Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1970 (Anul 3, nr. 583-656)
1970-02-25 / No. 627
* ш [UNK] [UNK] [UNK]к [UNK]яя [UNK]яа [UNK] [UNK] [UNK]т^ ът [UNK] [UNK] <&т ттрл [UNK], тт-п/ ? € [UNK] [UNK] г ... .................._■............... .14 ’u-/ I__*1—_]~^Bpy^ZJ~J 1 /Ч - 4 pag. — 30 bani _______________________________________________________________ ______________________.___________________________________ ив rain coflschilorii sătmăreni IIIП fl 9 M 9 ” pentru o înaltă „ IIIIIU 011 d productivitate? Volumul mare de investiții ce trebuie realizat în acest an în județul Satu Mare, impune ■— în lumina hotărîrilor Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie anul trecut — o intensă și fructuoasă participare a tuturor factorilor, în special pe linia creșterii productivității muncii, scurtarea termenelor de execuție și recuperarea restanțelor, în condițiile îmbunătățirii necontenite a calității lucrărilor și reducerii prețului de cost al acestora. Direcțiile spre care sunt canalizate în prezent eforturile constructorilor de la întreprinderea județeană de construcții Satu Mare, orientate spre îndeplinirea sarcinilor planului de stat pe acest an, ne-au fost reliefate în cadrul convorbirii avute recent cu tovarășul Ioan Bărbuș, inginerul șef al întreprinderii . Planul de stat pe acest an pune în centrul preocupărilor colectivelor de muncă din toate economiei județului ramurile nostru ridicarea calitativă a întregii activități productive, accentul principal punînduse pe creșterea productivității. Care sînt preocupările constructorilor in această direcție? — Sarcinile sporite ce revin colectivului nostru pe anul 1970, mai cu seamă în ceea ce privește creșterea productivității și reducerea prețului de cost al lucrărilor, fac necesară o intensificare a eforturilor în direcția respectării riguroase a termenelor de scadență și mai ales în direcțiile extinderii mecanizării muncii pe șantiere, a ridicării gradului de industrializare a construcțiilor. Greutățile ce le-am întîmpinat în anul trecut, experiența acumulată, au făcut ca în acest an să adoptăm o seamă de măsuri eficiente, a căror materializare să ridice activitatea noastră la nivelul cerințelor actuale. Concret, la ce vă refem Înainte de toate, industrializarea construcțiilor presupune existența unei puternice baze de producție și de aprovizionare. Dat fiind că sîntem abia la început în problema industrializării, colaborarea ce am realizat-o cu poligonul de panouri prefabricate din Baia Mare ne-a permis să asigurăm necesarul de asemenea materiale. Astfel, pentru 40 de apartamente pe care le construim în soluții industrializate în cartierul Someș, și la care s-a ajuns cu fundațiile la cota zero, panourile au fost asigurate, fiind început deja și montajul. Insă, datorită faptului că le aducem de la o distanță mare, prețul de cost al acestora este destul de ridicat. De aceea, am întocmit un studiu în care am prevăzut ca începînd din anul 1972, prin punerea în funcțiune la Satu Mare a unui poligon cu o capacitate de 6.000 m.c. anual, să realizăm o producție proprie de panouri care ar reprezenta cam 400 de apartamente. In ce privește celelalte construcții ce le realizăm în soluții clasice, I.P.S. Satu Mare ne asigură necesarul de fîșii cu goluri și prefabricate. O dată cu trecerea în cadrul întreprinderii noastre a secției de prefabricate de la Sătmăreana, executăm pentru noile construcții și plăci din beton, elemente de drumuri, borduri, dale și pavele. In cadrul depozitului central, am introdus prepararea centralizată a betonului și o dată cu intrarea în funcțiune a noii stații automate de betoane, care va avea capacitate anuală de 60.000 m. c., o se va asigura întregul necesar de beton pentru șantierele municipiului Satu Mare. — Dar în ce privește înzestrarea tehnică? Și din acest punct de vedere am înregistrat progrese evidente. Numai în anul trecut am achiziționat utilaje în valoare de 4,5 milioane lei, iar în acest an fondurile destinate acestui scop se cifrează la 8,5 milioane lei. Dotarea șantierelor s-a făcut și cu utilaje specifice unor metode moderne de execuție. — Desigur, in domeniul tehnologiilor de execuție experiența acumulată v-a ajutat să optați în acest an pentru cele mai bune soluții ... -- Fără îndoială. Acestei probleme i-am acordat o atenție deosebită, urmărind definirea proceselor tehnologice celor mai adecvate condiții specifice șantierelor județului nostru. Astfel, pentru construcțiile de