Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1970 (Anul 3, nr. 657-732)

1970-06-30 / No. 732

I — PROW­ARI t­ W TOATE TARILE, MITIVAI ’ VIZITA TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU prin centrele de aprovizionare și desfacere ale Capitalei Duminică dimineața, la ora șap­te și jumătate, oră de clocot, în piețe, oră în care piața este in toi, la „Filantropiei", printre vân­zători și cumpărători apare tova­rășul Nicolae Ceaușescu, însoțit de primarul general al capitalei, tovarășul Dumitru Popa. Este­ o nouă vizită, o investigație inopi­nată pe care secretarul general al partidului, președintele Consi­liului de Stat, o întreprinde în a­­ceste sectoare de­ mare interes pentru populația Capitalei, pentru București, care sînt piețele. Vestea că secretarul general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, se află printre cei ve­niți să vîndă și să cumpere se răspîndește cu iuțeală și, din toa­te colțurile pieței, mulțimea iese în întîmpinare, salu­tă,­ aplaudă, își manifestă bucuria de a avea în mijlocul ei, la această oră ma­tinală, pe conducătorul partidului și statului, neobositul tovarăș Ceaușescu, omul care nu precupe­țește nici o clipă, care uită de o­dihnă pentru a fi neîncetat în mij­locul poporului, acolo unde poate fi întîlnit, cetățeanul cu preocupă­rile lui, unde clocotește viata, un­de se rezolvă problemele diurne. L­ăsînd de o parte,pentru moment, gîndul ațintit la calitatea mărfii și la preț, cetățenii se angajează în dialog cu conducătorul parti­dului și statului, își manifestă sa­tisfacția deplină pentru modul în care este aprovizionată piața, pen­tru calitatea superioară a produse­lor. Următorul punct al itinerariului este piața „Ilie Pintilie". Aceas­tă pi­ață oferă aceeași priveliște generoasă de abundență. Mai mult decît în oricare piață a Bucureș­­tiului, aici „La Matache" vin să-și desfacă surplusul de produse lac­tate, zarzavaturi, fructe etc. țăra­nii cooperatori sau producători individuali din Ilfov, Argeș, din părțile Sibiului și Brașovului. Se impun, de asemenea, prin canti­tatea mărfurilor expuse spre vîn­­zare, prin calitatea superioară a acestora, magazinele de desfacere ale comerțului de stat, centrele cooperației agricole de producție. Și aici, tovarășului Nicolae Ceaușescu i se face spontan o căl­duroasă primire. Gospodinele îi ies în cale, se întrec în a-i strîn­­ge mîna, în a-i ura bun sosit în mijlocul cetățenilor. Sunt mărturii de netăgăduit, ale încrederii, sti­mei și dragostei cu care masele, cetățenii patriei noastre înconjoa­ră conducerea partidului și sta­tului, pe tovarășul Nicolae Ceaușescu. Pe itinerariu se înscrie și mn­cheta piață „Elefterie" din cartie­rul Cotroceni. Aici este întîlnită aceeași atmosferă de îndestulare în aprovizionarea cu mărfuri și de satisfacție pentru calitatea și prețul produselor. Apoi, la „Națiunii"... Și aici cetățenii se string în jurul secretarului general al par­tidului, întrecîndu-se în a-i adresa cuvinte de caldă primire. Este o adevărată efuziune de sentimente în care se îmbină respectul și a­­fecțiunea, mulțumirea și recunoș­tința. După ce se vizitează hala, unde buna aprovizionare cu car­ne de toaie sortimentele, de toate calitățile este o realitate ce dă satisfacții nu numai gastronomice dar și vizuale, are loc o scenă de-a dreptul emoționantă. Cetățe­nii fac cerc în jurul­ tovarășului Nicolae Ceaușescu și-și declară deplina lor mulțumire pentru mo­dul în care este aprovizionata populația, își manifestă plenar sentimentele de m­ulitudine față de conducerea partidului și statului, față de­­ t­ovarășul Nicolae Ceaușescu personal, pentru grija pe care o poartă poporului. La „Traian", apoi la „Panteli­­mon" și în continuare la „Obor", în forfota mulțimii venite să facă piața, apariția tovarășului Nicolae Ceaușescu naște pentru moment o tăcere inspirată de sim­țul respectului, și îndată,, inspira­te tot de același simțămînt al res­pectului și dragostei, izbucnesc aplauze, se aud voci care rostesc „Trăiască tovarășul Nicolae Ceaușescu", „Trăiască Partidul Comunist Român", „Vă mulțumim din suflet pentru faptul de a vă afla în mijlocul nostru". S-a stat de vorbă cu cetățeni, bărbați și femei, cu vînzători, cu responsabilii piețelor și magazi­nelor. Secretarul general al parti­dului s-a interesat de calitatea produselor și a dat­ indicații pen­­tru evitarea în viitor a unor de­ficiențe ce se mai constată în a­­provizion­are. