Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-05-28 / No. 704

рпот [UNK] [UNK]т űw rom тлит, rmm-vii г——— amim " ‘ 4 pag# _ 3Q J,ani VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU ÎN JUDEȚELE BUZĂU, VRANCEA, VASLUI ȘI IAȘI La numai cîteva zile după vi­zitele pe care le-a făcut în multe dintre județele lovite de calami­tățile naturale ce s-au abătut a­­supra țării noastre, în cursul zilei de marți 26 mai tovarășul Nicolae Ceaușescu a fost din nou în mijlocul cetățenilor. De data a­­ceasta sunt vizitate județele Bu­zău, Vrancea, Vaslui, Iași. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Emil Bod­­naraș, Virgil Trofin, Emil Drăgă­­nescu, Dumitru Popescu, Vasile Patilineț, au vizitat întreprinderi industriale din această parte țării, au avut convorbiri de lucru a cu activul de partid și de stat din județele amintite, au purtat dis­cuții cu numeroși oameni ai mun­cii din unitățile economice vizi­tate. Pretutindeni, în fabrici uzine, pe șantierele de construc­și­­ii, în localitățile vizitate se­cretarul general al partidului nostru a fost întîmpinat cu vi­brant entuziasm, cu nesfîrșite ura­­le și ovații, nenumărate dovezi de dragoste și stimă. In aceste zile de grea încerca­re, prezenta secretarului general al partidului în mijlocul locuitori­lor îmbărbătează inimile a milioa­ne de oameni, le ofelește voin­ța, dirzenia, hotărîrea de a face totul pentru ca urmările calamită­ților să fie cu­ mai curînd înlătu­rate, pentru ca viața să-și reia cursul normal. Atît această vizită cit și cele­lalte întîlniri cu populația din zo­nele sinistrate dovedesc înalta răspundere și grijă statornică secretarului general al partidului a fară de destinele națiunii, față de prezentul și viitorul poporului. La Buzău, elicopterul oficial a­­terizează pe stadionul municipal. Pe străzile municipiului, locui­torii aclamă, fac o manifestație plină de căldură conducătorilor de partid și de stat. La sediul Comitetului județean de partid a­­re loc o scurtă consfătuire de lu­cru în cadrul căreia secret­arul general al partidului este infor­mat despre mersul activității de producție în beri industriale tinerele întreprin­ale județului, despre stadiul îndeplinirii planu­lui și a angajamentelor. Totodată, oaspeții sunt­ informați despre si­tuația inundațiilor pe teritoriul județului ca și despre măsurile ce s-au luat pentru evacuarea cetă­țenilor și a bunurilor materiale, pentru ajutorarea victimelor, pen­tru ștergerea urmelor calamități­lor. Tovarășul Nicolae Ceaușescu recomandă să se treacă neîntîr­­ziat, acolo unde apele s-au retras, la reluarea activității normale; în agricultură trebuie folosit fiecare ceas prielnic în așa fel incit să se asigure cîștigarea bătăliei re­coltei. In continuare, conducătorii­­ de partid și de stat vizitează platfor­ma industrială a orașului — U­­zina de sîrmă și produse de sír­m­a, Fabrica de electrozi și Fabri­ca de geamuri. .. .Străvechiul ținut al Vrancei, conectat și el la înalta tensiune a României contemporane, face oaspeților o primire pe măsura sentimentelor pe care întregul po­por le nutrește pentru partidul nostru comunist. Oaspeții vizitea­ză combinatul de exploatare și industrializare a lemnului din Focșani, după care se îndreaptă­­­ spre Bîrlad. In întregul județ Vaslui, au fost afectate de inundații peste 18.000 de hectare, 606 case au fost dărî­­mate și avariate. Tecuci este și astăzi strîpînit de ape. Bîrlad. Ca și în celelalte loca­lități vizitate, mii de cetățeni, cu steaguri tricolore și roșii, cu pan­carte, cu brațele încărcate de flori fac o impresionantă primire oaspeților. La fabrica Rulmentul Bîrlad, tovarășul Nicolae Ceaușescu stă de vorbă cu muncitorii, se intere­sează de condițiile lor de viata și de muncă, de efectele aplicării noului sistem de salarizare, le as­cultă părerile în legătură cu a­­provizionarea orașului, discută cu cadrele de conducere ale uzinei recomandînd folosirea mai judi­cioasă a rezervelor interne, mai buna organizare a muncii. La Vaslui, tovarășul Nicolae Ceaușescu trece în revistă garda de onoare alcătuită din formațiuni ale gărzilor patriotice. Și aici, străzile orașului sunt un adevă­rat culoar viu. Mașina oficială este literalmente acoperită de flori în clipa în care ajunge­­a fabrica de confecții. