Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-05-23 / No. 700

2 CRONICA SATMAREANA COMUNICA­T (Urmare din pag. 1) în ajutorul sinistraților cu 62.000 kg pîine, 30.700 kg făină, 20.750 kg slănină, 120.660 ouă, 2.983 kg untură, 15.000 kg legume, 5.000 kg roșii, 10.384 kg fasole, 41.000 kg cartofi, 32.168 kg griu, 6.600 kg porumb, 4.000 kg mazăre, cu im­portante cantități de carne, ani­male, păsări și alte produse. Ma­­nifestîndu-ne recunoștința pentru aceste ajutoare, exprimînd mulțu­mirile miilor de sinistrați, ale în­tregii populații pentru gestul de responsabilitate cetățenească cooperatorilor din județul nostru , și din toate celelalte care ne-au ajutat, reafirmăm cerința ca efor­turile tuturor locuitorilor munici­piului și județului să onoreze a­­ceste ajutoare, să fie în perma­nență la înălțimea amplorii și in­tensității cerute de sarcinile aces­tui moment. Starea sănătății populației se menține satisfăcătoare. Toate zo­nele inundate, toate satele și ora­șele județului au asistentă medi­cală asigurată, spitalele dispun de locuri suficiente, de medicamente etc. Se dă azi în funcțiune un nou spital de campanie cu 150 de lo­curi, încadrat cu personal de înal­tă calificare. Continuă intens vac­cinările, la care populația înțele­ge să se prezinte conștient și să urmeze, astfel, măsurile profilac­tice ce se iau. Intrucît cursurile s-au întrerupt, un număr mare de elevi din familii sinistrate ce nu au posibilități de cazare, au fost trimiși în tabere. Elevii mai mari, care au rămas cu părin­ții, vor participa, după puterile lor, la acțiuni de interes obștesc, ajutîndu-și familiile sau colecti­vele de muncitori la recuperarea daunelor produse de calamitate. Vor fi reluate, treptat, activitățile cultural-educative, cu profil a­­decvat, realizîndu-se astfel, pe măsura condițiilor, normalizarea vieții social-culturale. După cum demonstrează fapte­le, ordinea, disciplina, responsabi­litatea locuitorilor, spiritul de în­credere în măsurile luate de orga­nele județene de partid și de stat, îndrumate și sprijinite permanent și nemijlocit de conducerea supe­rioară, în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu, se manifestă plenar de la un capăt la altul al județului. Sunt astfel condiții ma­teriale și organizatorice, sunt mai cu seamă resurse morale pentru ca populația greu lovită a jude­țului nostru să-și poată reface bu­nurile distruse și să continue cu succes îndeplinirea mobilizatoare­lor sarcini puse în fața lor, a în­tregului popor de către Congresul al X-lea al P.C.R. Biroul Consiliului județean al Frontului Unității Socialiste, rea­­firmîndu-și cu tărie încrederea în muncitorii, țăranii, intelectualii, elevii acestui județ — solidari în durere și înfrățiți în idealuri — se adresează din nou chemarea de a face totul ca dureroasele răni ale catastrofei naturale să fie cit mai grabnic vindecate, ca întreaga vi­ață economică și social-culturală să-și reia cursul viguros avut doar cu opt zile în urmă. Fiecare veste este așteptată în aceste zile cu înfrigurare. Așa după cum se vede și în imaginea de mai sus, surprinsă de fotore­porter într-un punct de desfacere a ziarelor și a foilor volante, pe o stradă din Satu Mare. Scrisoare emoționantă • ? Ieri am primit la redacție scrisoarea Margare­tei Zaviceanu, pensionară, care fiind plecată din Satu Mare în zilele inundațiilor, ne relatează emo­ția care a cuprins-o aflînd de avariile suferite de orașul și locuitorii ei dragi. Reproducem textul scrisorii: Dragi tovarăși. In aceste zile de grele sufe­­rințe, îmi sunt și mai dragi săt­mărenii, îmi este