Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)

1970-02-25 / No. 627

* ш [UNK] [UNK] [UNK]к [UNK]яя [UNK]яа [UNK] [UNK] [UNK]т^ ът [UNK] [UNK] <&т тт­рл [UNK], тт-п/ ? € [UNK] [UNK] г­­ ...­­ ..................­_■............... .­­14 ’u-/ I__­*1—­_]~^B­py­^ZJ~­J 1 /Ч - 4 pag. — 30 bani _______________________________________________________________ ______________________.___________________________________ ив rain coflschilorii sătmăreni IIIП fl 9 M 9 ” pentru o înaltă „ IIIIIU 011 d productivitate? Volumul mare de investiții ce trebuie realizat în acest an în județul Satu Mare, impune ■— în lumina hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut — o intensă și fructuoasă participare a tuturor factorilor, în special pe linia creșterii pro­ductivității muncii, scurtarea termenelor de execuție și recu­perarea restanțelor, în condițiile îmbunătățirii necontenite a cali­tății lucrărilor și reducerii pre­țului de cost al acestora. Direcțiile spre care sunt cana­lizate în prezent eforturile cons­tructorilor de la întreprinderea județeană de construcții Satu Mare, orientate spre îndeplinirea sarcinilor planului de stat pe a­­cest an, ne-au fost reliefate în cadrul convorbirii avute recent cu tovarășul Ioan Bărbuș, ingine­rul șef al întreprinderii . Planul de stat pe a­­cest an pune în centrul pre­ocupărilor colectivelor de muncă din toate economiei județului ramurile nostru ridicarea calitativă a între­gii activități productive, accentul principal punîndu­­se pe creșterea productivi­tății. Care sînt preocupări­le constructorilor in aceas­tă direcție? — Sarcinile sporite ce revin colectivului nostru pe anul 1970, mai cu seamă în ceea ce privește creșterea productivității și redu­cerea prețului de cost al lucrări­lor, fac necesară o intensificare a­ eforturilor în direcția respectării riguroase a termenelor de sca­dență și mai ales în direcțiile ex­tinderii mecanizării muncii pe șantiere, a ridicării gradului de­­ industrializare a construcțiilor. Greutățile ce le-am întîmpinat în anul trecut, experiența acumulată, au făcut ca în acest an să adop­tăm o seamă de măsuri eficiente, a căror materializare să ridice activitatea noastră la nivelul ce­rințelor actuale. Concret, la ce vă refe­m Înainte de toate­, industriali­­zarea construcțiilor presupune e­­xistența unei puternice baze de producție și de aprovizionare. Dat fiind că sîntem abia la început în problema industrializării, colabo­rarea ce am realizat-o cu poligo­nul de panouri prefabricate din Baia Mare ne-a permis să asigu­răm necesarul de asemenea ma­teriale. Astfel, pentru 40 de apar­tamente pe care le construim în soluții industrializate în cartierul Someș, și la care s-a ajuns cu fundațiile la cota zero, panourile au fost asigurate, fiind început deja și montajul. Insă, datorită faptului că le aducem de la o dis­tanță mare, prețul de cost al a­cestora este destul de ridicat. De aceea, am întocmit un studiu în care am prevăzut ca începînd din anul 1972, prin punerea în func­țiune la Satu Mare­ a unui poli­gon cu o capacitate de 6.000 m.c. anual, să realizăm o producție proprie de panouri care ar repre­zenta cam­­ 400 de apartamente. In ce privește celelalte construc­ții ce le realizăm în soluții cla­sice, I.P.S. Satu Mare ne asigură necesarul de fîșii cu goluri și prefabricate. O dată cu trecerea în cadrul întreprinderii noastre a secției de prefabricate de la Sătmăreana, executăm pentru noile construcții și plăci din be­ton, elemente de drumuri, bor­duri, dale și pavele. In cadrul depozitului central, am introdus prepararea centralizată a betonu­lui și o dată cu intrarea în funcțiune a noii stații