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, stînd de vor­bă cu muncitoarele Lidi­a Mălăsa­­ru și Maria Mocanu, se interesea­ză îndeaproape, și aici, despre aplicarea noului sistem de salari­zare, despre felul în care este aprovizionat orașul. La sediul Comitetului județean de partid are loc o consfătuire de lucru cu activul de­­ partid și de stat. Tovarășul Nicolae Ceaușescu subliniază faptul că județul Va­slui are nesecate rezerve de e­­nergie umană și materială care se cer valorificate pe deplin. Ur­mările calamităților naturale­­ ce s-au abătut și asupra acestui ju­deț trebuie lichidate, trebuie muncit în așa fel, încît să intrăm în viitorul plan cincinal complet refăcuți, cu planul cincinal în curs­ îndeplinit. Secretarul general al partidului s-a referit, de ase­menea, la însemnatele, și urgente­le sarcini care stau în fața agri­culturii județului. Primul secretar al Comitetului județean de partid a asigurat că toți oamenii muncii din județ în frunte cu comuniștii nu-și vor precupeți forțele, întreaga energie creatoare pentru îndeplinirea e­­xemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate. In jurul orei 18.00 elicopterul în care se află tovarășul Nicolae Ceaușescu aterizează pe aeropor­tul situat, pe una din colinele Ia­șului. Drumul de la aeroport pînă în noua zonă industrială a orașului se transformă într-o neîntreruptă manifestare a sentimentelor de dragoste, a miilor de cetățeni, de încredere în conducerea parti­dului, într-o vibrantă exprimare a hotărîrii celor ce muncesc de a depăși momentele grele prin care trece țara, de a îndeplini e­­xemplar obiectivele­­ stabilite de partid. Este vizitată apoi uzina de fibre sintetice. Directorul uzinei informează că pînă în prezent planul a fost rea­lizat și depășit cu 15 milioane lei la producția globală și marfă. Re­­ferindu-se la modul cum sunt amplasate construcțiile, tovarășul Nicolae Ceaușescu atrage atenția că sunt spații mari între clădiri și că este necesar ca la viitoare­le dezvoltări să se folosească mai rațional suprafețele de teren de care dispune întreprinderea. In același timp recomandă să se a­­corde toată atenția modului cum sunt folosite investițiile în așa fel încît să se reducă substanțial ter­menele de recuperare, ca fiecare leu investit să aducă producției, beneficii mai mari decît efortul făcut de societate, de popor pen­tru construcția noilor capacități industriale. In vasta piață din fața Palatu­lui administrativ al județului Iași are loc o mare adunare populară. .Tov. Miu Dobrescu,­ membru su­pleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., primul secretar al Comitetului județean de partid care a deschis adunarea, a spus printre altele: Astăzi cînd poporul român tra­ce prin momente de grea încer­care, determinate de dezlănțuirea oarbă a stihiilor naturii, prezența dumneavoastră pe meleagurile ie­șene, și ele nemilos atinse de calamități, ale adunci semnificații. Ea amplifică pînă la emoție sen­timentul apropierii pînă la conto­pire dintre conducători și popor, constituind un temeinic suport moral în acțiunea uriașă și eroică de înlăturare grabnică a efectelor inundației. Inscriindu-și acțiunile în efortul general pe care-l întreprinde în aceste momente de grea încerca­re întregul nostru popor, popu­lația județului Iași vă asigură, iu­bite tovarășe Nicolae Ceaușescu, că nu-și va precupeți nici un mo­ment puterile și priceperea în eroica și dramatica bătălie de re­facere, pentru ca peste tot viata pașnică și frumoasă a minunaților noștri oameni de pe toate minu­natele noastre meleaguri româ­nești să pulseze din nou la cea mai înaltă tensiune. In același spirit și hotărîre fer­mă de a învinge greutățile și de a înlătura pagubele pricinuite de inundații au vorbit și tovarășii Ștefan Vrînceanu, muncitor la U­­zinele de fibre sintetice, acad. Cristofor Simionescu, rectorul In­stitutului Politehnic „Gh. Asachi", textilista Elena Timofte și Etela Neicu, studentă la Facultatea de istorie — filozofie a Universității ieșene. Primit cu puternice și vii a­­plauze, cu nesfîrșite ovații, a luat cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. (Textul cuvîntării îl publicăm în pag. a 3-a). Cuvîntarea a fost subliniată de nenumărate ori cu îndelungi și puternice aplauze. Participanții au scandat „Ceaușescu Ceaușescu", „P.C.R. — P.C.R.".— * Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlați conducă­tori de partid și de stat în ju­dețele Buzău, Vrancea, Vaslui, Iași a prilejuit noi și vibrante manifestări ale profundei unități politico­-morale a vii­l­orului­ nos­tru popor în jurul Partidului Co­munist Român, a comitetului său central în frunte cu tovarășul Nicolae Ceaușescu. Profund încre­zătoare în politica marxist-leni­­nistă a partidului, politică îndrep­tată spre înflorirea patriei, spre ridicarea ei pe culmile civiliza­ției și progresului, națiunea noas­tră socialistă, care încă și încă o dată, în aceste zile, a dat do­vadă de o înaltă conștiință pa­triotică își manifestă dirzenia, ho­­tărîrea, voința de a munci cu ab­negație, de a se mobiliza pînă la ultima picătură de energie pen­tru împlinirea printr-o muncă sus­ținută, de zi cu zi, a marilor sa­le idealuri. ION MĂRGINEAN­U GEORGE RADU CHIROVICI Eforturi deosebite pentru reluarea activității productive în unitățile calamitate SEPTEMBRIE Noi secții redate circuitului economic In munca de refacere a potențialului produc­tiv al întreprinderilor lovite de furia apelor, se înregistrează noi și însemnate succese. O știre so­sită ieri la redacție ne informează că, însuțindu-și eforturile, colectivul întreprinderii 1 Septembrie înaintează victorios pe frontul luptei pentru în­lăturarea avariilor. După ce secțiile de prelucrări mecanice, sculărie și întreținere și-au reluat ac­tivitatea și lucrează la întreaga capacitate, noi mașini, utilaje și secții sunt redate producției. Astfel, în cursul zilei de ieri, și-au reluat activi­tatea secțiile de cazane și compresoare, restabi­­lindu-se necesarul de aer comprimat și abur, iar in secția prese, au fost puse in funcțiune două prese Benelli și 25 prese mici cu excentric. Pri­mele repere au început să se contureze și la secția debitare, iar începînd de azi își va relua parțial activitatea și secția turnătorie. După veri­ficări minuțioase și după o seamă de reparații, cele patru linii de montaj sunt gata de a fi puse în funcțiune. Statia de 110 k.V. era pînă nu demult sub apă. Acum se execută racorduri, pentru ca forța să pulseze din nou în inima motoarelor. I.T.A. Satu Mare și-a reluat din plin activitatea, întreruptă vremelnic în timpul recentelor calamități naturale ce s-au abătut asupra județului nostru. In imagine un aspect de muncă din secția de ca­nele. Foto: M. SARCA Recuperarea bunurilor inundate Cooperativa „Textilă-tricotaje" a avut mult de suferit de pe ur­ma revărsării apelor. Aici au fost inundate peste 10.000 bucăți produse finite. In aceste zile, cooperatorii lucrează cu mult spirit de răspundere la recupe­rarea a numeroase bunuri afec­tate de furia valurilor. Astfel, la baza comunității evreiești de pe strada Decebal au fost recon­diționate și curățate circa 4.000 kg fire P.N.A. a 304 lei kg. Da­torită priceperii și hărniciei cooperatorilor de aici mai bine de 80 la sută din totalul firelor și confecțiilor afectate de inun­dație vor putea fi recuperate. SA I. P. I. S-a restabilit echi­librul productiv Reluarea cit mai grabnică a producției la în­treaga capacitate este problema principală pe fondul căreia colectivul de muncă de la între­prinderea de Produse Industriale acționează cu toate forțele. După ce primele cantități de agre­gate, ciment și fier beton au fost asigurate, ieri, s-a dat o aprigă bătălie pentru darea în funcțiune a secției de cazane, care face posibilă punerea în funcțiune a secției de prefabricate din beton armat. După cum ne-au