și mai drag orașul meu natal, unde am cres­cut și unde am îmbătrînit. Din cauza anei boli cardiace, în aceste zile de neuitat mă gă­sesc la tratament la Buziaș, dar cu sufietul sunt în Satu Mare. Vestea acestei calamități, de o așa mare proporție, m-a cutre­murat și zguduit atit de adine. Iacit am crezut că nu voi mai ajunge să văd ziua de mîine. Aflînd din știrile de la radio că tovarășul secretar general Nicolae Ceaușescu vine la Sa­tu Mare, am plecat la club, la televizor, cu o oră înaintea te­lejurnalului. Să mă credeți. Cînd pelicula a prezentat ora­șul meu natal, nu mai puteam fi stăpină pe mine și am izbuc­nit in hohote de prins. Dar s-au găsit tovarăși, care ime­diat, cu cuvinte calde, mi s-au adresat, spunîndu-mi că s-au luat măsuri și populația va Ц salvată. Apariția pe ecran a tovară­șului secretar general, Nicolae Ceaușescu, m-a făcut să complet. Mi-am dat seama revin cu altă dragoste, cu altă căldură, tovarășul s­eceretar Nicolae Ceaușescu le-a generat mina acelor oameni, atit întins de greu loviți de calamități, cît curaj a sădit în inimile aces­tora prezența conducătorului partidului și statului nostru. Aștept cu nerăbdare ziua ple­cării mele, pentru a-mi revedea orașul natal și drag, unde am trăit o viață fericită și îmbel­șugată în ultimii 25 de ani. Vreau să­ pot da și eu un a­­jutor cu forțele mele, acolo un­de va fi nevoie. Țin și pe această cale să-mi exprim toată încrederea și de­votamentul fată de Partidul Co­munist Român, față de condu­cătorii noștri, in frunte cu to­varășul secretar general Nicolae Ceaușescu, dorindu-i multi ani și multă sănătate. Cu stimă, MARGARETA ZA­VICEANU, din Satu Mare. aaaaanaaaraaaaaaaaa Oameni in alb (Urmare din pag. 1) dată, cel puțin — ne-a declarat tovarășul dr. Ioan Orlea — de a se institui o carantină în ju­rul orașului. Dar nu e mai puțin adevărat că a­­ceasta se datorează, în grelele condiții create de lipsa de apă în gospodării — barajului puternic pe care lucră­torii sanitari l-au făcut în ju­rul sănătății oamenilor apărîn­­d-o de epidemii ce s-ar cu grave consecințe. Pină solda la 20 mai a.c. s-au efectuat 30.000 vaccinări antitifice; se operea­ză mari acțiuni de dezinfecție și dezinsecție; crește baza de spitalizare — prin spitale mi­litare de campanie; în oraș au fost aduse în plus 2 vagoane de medicamente. — Populației — adaugă to­varășul Traian Ionescu — și revine un mare rol în apărarea orașului de o eventuală epide­mie și deci implicit în evitarea carantinei, acționînd prompt pen­­tru respectarea măsurilor de i­­gienă recomandate de organe­le sanitare. Trebuiesc totodată anunțate imediat organele noas­tre cînd se sesizează existența unor animale moarte, fiind ne­cesară îngroparea sau incinera­rea lor grabnică. Să fie respec­tate, de asemenea, recomandă­rile folosirii apei nepotabile, în special în sensul de a nu se fo­losi la spălatul fructelor și le­gumelor. încă o precizare în legătură cu plecarea copiilor din oraș în stațiuni climaterice și în alte localități, acțiunea este izvorî­­tă din grija maximă manifesta­tă de conducerea superioară de partid și de stat pentru apăra­rea sănătății copiilor, pentru a preveni îmbolnăvirea lor, și a­­ceastă acțiune trebuie privită cu toată încrederea de către părinți, întrucît li se vor crea copiilor cele mai bune condiții de îngrijire, cazare, hrană și o­­dihnă. Așadar, ostași ai sănătății se impune a fi — alături de oame­nii in alb — întreaga populație­­ a municipiului, toti locuitorii din­ zona sinistrată a județului. HRĂPĂREȚII . Relatăm zilnic în coloanele ziarului despre milioane de oa­meni