locuințe am adoptat metode avansate, cum sunt cofrajele metalice plane, iar în construcția depozitului de cereale al întreprinderii de valorificare a cerealelor din Satu Mare, vom introduce silozurile celulare glisante din beton armat. Pentru urmărirea succesiunii optime, lucrărilor, în acest an vom adopata și noi metoda grai rețelei (a drumului critic), care vizează scurtarea termenelor de execuție, o fluctuație minimă a cadrelor și reducerea prețului de cost al construcțiilor. Aceste metode, vor determina, desigur, o creștere reală a productivității muncii. In prezent, munca noastră se axează și pe studiul documentațiilor de execuție care să permită adoptarea soluțiilor celor mai eficiente. In legătură cu această problemă ne-am propus ca — în spiritul Plenarei C.C. al P.C.R. din decembrie a.c. — să realizăm o strînsă și permanentă colaborare cu proiectanții Institutului județean de proiectări. Avem în vedere, în special, perfecționarea actualelor tehnologii de execuție prin adoptarea de soluții care să reducă pe cit posibil procesele umede, permițînd atingerea unui mai înalt grad de industrializare atît a construcțiilor industriale, cît și a locuințelor. In această direcție am si ajuns la un rezultat: executăm pe șantiere elemente de finisaj cum sunt treptele din beton mozaicat și plinte mozaicate. — La creșterea productivității muncii o contribuție însemnată o are organizarea cît mai bună a activității pe șantiere. Ce ați întreprins în această direcție? — In vederea creșterii competenței și pentru organizarea cît mai bună a activității s-au luat măsuri ca la fiecare șantier să este un serviciu de organizare Convorbire consemnată de: GH. MARINESCLI, (Continuare in pag. a 3-a) uiii? IPROFIL SATU MARE: înstantaneu de lucru de pe banda de montaj mobilă, foto; GH, IANCU Februarie-martie — zile de neuitat VOINȚA DE GRANIT A MASELOR POPULARE A TRIUMFAT In urmă cu un sfert de veac, în zilele lunilor februarie și martie 1945, în țara noastră au avut loc mari acțiuni revoluționare, de luptă hotărîtă pentru destinele patriei. Masele largi populare, forțele democratice conduse de Partidul Comunist Român erau angajate într-o luptă îndîrjită împotriva reacțiunii interne și din afară, care voia cu orice preț să mențină vechile rînduieli bazate pe asuprire și exploatare, însușind indicațiile partidului comunist, masele largi ale oamenilor muncii s-au convins că stă în puterea lor să zdrobească reacțiunea, să deschidă un nou drum dezvoltării țării, pe calea democratizării. După 23 August 1944 s-au desfășurat lupte politice și sociale de o amploare crescîndă, au fost luate cu asalt primării și prefecturi, au fost instalate în fruntea prezentanți ai forțelor acestora redemocratice, s-au expropiat moșieri și s-a împărțit pămînt la țărani. Devenise limpede că revendicările justificate ale maselor populare puteau fi înfăptuite numai prin acțiuni hotărîte de masă, prin întregirea cuceririi revoluționare a poporului nostru din august 1944. De aceea, anul 1945 a debutat cu accentuarea luptei pentru putere. Sute de mii de oameni luau parte la mitinguri și demonstrații de stradă, în care se cerea instaurarea unui guvern al Frontului Național Democratic. In această perioadă de intensă luptă politică s-a manifestat cu putere bogata dată de Partidul experiență dobîn- Comunist Român in timpul fasciste, forța sa bătăliilor antiorganizatorică, a crescut prestigiul său, autoritatea și influența sa politică in mase. In a doua jumătate a lunii februarie 1945, avîntul luptei revoluționare capătă o amploare fără precedent. Creștea indignarea maselor împotriva manevrelor reacțiunii, voința de a aduce la cîrma țării un guvern care să fie exponentul intereselor celor ce muncesc. Dînd glas acestei dorin ti arzătoare, Frontul Național Democratic, în care rolul hotărîtor l-a avut P.C.R., a organizat într-una din zilele lui februarie marele miting din Piața Unirii din Capitală, urmat de o puternică demonstrație, la care au participat sute de mii de oameni, îmi amintesc bine de acea zi. De dimineață, cînd mergeam la lucru, membrii de partid, de sindicat și uteciștii răspîndeau manifeste prin care oamenii erau chemați să participe la această acțiune. La miting au vorbit reprezentanți ai F.N.D. care au cerut demisia guvernului cu majoritatea reacționară, prezidat de Rădescu, și aducerea la cîrma țării a unui guvern democratic. După miting a urmat demonstrația. Demonstranții care au umplut străzile Capitalei duceau pancarte și strigau