automate de betoane, care va avea capacitate anuală de 60.000 m. c., o se va asigura întregul necesar de beton pentru șantierele muni­cipiului Satu Mare. — Dar în ce privește în­zestrarea tehnică? Și din acest punct de vedere am înregistrat progrese evidente. Numai în anul trecut am achizi­ționat utilaje în valoare de 4,5 milioane lei, iar în acest an fon­durile destinate acestui scop se cifrează la 8,5 milioane lei. Dota­rea șantierelor s-a făcut și cu u­­tilaje specifice unor metode mo­derne de execuție. — Desigur, in domeniul tehnologiilor de execuție experiența acumulată v-a ajutat să optați în acest an pentru cele mai bune solu­ții ... -- Fără îndoială. Acestei pro­bleme i-am acordat o atenție deo­sebită, urmărind definirea proce­selor tehnologice celor mai adec­vate condiții specifice șantierelor județului nostru. Astfel, pentru construcțiile de locuințe am adop­tat metode avansate, cum sunt co­­frajele metalice plane, iar în construcția depozitului de cerea­le al întreprinderii de valorifica­re a cerealelor din Satu Mare, vom introduce silozurile celulare glisante din beton armat. Pentru urmărirea succesiunii optime, lucrărilor, în acest an vom adop­a­ta și noi metoda grai rețelei (a drumului critic), care vizează scurtarea termenelor de execuție, o fluctuație minimă a cadrelor și reducerea prețului de cost al construcțiilor. Aceste metode, vor determina, desigur, o creștere reală a productivității muncii. In prezent, munca noastră se axează și pe studiul documenta­țiilor de execuție care să permi­tă adoptarea soluțiilor celor mai eficiente. In legătură cu a­ceastă problemă ne-am propus ca — în spiritul Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie a.c. — să realizăm o strînsă și permanentă colabora­re cu proiectanții Institutului ju­dețean de proiectări. Avem în vedere, în special, perfecționarea actualelor tehnologii de execuție prin adoptarea de soluții care să reducă pe cit posibil procesele umede, permițînd atingerea unui mai înalt grad de industrializare atît a construcțiilor industriale, cît­ și a locuințelor. In această direcție am si ajuns la un rezul­tat: executăm pe șantiere elemen­te de finisaj cum sunt treptele din beton mozaicat și plinte mo­­zaicate. — La creșterea producti­vității muncii o contribuție însemnată o are organizarea cît mai bună a activității pe șantiere. Ce ați între­prins în această direcție? — In vederea creșterii compe­tenței și pentru organizarea cît mai bună a activității s-au luat măsuri ca la fiecare șantier să e­­ste un serviciu de organizare Convorbire consemnată de: GH. MARINES­CLI, (Continuare in pag. a 3-a) uiii? IPROFIL SATU MARE: înstanta­­neu de lucru de pe banda de montaj mobilă, foto; GH, IANCU Februarie-martie — zile de neuitat VOINȚA DE GRANIT A MASELOR POPULARE A TRIUMFAT In urmă cu un sfert de veac, în zilele lunilor februarie și mar­tie 1945, în țara noastră au avut loc mari acțiuni revoluționare, de luptă hotărîtă pentru destinele patriei. Masele largi populare, forțele democratice conduse de Partidul Comunist Român erau angajate într-o luptă­ îndîrjită împotriva reacțiunii interne și din afară, care voia cu orice preț să mențină vechile rînduieli ba­zate pe asuprire și exploatare, însușind indicațiile partidului comunist, masele largi ale oame­nilor muncii s-au convins­­ că stă în puterea lor să zdrobească re­­acțiunea, să deschidă un nou drum dezvoltării țării, pe calea democratizării. După 23 August 1944 s-au desfășurat lupte poli­tice și sociale de o amploare cres­­cîndă, au fost luate cu asalt primării și prefecturi, au fost instalate în fruntea prezentanți ai forțelor acestora re­democra­tice, s-au