din țară, care, unindu-și eforturile, vin in ajutorul popu­lației din zonele afectate de inundații, își conjugă eforturile in vederea limitării pagubelor provocate de inundațiile catas­trofale în județul Satu Mare. Coloane de mașini transportă a­­limentele necesare, apă, combus­tibil, materiale de construcții pentru oamenii din zonele si­nistrate, rămași cu miile fără adăpost. Prin eforturile conjugate ale întregii noastre națiuni, s-a reușit ca aprovizionarea popu­lației cu alimentele strict nece­sare să fie asigurată. Se gă­sește pîine din belșug, lapte, făină, zahăr, ulei, preparate din carne, apă minerală și alte pro­duse. Există în rafturi, ca confirmare puternică a solidari­­­tății oamenilor muncii din Bihor, Cluj, Maramureș, București, din întreaga țară, a grijii pe care partidul și guvernul o manifes­tă față de cetățenii din zonele sinistrate. Dar iată că unii cu obrazul gros și-au găsit drept izvor de aprovizionare pentru cămă­rile lor, alimentele aduse pen­tru sinistrați, care trebuie să fie repartizate tuturora, în mod e­­gal. Oameni care nu au avut de suferit de pe urma inundațiilor, vin la Satu Mare pentru a-și face stocuri peste necesități, fo­­losindu-se de aceste posibilități excelente, provocînd justifica­ta revoltă a populației. Joi după-amiază am organizat un raid-anchetă în cîteva ma­gazine de alimente, însoțiți de reprezentanți ai organelor de ordine. Și iată ce am constatat: La magazinul cu autoservire din Piața Libertății, colț cu Ștefan cel Mare, se desface făină. Cite 5 kg pentru fiecare cumpărător, așezați lingă pere­te, saci umpluți cu făină, colec­tată de diferiți cetățeni, hră­păreți, așa cite cinci, cite cinci kg. Un sac era al lui Anton Lu­kacs din satul Cidreag și con­ținea de pe acum 20 de kg de făină, și stătea din nou la rînd pentru alte kilograme. — In satul dv. a fost inunda­ție? — l-am întrebat pe A. L. — Nu, apele nu au ajuns pî­­nă la noi, ne răspunde senin și fericit. Atunci de ce cumpărați cu sacul? — Avem și noi nevoie... Fa­milia numeroasă... — Da, dar în Satu Mare au rămas multe familii mari fără făină și fără cămin. Din rînd iese o femeie zveltă. Se îndreaptă spre sacul aproape plin și mai deșartă o pungă, în­cercăm să o legitimăm, dar vo­ciferează. Aflăm totuși că o cheamă Margareta Zaleki, iar pe fiica ei, cu care se afla a­­colo, Irina. Sunt tot din Cidreag, au în sac 25 kg făină și plea­că. .. spre casă. Dar peste o ju­mătate de oră le reîntilnim la magazinul nr. 8, de unde au mai cumpărat alte 10 kg de făi­nă. Cu cîteva minute ne-a­i spus că nu mai faceți asemenea fapte. — De ce mă tot urmăriți? Eu nu am dreptul? — Cum să nu, dar nu peste ce vă este necesar. Pe parcurs întîlnim și alți cetățeni cu sacii plini cu făi­nă, zeci de oameni onești cer confiscarea fainei adunate de hrăpăreți. Ei se numesc Grigore Puț și Ana Chifor din Batard și Vasile Bura din Cămărzana. Am relatat pe scurt despre cîteva cazuri. Dar asemenea fapte se mai petrec, și aproape zilnic. Pentru lichidarea lor este necesară, in primul rînd, formarea unei opinii cetățenești, ferme. IO AN GYARMATH LUDOVIC SIKE ©wneniși atitudini n TARA ÎNTREAGĂ un larg cîmp al acțiunii și spiritului de solidaritate Reanimarea activității în județele Alba și Mureș Produse pentru populația sinistrată Și cooperatorii bistrițeni și-au reluat activi­tatea Căi ferate repuse în circulație Oamenii muncii din județul Al­ba, sub conducerea organizațiilor de partid, depun eforturi titanice pentru a reîncepe activitatea în întreprinderile căzute pradă fu­riei apelor. Muncind fără întreru­pere ziua și noaptea, colectivul