cu înflăcărare lozincile „Vrem guvern F.N.D.”, „Jos Rădescu!", „Vrem pămînt pentru țărani!" și altele. De la metodele de intimidare și înșelăciune, reacțiunea a recurs la opresiune cu ajutorul armelor. In, fosta piață a palatului și în alte locuri au fost puse în acțiune mitralierele. Reacțiunea miza pe intimidarea prin măsuri barbare a demonstranților. Dar acum condițiile istorice erau altele. Acțiunea crimi ZOLTAN SZŐBEL, activist al Comitetului județean de partid (Continuare în pag. a 2-a) Un factor important în organizarea superioară a producției Normarea muncii în cooperativele agricole Plenara Consiliului Național al cooperativelor agricole de producție din 22 — 23 decembrie 1969 a adoptat un complex de măsuri în vederea îmbunătățirii organizării producției a normării și retribuirii muncii în cooperativele agricole de producție, măsuri care se încadrează. Ц mori organic în programul de dezvoltare a agriculturii stabilit prin Directivele celui de al X-lea Congres al Partidului Comunist Român. In cadrul ansamblului de măsuri adoptate, un loc important îl ocupă îmbunătățirea sistemului de normare a muncii și stabilirea prin criterii științifice a normelor de muncă în toate sectoarele de producție ale cooperativelor agicole. Normele de muncă aplicate pînă în prezent în multe unități cooperatiste au prezentat o serie de deficiente. In unele cooperative agricole s-a manifestat tendința de a se stabili normele de muncă la limitele minime recomandate, sau uneori chiar sub aceste limite, cum a fost de exemplu la cooperativele cazul agricole de producție din Sărăuad, Săcășeni, Dorolț și altele. Normele de muncă astfel stabilite au putut fi ușor depășite de majoritatea cooperatorilor, aceștia beneficiind de un număr nejustificat de mare de zile-muncă, în condițiile folosirii incomplete a zilei de lucru, lucrările agricole s-au executat cu mari întîrzieri semnalindu-se și cazuri de compromitere a recoltei. La baza stabilirii noului sistem de normare a stat experiența din anii precedenți acumulată în acest domeniu, atît în cooperativele agricole de producție, citași în întreprinderile agricole de stat. In baza acestora, ținîndu-se cont și de faptul că pentru cca 500 de lucrări nu au fost stabilite normele științifice, piia în prezent s-au elaborat noile normative care cuprind în total peste 1.600 norme. Prin introducerea acestor norme — începînd cu acest an — în cooperativele agricole, ■ se vor înlătura o serie de deficiențe"" care în majoritatea cazurilor au avut ca efect final incompletă a forței de folosirea muncă, risipirea produselor destinate producției, cointeresarea materială redusă a cooperativelor și lipsa de intres pentru perfecționarea și modernizarea procesului tehnologic în unele sectoare de activvtate. In sectorul producției vegetale utilizarea normelor de muncă începe cu întocmirea devizelor de lucrări pentru fiecare cultură și pe fiecare parcelă sau tarla. Devizele trebuie să cuprindă toată gama de lucrări necesare de executat, urmărindu-se de economii la forța de realizarea muncă manuală prin folosirea la întreaga capacitate de lucru a mașinilor existente în dotarea secțiilor de mecanizare. In unele cooperative agricole s-au manifestat mari neajunsuri pe linia modernizării procesului de producție. Astfel, deși secțiile de mecanizare dispun de numărul necesar de combine, în unele cooperative agricole cum sunt: Moftinu Mic, Bogdand și altele, recoltatul cerealelor pe mari suprafețe s-a făcut cu forțe manuale, fapt ce a dus la mari pierderi de recolte. Un alt neajuns este acela că și la ora actuală se manifestă din partea unor conduceri de cooperative neîncredere nejustificată, dăunătoare în prășitul mecanic al porumbului. Așa sunt cooperativele din Pișcolt, Urziceni, Foieni, Berveni și altele care execută aceste lucrări cu atelajele: binen- Ing. ANTON KEREKEȘ (Continuare în pag. a 3-a) Am întreprins recent un raid-anchetă prin cantinele a trei întreprinderi: „1 Septembrie", Univ și Fabricii de confecții Mondiale — din Satu Mare, sondînd opinia abonaților în problema aprovizionării, diversificării meniurilor, calității deservirii. Prin tradiție: deservire exemplară Primul popas: Cantina întreprinderii 1 Septembrie. Tovarășul Iosif Olșovski, administratorul ne prezintă stocul de alimente. La ora actuală, putem spune că sîntem bine aprovizionați. Avem în magazie 16.550 kg. cartofi, 1.228 kg. fasole uscată, 1.600 kg gulii, 1.300 kg castraveți 1.330 kg morcovi, murați, 600 kg