expropiat moșieri și s-a împărțit pămînt la țărani. De­venise limpede că revendicările justificate ale maselor populare puteau fi înfăptuite numai prin acțiuni hotărîte de masă, prin întregirea cuceririi revoluționa­re a poporului nostru din august 1944. De aceea, anul 1945 a de­butat cu accentuarea luptei pen­tru putere. Sute de mii de oameni luau parte la mitinguri și de­monstrații de stradă, în care se cerea instaurarea unui guvern al Frontului Național Democratic. In această perioadă de intensă luptă politică s-a manifestat cu putere bogata dată de Partidul experiență dobîn- Comunist Ro­mân in timpul fasciste, forța sa bătăliilor anti­­organizatorică, a crescut prestigiul său, autori­tatea și influența sa politică in mase. In a doua jumătate a lunii fe­bruarie 1945, avîntul luptei revo­luționare capătă o amploare fără precedent. Creștea indignarea maselor împotriva manevrelor reacțiunii, voința de­ a aduce la cîrma țării un guvern care să fie exponentul intereselor celor ce muncesc. Dînd glas acestei do­­r­in ti arzătoare, Frontul Națio­nal Democratic, în care rolul ho­­tărîtor l-a avut P.C.R., a organi­zat într-una din zilele lui februa­rie marele miting din Piața Uni­rii din Capitală, urmat de o pu­ternică demonstrație, la care au participat sute de mii de oameni, îmi amintesc bine de acea zi. De dimineață, cînd mergeam la lucru, membrii de partid, de sin­dicat și uteciștii răspîndeau ma­nifeste prin care oamenii erau chemați să participe la această acțiune. La miting au vorbit re­prezentanți ai F.N.D. care au cerut demisia guvernului cu majoritatea reacționară, prezidat de Rădescu, și aducerea la cîrma țării a unui guvern democratic. După miting a urmat demonstrația. Demons­tranții care au umplut străzile Ca­pitalei duceau pancarte și stri­gau cu înflăcărare lozincile „Vrem guvern F.N.D.”­, „Jos Ră­descu!", „Vrem pămînt pentru ță­rani!" și altele. De la metodele de intimidare și înșelăciune, reac­­țiunea a recurs la opresiune cu ajutorul armelor. In, fosta piață a palatului și în alte locuri au fost puse în acțiune mitralierele. Reacțiunea miza pe intimidarea prin măsuri barbare a demonst­ranților. Dar acum condițiile isto­rice erau altele. Acțiunea crimi­ ZOLTAN SZŐBEL, activist al Comitetului județean de partid (Continuare în pag. a 2-a) Un factor important în organizarea superioară a producției Normarea muncii în cooperativele agricole Plenara Consiliului Național al cooperativelor agricole de pro­ducție din 22 — 23 decembrie 1969 a adoptat un complex de măsuri în vederea îmbunătățirii organizării producției a normării și retribuirii muncii în coopera­tivele agricole de producție, mă­suri care se încadrează. Ц mori organic în programul de dezvol­tare a agriculturii stabilit prin Directivele celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. In cadrul ansamblului de mă­suri adoptate, un loc important îl ocupă îmbunătățirea sistemului de normare a muncii și stabili­rea prin criterii științifice a nor­melor de muncă în toate sectoa­rele de producție ale cooperati­velor agicole. Normele de muncă aplicate pînă în prezent în multe unități cooperatiste au prezentat o serie de deficiente. In unele coopera­tive agricole s-a manifestat ten­dința de a se stabili normele de muncă la limitele minime reco­mandate, sau uneori chiar sub aceste limite, cum a fost de exemplu la cooperativele cazul a­­gricole de producție din Sărăuad, Săcășeni, Dorolț și altele. Nor­mele de muncă astfel stabilite au putut fi ușor depășite de majo­ritatea cooperatorilor, aceștia be­neficiind de un număr nejustificat de mare de zile-muncă, în con­dițiile folosirii incomplete