Fabricii de încălțăminte „Arde­leana" din Alba Iulie a reușit să pună vineri în funcțiune ambele linii tehnologice de producție ale unității afectate de inundații. Au început probele mecanice și electrice în vederea reluării pro­cesului de producție și la între­prinderea de produse sodice din Ocna Mureș, unitate care a sufe­rit­ de pe urma inundațiilor pier­deri de aproape 5 milioane lei. 180 de cooperative agricole­­ de producție din județul Dolj au ho­­tărît să ofere populației din zone­le calamitate însemnate cantități de produse, printre care 438 tone cereale, 9.000 kg fasole, furaje și materiale de construcții. Sătenii au predat la centrele de preluare 295 tone de grin și porumb, 4.780 kg făină și mălai, 70.000 ouă, 961 kg untură, 163 kg săpun, 116 kg brînză, 3.893 kg fasole, peste 4.000 articole de îmbrăcăminte și încălțăminte și o importantă su­mă de bani. Țăranii cooperatori și-au reluat activitatea pe bistrițeni tere­nurile de unde apele s-au retras. Au fost curățate arăturile pe 300 de hectare și s-au reînsămînțat 30 de ha. Țăranii cooperatori din Sa­tu Nou, Șintereag, Monor, Bra­niște, Viișoara și din celelalte sa­te afectate lucrează intens la re­facerea semănăturilor. Paralel cu activitatea de înlătu­rare a pagubelor produse în jude­țul Brașov de pe urma calamității, colectivele întreprinderilor indus­triale și-au luat angajamentul de a obține producții peste plan. Pe panoul suplimentare întrecerii socialiste au înscris noi succese 39 de unități industriale, unele cu mare pondere in economia jude­țului, printre care chimice din Făgăraș combinatele și orașul Victoria, Uzina de piese și repa­rații de utilaj chimic­ Făgăraș, U­­zinele „Tractorul" și „Rulmentul" din Brașov, Fabrica de ciment —■ „Temelia" și cea de cărămizi din Feldioara, fabricile aparținind in­dustriei textile si multe altele.­­ Comitetul de partid și Consiliul de administrație al Regionalei de căi ferate — Cluj raportează con­ducerii de partid că, prin eforturi susținute, salariații de aici, cu a­­jutorul neprecupețit al organelor locale de partid și de stat, al mi­litarilor și al gărzilor au repus în funcțiune patriotice, pînă în prezent 61 din cele 110 porțiuni de linii și poduri puternic calami­tate, ceea ce a permis circulației trenurilor de reluarea călători și marfă pe liniile Teiuș — Războ­­ieni, Satu Mare — Baia Mare, Satu Mare — Halmeu, Dej — Be­­clean, Ilva Mică — Salva Vișeu. Și-au reluat, de asemenea, acti­vitatea productivă partial sau in­tegral muncitorii din întreprinde­rile județului Bistrița-Năsăud. Co­lectivele de muncă din aceste u­­nități au hotărît să organizeze lu­crul în două schimburi prelungite, pentru a putea recupera cît mai grabnic pagubele provocate de inundații. с [UNK]сс [UNK]с [UNK] Instantaneu din atelierul de vops­itorie al întreprinderii de indus­trie locală „Oșana" din Negrești- Oaș. Pe ogoarele calamitate In urma măsurilor întreprin­se prin punerea în funcțiune a tuturor pompelor și a eforturi­lor pe care le depun țăranii cooperatori, însemnate supra­fețe agricole au fost scoase de sub inundații, ceea ce permite lucrătorilor de pe ogoare să trea­că la reînsămintarea terenurilor calamitate. In cursul zilei de 21 mai au lucrat la pregătirea terenului și la însămînțări pes­te 130 tractoare și un mare nu­măr de atelaje, reușind să pre­gătească și să însămînțeze cir­ca 1.000 ha cu porumb, floarea­­soarelui, soia și alte culturi. La C.A.P. Apa, de trei zile se lucrează intens la evacuarea a­­pelor. La această acțiune iau parte numeroși cooperatori. In zilele de 20 și 21 mai 17 trac­toare și 