pătrunjel ș.a. De asemenea, avem suficiente conserve, compoturi de gutui, vișine, prune etc. De mai mulți ani noi am luat măsura de a ține purcei, prin aceasta rezolvînd o problemă destul de importantă — aceea a aprovizionării cu carne. Bunăoară, în prezent avem 20 de porci, de 80—90 kg, între care doi de peste 150 kg. Astfel, cînd nu avem posibilitatea să ne aprovizionăm de la alimentara, apelăm la sursele proprii. .. Aflăm apoi că aici se pregătesc zilnic două feluri de meniuri: de 5 lei și respectiv 3,50. Numărul abonaților se ridică la 550. Peste 300 sînt salariați din întreprindere — restul de la C.F.R., Solidaritatea, C.E.J.S. etc. La ambele meniuri se pregătesc zilnic mîncăruri din carne sau preparate de carne, iar pentru a informa abonații asupra felurilor de mîncare, se afișează săptămînal lista de meniuri. Cu aceste informații am pășit în sala de mese spre a efectua, cîteva microsondaje în opinia abonaților. Iosif Varga, lăcătuș la secția întreținere și Alexandru Lupu, muncitor la secția presă servesc masa aici de aproape doi ani. Amîndoi sînt mulțumiți pentru că „se dă de mai multe ori carne" Ernestin Bernard, maistru la secția presă ne-a oferit o relatare mai. .. consistentă. ..De peste 10 ani de cînd servesc masa la această cantină n-am avut nemulțumiri. Nici în privința meniurilor, nici a personalului." Ca vechi abonat aș avea o prospunere, întrucît cantina noastră este destul de solicitată, de către abonați, cît atît și de un număr variabil de flotanți, consider că ar fi bine să se treacă, treptat, la sistemul autoservirii. (Tovarășul administrator, prezent la discuție, ne-a relatat apoi că propunerea este cunoscută, urmînd să se pronunțe asupra ei conducerea întreprinderii. Și cantina Uzinei Unio, este la fel de bine aprovizionată. Tovarășul Andrei Pomer, administratorul, ne-a prezentat întregul stoc de alimente. — In prezent avem un număr de 400 abonați. Toți sunt din cadrul uzinei, deoarece la noi nu servesc salariați de la alte întreprinderi — cum au posibilitatea cei de la 1 Septembrie și Mondiala. Și cantina noastră pregătește două feluri de meniuri, la aceleași pre- ANTON I.AZĂR (Continuare înRag. a 3-a) Satisfac cantinele din întreprinderi cerințele abonaților? Redresări binevenite . Щ . .Pe rampele de control de la Integrata Negrești-Oaș se rulează o parte din „roadele" hărniciei colectivului acestei tinere unități, Fot05 M. SARCA 6« accident Era ciberpsihiatru. Se ocupa cu vindecarea aparatelor cibernetice. Intr-o zi a fost înștiințat că robotul depanator cu numărul 78 s-a răzvrătit, a izbit cu barosul in corpul altui robot și l-a scos din funcțiune . I-am tot spus nenorocitiitului ăluia — a explicat 78 ciberpsihiatrului că profesiunea de depanator nu e destul de complexă pentru mine. E bună doar pentru ei, niște. .. primitivi. Eu sunt cu totul aparte, destinat unei misiuni speciale și trebuie să fiu transferat intr-o altă muncă, in calitate de șef. Ciberpsihiatrul l-a adus la standul de control, a desfăcut, capacele de protecție ale „creerului" dar împletitura complicată a liniilor de micromoduli și pătratele schemelor de imprimare, erau intacte. N-a putut constata nici o defecțiune. Și atunci, pentru 78 a fost creată funcția de robot-depanator principal. Desigur, nu putea să-i întreacă pe ceilalți roboti; fiind un produs de serie, era la lel de „capabil". Nu se știe insă cum ajunsese să-și atribuie tot felul de merite, să manifeste o atitudine disprețuitoare față de încuiați, colegii săi, calificindu-i defecți și numindu-i „broaște țestoase". Cuvîntul lui preferat în ceea ce-l privea pe el era' „superior", iar în ceea ce-i privea pe ceilalți — „primitivi". Totul a decurs astfel pînă cînd s-a descoperit că data revoltei lui 78 coincide cu ziua cînd robotul-tinichigiu reparase acoperișul garajului, enigma fost dezlegată: un ciocan a căzut de pe acoperiș îi lovise, croind undeva în „creer" o legătură suplimentară, care produsese o deviere a „psihicului". După două ore, robotul „dereglat" era Încadrat perfect In seria confraților săi. Notă: MIHAI BABIȚCHI Redacția se vede obligată să semnaleze o eroare strecurată in rindurile de mai sus: este cu neputință ca ciberpsihiatrul — de unul singur — să remedia „dereglajul" în ai putut numai două ore .Ne mai vorbind despre daunele în lanț pe care cu siguranță le-a provocat robotul ridicat, pe baza unor considerațiuni superficial încoropite, Ia o muncă de răspundere mai mare decit capacitatea de care dispune realmente.»,