a zilei de lucru,­ lucrările agricole s-au executat cu­ mari întîrzieri sem­­nalindu-se și cazuri de compromi­tere a recoltei. La baza stabilirii noului sistem de normare a stat experiența din anii precedenți acumulată în a­­cest domeniu, atît în cooperati­vele agricole de producție, citași în întreprinderile agricole de stat. In baza acestora, ținîndu-se cont și de faptul că pentru cca 500 de lucrări nu au fost stabilite nor­mele științifice, piia în prezent s-au elaborat noile normative ca­re cuprind în total peste 1.600 norme. Prin introducerea acestor norme — începînd cu acest an — în­ cooperativele agricole, ■ se vor înlătura o serie de deficien­țe"" care în majoritatea cazurilor au avut ca efect final incompletă a forței de folosirea muncă, risipirea produselor destinate producției, cointeresarea materia­lă redusă a cooperativelor și lip­sa de intres pentru perfecționa­rea și modernizarea procesului tehnologic în unele sectoare de activ­vtate. In sectorul producției vegetale utilizarea normelor de muncă în­cepe cu întocmirea devizelor de lucrări pentru fiecare cultură și pe fiecare parcelă sau tarla. De­vizele trebuie să cuprindă t­oată gama de lucrări necesare de e­­xecutat, urmărindu-se de economii la forța de realizarea muncă manuală prin folosirea la întrea­ga capacitate de lucru a mașini­lor existente în dotarea secțiilor de mecanizare. In unele coope­rative agricole s-au manifestat mari neajunsuri pe linia moder­nizării procesului de producție. Astfel, deși secțiile de mecaniza­re dispun de numărul necesar de combine, în unele cooperative a­­gricole cum sunt: Moftinu Mic, Bogdand și altele, recoltatul ce­realelor pe mari suprafețe s-a făcut cu forțe manuale, fapt ce a dus la mari pierderi de recolte. Un alt neajuns este acela că și la ora actuală se manifestă din partea unor conduceri de coope­rative neîncredere nejustificată, dăunătoare în prășitul mecanic al porumbului. Așa sunt cooperati­vele din Pișcolt, Urziceni, Foieni, Berveni și altele care execută a­­ceste lucrări cu atelajele: binen- Ing. ANTON KEREKEȘ (Continuare în pag. a 3-a) Am întreprins recent un raid-anchetă prin cantinele a trei între­prinderi: „1 Septembrie", Univ și Fabricii de con­fecții Mondiale — din Satu Mare, sondînd opi­nia abonaților în pro­blema aprovizionării, di­versificării meniurilor, calității deservirii. Prin tradiție: de­servire exemplară Primul popas: Cantina întreprinderii 1 Sep­tembrie. Tovarășul Iosif Olșovski, administrato­rul ne prezintă stocul de alimente.­­ La ora actuală, pu­tem spune că sîntem bi­ne aprovizionați. Avem în magazie 16.550 kg. car­tofi, 1.228 kg. fasole us­cată, 1.600 kg gulii, 1.300 kg castraveți 1.330 kg morcovi, murați, 600 kg pătrunjel ș.a. De ase­menea, avem suficiente conserve, compoturi de gutui, vișine, prune etc. De mai mulți ani noi am luat măsura de a ți­ne purcei, prin aceasta rezolvînd o problemă destul de importantă — aceea a aprovizionării cu carne. Bunăoară, în prezent avem 20 de porci, de 80—90 kg, în­tre care doi de peste 150 kg. Astfel, cînd nu avem posibilitatea să ne aprovizionăm de la ali­mentara, apelăm la sur­sele proprii. .. Aflăm apoi că aici se pregătesc zilnic două fe­luri de meniuri: de 5 lei și respectiv 3,50. Numă­rul abonaților se ridică la 550. Peste 300 sînt sa­lariați din întreprinde­re — restul de la C.F.R., Solidaritatea, C.E.J.S. etc. La ambele meniuri se pregătesc zilnic mîncă­­ruri din carne sau pre­parate de carne, iar pen­tru a informa abonații asupra felurilor de mîn­­care, se afișează săptă­­mînal lista de meniuri. Cu aceste informații am pășit în sala de me­se spre­­ a efectua, cîte­va microsondaje