28 de atelaje au lucrat la pregătirea și însămînțarea celor peste 300 ha de pe care culturile agricole au fost dis­truse de inundații. Cooperatorii din C.A.P. Vetiș, paralel cu acțiunea de evacua­re a apelor de pe terenurile­ i­nundate, au început în ziua de ieri­re plantatul roșiilor. Pe locul celor 150 ha grin și 50 ha alte culturi ce au fost distruse de furia apelor, țăranii cooperatori din C.A.P. Bereu au început însămințarea porumbu­lui. Paralel cu aceste lucrări, o atenție deosebită se acordă întreținerii culturilor neafecta­te de inundații. Pînă ieri s-a e­­xecutat prașila întîi mecanică pe o suprafață de 60 ha culti­vate cu cartofi, iar pe 30 ha s-a executat și prașila manuală. Și la C.A.P. Lazuri activitatea productivă a fost reluată. Ieri a fost executată prașila manua­lă pe suprafața de 10 ha car­tofi, 20 ha floarea-soarelui, au fost plantate 3 ha cu tutun și cosite trifolienele de pe 10 ha. In scopul asigurării cantități­lor de legume planificate, coo­perativele agricole din Urzi­­ceni, Pir și Foeni au însămîn­­țat și plantat circa 60 ha legu­me peste plan. De menționat că această suplimentare de plan se face prin mai buna gospo­dărire a terenurilor și nu prin diminuarea altor culturi. Sîmbătă 23 mai 1970 Apa curge din nou (Urmare din pag. 1) de Jean, asculta explicațiile spe­cialiștilor care și-au adus contri­buția la această mare și importan­tă realizare. Un muncitor mai în vîrstă, sa­lariat la întreprinderea comunală, ne-a vorbit despre munca neobo­sită a acelora care n-au cunoscut odihnă, zi și noapte, pentru a fa­ce ca apa — atit de vital necesa­­r­ă — să ajungă din nou în cămi­nele oamenilor. In spatele stației C.F.R. este un adevărat șantier. Muncitori de la I.J.C., de la întreprinderea co­munală, militari ai forțelor noastre armate lucrează de zor la deznă­­molirea puțurilor de apă, la cură­țirea lor. Se verifică și se execu­tă rețele noi pentru racordarea lor la noua instalație improviza­tă,întrebat unul din specialiști, cui aparține ideea construcției noii variante — adică inversiu­nea conductei principale și mon­tarea ei la sol, montarea celor două cazane gigantice și a stați­ei de pompare, acesta ne-a răs­puns foarte firesc­­ tuturor. Pro­iectul însă a fost executat de că­tre inginerul Zoltán Trepszler, de la I.P.J. Satu Mare. Important es­te că pe rețelele municipiului (în­­cepînd din 22 mai a.c.) curge apă. După zile și nopți de efort, cînd s-a lucrat în schimburi de cite 12 ore, munca continuă cu aceeași intensitate pentru redarea în funcțiune și a celorlalte puțuri din grădina populară. In ultimele două zile se vor mai da în funcțiune castelul de apă de la Uzina Unio, care are o ca­pacitate de o jumătate milion de litri și un alt punct de alimenta­re cu apă de la secția vopsele a Combinatului 1 Mai. Toate lucră­rile sunt executate de către mun­citorii de la Unio și de la Combi­natul 1 Mai. Pînă astăzi capacitatea de apă care se furnizează populației de­pășește cu 10 la sută jumătatea debitului furnizat în condiții nor­male. De remarcat că apa de pe rețeaua municipiului nu poate fi folosită deocamdată pentru băut și prepararea alimentelor. Ea poa­te fi folosită în schimb pentru baia corporală, curățirea locuin­țelor și spălarea rufelor. Vom re­veni cu amănunte în curînd, cînd prin rețeaua municipiului va curge apă potabilă. Redacția și administrația Sata Maia, strada Artarilor ar. X et al . Telefoni 2879. Abonamentele sa fac la oficiile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și Instituții. Tiparnic întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.0M

Next