informat specialiștii din cadrul întreprinderii, în următoarele zile vor porni spre șantierele de construcții din municipiu, primele fîșii cu goluri pentru planșee. Trebuiau să poarte un nume Boliz... și altele în lucru. Și nu numai acestora le-am putea ală­tura acest luminos atribut, pen­tru că în tot ce s-a făcut în zile­le de încleștare cu dușmănia di­­luviană a apei și apoi cu urmele sale de ruine, omenia a fost cu­­vânt de ordine. Să nu se spunem nicicum deo­camdată și să intrăm : în zonă, în locuințe, în tom­ota lucrului. Aici, pe Baritiu, s-au înălțat 4 corpuri de barăci tip B. l. cu un total de 42 încăperi. Majoritatea cu interioare spațioase, de aproa­pe 20 mp. dotate cu strictul nece­sar : uși și ferestre trainice, par­doseală, lumină electrică. Facem o vizită la cîțiva dintre proaspeții locatari. Familia Silaghi, a locuit pe a­­ceeași stradă, undeva la nr. 136 Numără șase persoane. Era acasă la acele ceasuri dinspre amiază doar femeia — Попа, muncitoare la Texas. Trebăluia prin încăpe­re, aranja lucrurile aduse ca să poată pleca apoi la fabrică. A­­lexandru, capul familiei, munci­­tor la Iprolil, se afla la muncă la întreprindere. Ceilalți mem­bri ai familiei — copii și vîrst­­nici, — erau la locul vechii lo­cuințe , încercau să mai adune de sub dărîmături și să recon­diționeze cîteva dintre bunuri­le avariate. Durerea și spaima ce-i încercaseră atitea zile dispăruse de pe chipuri. Luase­se­ră de-acum totul de la început. Și aceasta înseamnă întir de toate muncă încordată: la fa­brică, acasă, peste tot — unde și cu­ trebuie. I Aceleași preocupări le-am în­­tîlnit și la soții Șandor și Clara I Kiss,­­ el lăcătuș la combus­­­­tibil, ca lucrătoare la Mondia­­l ia, el plecat la muncă, ea pre­­gătindu-se să plece. Le-a fost­­ ușurată situația și îndatorirea­­ de­ a fi prezenți cu regularitate la slujbă prin trimiterea leliței intr-o tabără din Maramureș.­­ Pe membrii familiei lui Gri­­gore Ignat l-am găsit în baracă, VASILE SAVINESCU (Continuare în pag. a 3-a) l-am putea spune șantierul o­­meniei — pentru că de la vizita de ieri pînă la reportajul de azi șantierul s-a mutat lăsînd măr­turie cartierul. Le-am putea spu­ne cartierele omeniei pentru că sunt deja mai multe : aici pe Ba­­rițiu, pe Cloșca, spre Dara, către Ieri dimineața, în una din să­lile de clasă ale școlii din Odoreu se semna un Pro­ces verbal de predare și pre­luare. O hîrtie pe care s-a con­semnat un act de mare genero­zitate umană. Cu­i aparține semnătura de predare? Este a soților Vasile și Florica Hulban, din Vezesndia, care au venit pe jos de lingă Cărei, pînă la Odoreu, să înde­plinească actul de înaltă respon­sabilitate civică pe care toată țara îl îndeplinește in aceste clipe de cumpănă. Au adus cu ei o vițea, un vițel, doi porci patru oi, două rochii de stofă, două cămăși și o pijama o scurtă bărbătească, o pilotă, două perne, două cerceafuri și Punte intre inimi două ștergare. La semnătura de primire sunt trecute numele cooperatoarei Iuliana Nemeș căreia apele i-au luat singura vacă pe care­ o avea, Valentin Demeter, care a rămas ca în­tr-o oază cu 9 copii și a lui Ioan Preda, pe lingă care se zbenguie nevinovați patru copii. Ce fel de cuvinte ar trebui sculptate în marmură pentru a reda semnificația adîncă a a­­cestui gest? Pe un pachet, legat frumos era scrisă adresa expeditorului: Ursulescu Gheorghe, comuna Buchin, satul Poiana, nr. 137 județul Caraș-Severin. L-am desfăcut. Inventarul, scris poate de o mină neîndemînatecă cuprinde pînă și perie și pastă de dinți. Firește aceste artico­le se adaugă întregului echipa­ment necesar pentru un soț și soție. Pe alt pachet, doi soți care au ținut să rămînă ano­nimi, și-au exprimat doar o sin­gură dorință: „Dorim să fie dat unei familii formate din soț și soție". Pe un altul scria lapidar: „Inimile noastre bat ca și ale voastre"... Fiecare colet, fiecare articol trimis cine știe din care colț al țării, fac punte între inimile ge­neroase ale milioanelor de oa­meni care se alătură celor a­­flați — în nevoie. G. DUMITRU

Next