile de prietenie dintre România și țările socialiste, legăturile dintre poporul român și alte popoare de-a lungul veacurilor, solidaritatea cu lupta de eliberare națională și socială dusă de alte popoare. Patrimoniul muzeistic al Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România se va constitui din exnonate și documente de importanță republicană aflate în administrarea muzeelor, arhivelor, statului, bibliotecilor, centrelor de documentare, ministerelor, consiliilor populare, din obiecte donate sau achiziționate de la organizații obștești, de cult sau persoane fizice. . Muzeul de Istorie al Republicii Socialiste România va desfășura o intensă activitate de cercetare științifică în vederea îmbogățirii și valorificării patrimoniului muzeistic, va aduce o largă buție la întreaga activitate contraideologică și cultural-științifică din țara noastră. SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR AL MUNICIPIULUI SATU MARE Ieri a avut loc sesiunea a V-a ordinară a Consiliului popular municipal. Au fost prezenți deputații Consiliului popular municipal, conducători de întreprinderi și instituții, activiști de partid, de stat și ai organizațiilor de masă. invitați-A participat tovarășul Andrei Cervencovici, membru al C.C. al P.C.R., șef de secție la C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională pentru circumscripția electorală nr. 2 Satu Mare. A fost prezent, de asemenea, tovarășul Ioan Ienciu, membru al Biroului Comitetului județean de partid, prim-vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliului popular județean. In cadrul ordinii de zi au fost prezentate și supuse aprobării sesiunii proiectele de hotărîri privind planul economic și bugetul municipiului pe anul 1970, proiectul angajamentului prin care Consiliul popular municipal susține răspunsul Consiliului popular județean la chemarea lansată de către Consiliul popular al județului Constanța. Raportul privind realizările obținute în 1969 și sarcinile plan ale municipiului pe 1970 de fost prezentat de tovarășul Ioana Foriș, președintele executiv al Consiliului Comitetului popular municipal. Pe marginea materialelor prezentate au luat cuvîntul numeroși deputați și invitați, care au apreciat activitatea desfășurată de Consiliul popular municipal și au făcut prețioase propuneri pentru îmbunătățirea activității de viitor. In cadrul problemelor organizatorice înscrise pe ordinea de zi, ca urmare a alegerii tovarășului Ioan Foriș ca secretar al Comitetului județean de partid, sesiunea a aprobat în unanimitate eliberarea tovarășului Ioan Foriș din funcția de membru și președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal. In funcția de membru și președinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal sesiunea l-a ales cu unanimitate de voturi pe tovarășul Vasile Gîta, membru al Biroului Comitetului județean de partid, prim-secretar al Comitetului municipal de partid, deputat în circumscripția electorală municipală nr. 13. In încheierea lucrărilor sesiunii a luat cuvîntul tovarășul Andrei Cervencovici . Prin caracterul său de lucru, sesiunea a constituit un prilej de adîncă analiză a activității desfășurate în cursul anului trecut de către Consiliul popular municipal, de către toți cetățenii municipiului Satu Mare — români, maghiari, germani și de alte naționalități. Participanții la sesiune și-au exprimat, de asemenea, hotărîrea de a munci cu tot elanul pentru ca anul 1970 să fie o încununare a eforturilor depuse și a succeselor obținute pentru înfăptuirea prevederilor planului cincinal, să traducă în viață sarcinile stabilite de cel de-al X-lea Congres al P.C.R. pentru înflorirea continuă a scumpei noastre patrii. Dînd glas tuturor acestor sentimente și unanimei hotărîri tuturor oamenilor muncii sătmăreni de a realiza și depăși prevederile planului pe anul în curs, ca și a angajamentelor luate, sesiunea a adoptat o telegramă adresată C.C al P.C R., personal tovarășului Nicolae Ceaușescu. Tot în cursul zilei de ieri au avut loc sesiuni similare ale consiliilor populare orășenești din Cărei și Tușnad. [ЗиЕ [UNK]ЕИЯЯ 25 de ani de luptă a sindicatelor unite din România 1яаив [UNK]1 Actualitatea internațională atlMIRICA-prin căminele culturalei) Tradiția nu se dezminte Căminele culturale din raza comunei Pomi au știut, spre lauda conducerilor și animatorilor lor, să organizeze o duminică culturalartistică bogată, dominată de momentul sărbătoresc al aniversării d Ш ani de la Unirea principatelor. Conferințele (la Aciua — Vasile Foltoș; la Bicău — Anton Ștef, sîmbătă; Maria Preda la Pomi și Ioan