în opi­nia abonaților. Iosif Varga,­ lăcătuș la secția întreținere și Alexandru Lupu, munci­tor la secția presă ser­vesc masa aici de aproape doi ani. Amîn­­doi sînt mulțumiți pen­tru că „se dă de mai multe ori carne" Ernestin Bernard, mais­tru la secția presă ne-a oferit o relatare mai. .. consistentă. ..De peste 10 ani de cînd servesc masa la această cantină n-am avut nemulțumiri. Nici în privința meniu­rilor, nici a personalu­lui." Ca vechi abonat aș avea o prospunere, întru­­cît cantina noastră este destul de solicitată, de către abonați, cît atît și de un număr variabil de flotanți, consider că ar fi bine să se treacă, treptat, la sistemul auto­servirii. (Tovarășul administra­tor, prezent la discuție, ne-a relatat apoi că propunerea este cunoscut­­­ă, urmînd să se pronun­țe asupra ei conducerea întreprinderii­. Și cantina Uzinei Unio, este la fel de bine aprovizionată. Tovarășul Andrei Pom­er, adminis­tratorul, ne-a prezentat întregul stoc de alimen­te. — In prezent avem un număr de 400 abonați. Toți sunt din cadrul uzinei, deoarece la noi nu servesc salariați de la alte întreprinderi — cum au posibilitatea cei de la 1 Septembrie și Mondiala. Și cantina noastră pre­gătește două feluri de meniuri, la aceleași pre- ANTON I.AZĂR (Continuare în­Rag. a 3-a) Satisfac cantinele din întreprinderi cerințele abonaților? Redresări binevenite . Щ . .­­Pe rampele de control de la Integrata Negrești-Oaș se rulează o parte din „roadele" hărniciei colectivului acestei tinere unități, Fot05 M. SARCA 6« accident Era ciberpsihiatru. Se ocupa cu vindecarea aparatelor ciber­netice. Intr-o zi a fost înștiin­țat că robotul depanator cu numărul 78 s-a răzvrătit, a iz­bit cu barosul in corpul altui robot și l-a scos di­n funcțiu­ne . I-am tot spus nenorocitii­­tului ăluia — a explicat 78 ci­­berpsihiatrului că profesiunea de depanator nu e destul de com­plexă pentru mine. E bună doar pentru ei, niște. .. primitivi. Eu sunt cu totul aparte, dest­i­nat unei misiuni speciale și tre­buie să fiu transferat intr-o altă muncă, in calitate de șef. Ciberpsihiatrul l-a adus la stan­dul de control, a desfăcut, ca­pacele de protecție ale „cree­­rului" dar împletitura complica­tă a liniilor de micromoduli și pătratele schemelor de impri­mare, erau intacte. N-a putut constata nici o defecțiune. Și a­­tunci, pentru 78 a fost creată funcția de robot-depanator prin­cipal. Desigur, nu putea să-i întreacă pe ceilalți roboti; fi­­ind un produs de serie, era la lel de „capabil". Nu se știe in­să cum ajunsese să-și atribuie tot felul de merite, să manifeste o atitudine disprețuitoare fa­ță de încuiați, colegii săi, calificindu-i defecți și numindu-i „broaște țestoase". Cuvîntul lui preferat în ceea ce-l privea pe el era' „superior", iar în ceea ce-i privea pe ceilalți — „pri­mitivi". Totul a decurs astfel pînă cînd s-a descoperit că data re­voltei lui 78 coincide cu ziua cînd robotul-tinichigiu reparase acoperișul garajului­, enigma fost dezlegată: un ciocan a că­­­zut de pe acoperiș îi lovise, cro­ind undeva în „creer" o legă­tură suplimentară, care produ­sese o deviere a „psihicului". După două ore, robotul „de­reglat" era Încadrat perfect In seria confraților săi. Notă: MIHAI BABIȚCHI Redacția se vede obligată să semnaleze o eroare strecurată in rindurile de mai sus: este cu neputință ca ciberpsihiatrul — de unul singur — să remedia „dereglajul" în ai putut numai două ore­ .Ne mai vorbind des­pre daunele în lanț pe care cu siguranță le-a provocat robo­tul ridicat, pe baza u­­nor considerațiuni superfi­­cial încoropite, Ia o muncă de răspundere mai mare decit capacitatea de care dispune realmente.»,

Next