Miclăuș la Bobești — duminică) și programele lor au vădit pricepere și bun gust și, în consecință, au avut o mare audiență la public. La Pomi, de pildă, corul mixt al căminului cultural (ai cărui membri au primit, tot duminică, într-un cadru festiv diplomele acordate cu prilejul semicentenarului formației lor) asigurat prin cîntecele patriotice a frumos interpretate miezul unui program artistic de calitate, completat cu numere ale orchestrei de mandoline și cu cîteva foarte bune recitări artistice. Un matineu pentru școlari, un program pentru adulți și o seară de poezie Alecsandri, organizată de bibliotecara Florica Amaș, au completat fericit programul unei duminici culturale bogate. Borleștenii au ținut să fie și ei la înălțime. Programul lor cultural a cuprins (în afară de conferința ținută de Ioan Miclăuș, directorul căminului) și de cele două reprezentații cinematografiace (matineu și seara), recitări, cîntece și dansuri susținute de tineretul școlar și recitalul corului bărbătesc, dirijat de entuziastul activist cultural, învățătorul pensionar Vasile Foltoș. De remarcat că ambele cămine diau VASILE SAVINESCU (Continuare în pag. a 2-a) Satu Mare-prezent si viitor . PE PLANȘETELE PROIECTANȚILOR Vorbeam în prima parte a reportajului nostru despre creșterea potențialului economic al municipiului, care va înregistra salturi vertiginoase in anii ce vin, in deplină armonie cu dezvoltarea întregii noastre economii naționale. Dar să vedem ce ne va aduce nou viitorul in freest important sector? Ne-am obișnuit să considerăm malul sting al Someșului ca zonă industrială a orașului, pentru simplul motiv că aici este așezată cea mai importantă uzină sătmăreană, Unio. Să ne începem deci itinerarul nostru tot de aici, de la această reprezentativă unitate, apoi să-l continuăm spre alte obiective aprobate de pe acum de organele centrale de partid și de stat și dintre care, unele vor începe să se contureze încă in acest an. Zona din jurul Uzinei Unio va deveni in anii următori un adevărat covor industrial, din care însă nu vor lipsi spațiile verzi, rondurile de noln și chiar unele opere sculpturale care vor crea o fericită atmosferă de muncă. Uzina produce în prezent utilaj minier. Este profilată pe asemenea utilaje, este cea mai importantă uzină de acest fel din țară, ale cărei produse, purtătoare ale binecunoscutei Arme, sînt apreciate atît în țară, cît și intr-o serie de state din Africa, Orientul apropiat, Asia etc. In viitorul apropiat Unio va cîștiga însă în complexitate. Harnicului ei colectiv de ingineri, tehnicieni și muncitori i se va încredința sarcina de mare răspundere de a construi, paralel cu utilajele miniere, instalații complexe pentru industria chimică. Pentru aceasta, pe spațiile din jurul uzinei se vor construi mari și moderne hale de fabricație, dotate cu instalații de ridicat și transport uzinal și cu cele mai moderne mașini. In scopul dezvoltării și modernizării I. CRINGAȘU (Continuare, in pag. a 3-a) Simple alăturări . Un inginer de la Uzina Unio îmi povestea că i-a trebuit un an și jumătate ca să izbutească, după multe studii și experimentări, să îmbunătățească, e drept — radical — calitatea unor minuscule piese de la transportoare. O inovație? Nu, pentru el — sarcină de serviciu. Dar marea satisfacție de a fi izbutit i-a răsplătit din plin eforturile. II. Un tinăr sudor din uzină este de citva timp și absolvent al liceului seral. Ca mulți alții. — Nu știți cumva vreun post de funcționar, pe undeva pe la județ? — sînt întrebat... ironiái. Am încercat eu pe la Abator, dar s-au făcut reduceri de personal. Ce-i drept, tînărul ceruse în uzină să fie promovat ca tehnician II. Restructurările de schemă n-au permis. Ridia însă aici o nedumerire personală. Ce a dorit în fond tînărul — o funcție tehnică pe măsura pregătirii sale sau evadarea cu orice preț din munca fizică? III. Marți 27 ianuarie, 13 și 15 minute. La poarta prinpincipală a uzinei, trei salariate tatonau posibilitatea de a părăsi serviciul înainte de sfârșitul programului. Lucrătorul de la pază — spre lauda lui — nu s-a lăsat înduplecat. Se spuse că numai semnătura directorului îi putea da dezlegare. Dar cele trei salariate mai departe la poartă rămaseră cu un zîmbet complice pe buze. Doar, doar vor izbuti... Simple alăturări de fapte și atitudini descoperite intr-o singură zi. Mă gîndeam că dacă „eroilor" acestor Intîmplări (și altora) le-am fi pus întrebările: „Vă iubiți uzina? Dacă da, cum faceți dovada sentimentului dumneavoastră?" — am fi primit răspunsurile de la caz la... (semnificaticaz. Li le-am adresa acum. O. ROMAN