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu prin centrele de apro­vizionare și desfacere ale Capita­lei se încheie la piața „Doro­banți". Și la acest, ultim punct al itinerariului constatările sunt aceleași: produse sufi­ciente și­­ de bun­ă calita­te, prețuri accesibile. Cetățenii l-au primit pe secretarul general al partidului cu aceeași efuzie de sentimente, cu aceeași bucurie cu optimism și încredere carac­teristice oricărei întîlniri a condu­cătorului partidului și statului cu oamenii muncii din tara no­astră. (Agerprcs) In pagina a 5-, PLENARA CONSILIULUI UNIUNII NAȚIONALE A COOPERATIVELOR AGRICOLE DE PRODUCȚIE /МЪЩм ЩШк (Шк 1Н Я áM ш Anul Ш (X) > Щ Щ UI R 1 i Ш1ША 4 pag« — 30 bani ' ............... ^ Cu prilejul „Zilei învățătorului" DECERNĂRII, LA CONSILIUL DE STAT, A UNOR TITLURI ȘI ORDINE Cuvântul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Cu prilejul „Zilei învățătoru­lui", la Consiliul de Stat­ a avut loc, luni la amiază, solemnitatea decernării unor titluri și ordi­ne ale Republicii Socialiste Ro­mânia. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. La solemnitate au luat parte tovarășii Paul Niculescu-Mizil, Gheorghe Pană, Gheorghe Rădu­­lescu, Virgil Trofin, Ilie Ver­deț, Janos Fazekas, Manea Mă­­nescu, Dumitru Popescu, Leonte Răutu, Miron Constantinescu, precum și Miron Nicolescu, președintele Academiei Republi­cii Socialiste România, Mircea Malița, ministrul învățămîntului. In semn de prețuire a perso­nalului didactic pentru activita­tea meritorie în domeniul in­struirii și educării elevilor și studenților și a contribuției a­­duse la dezvoltarea învățămîn­­tului și culturii din patria noas­tă, au fost distinși cu titlul de­­ Confiniare în pag. a 3-a) Stimați tovarăși. Doresc, în primul rînd, să vă adresez dumneavoastră, tuturor a­­celora care au primit astăzi dis­tincții și ordine ale Republicii So­cialiste România, cele mai calde felicitări din partea Comitetului Central al Partidului Comunist Român,­a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre. (Vii aplauze). De asemenea, doresc ca,­­ în numele conducerii de partid și de stat, să adresez felicitări, cu prilejul Zilei învățătorului, tutu­ror cadrelor didactice din țara noastră. (Aplauze puternice). A devenit o tradiție să sărbăto­rim această zi în fiecare an și să facem, cu acest prilej, bilanțul activității desfășurate, să scrutăm viitorul spre a vedea ce avem de făcut pentru a asigura educarea tinerei generații în spiritul dra­gostei față de patrie, față de partid, față de cauza socialismu­lui și comunismului. Putem, în­­tr-adevăr, să fim mulțumiți de fe­lul în care cadrele didactice mun­cesc pentru educarea tineretului patriei. Avem rezultate bune în toate sectoarele învățămîntului, de altfel sîntem la încheierea anului școlar și se cunosc în linii gene­rale rezultatele, care — așa cum am spus — sînt bune. Fără în­doială, aceste rezultate sunt o ex­presie grăitoare a muncii pe care o depun cadrele didactice; ele sunt, totodată, expresia atitudinii serioase, a exigenței tineretului nostru față de el însuși, a străda­niilor sale de a învăța, de a folosi condițiile create de statul nostru pentru a-și însuși cit mai temeinic comorile științei și culturii înain­tate. Am putut să constatăm a­­ceastă atitudine înaintată și­­ în împrejurările grele din luna mai cînd, datorită inundațiilor catas­trofale, în multe județe a trebuit să facem față unor serioase greu­tăți. In aceste condiții, cadrele di­dactice, tineretul au fost alături de toti oamenii muncii, întelegînd că mai presus de orice era, în a­­cele momente, datoria față de pa­­trie, datoria de a acționa ferm, unii, sub conducerea partidului, pentru învingerea greutăților. Unanimita­tea cu care tineretul, cadrele di­dactice — la fel ca întregul nos­tru popor — au răspuns chemării partidului și au acționat în aceste împrejurări constituie o dovadă grăitoare a rezultatelor activității educative a școlii noastre. Iată de ce, cu atît mai mult, țin să adre­sez în această zi mulțumiri tutu­ror acelor care și-au îndeplinit și își îndeplinesc datoria față de ța­ră, față de popor, față de tineretul patriei noastre. (Aplauze puter­nice). Cunoașteți perspectivele dezvol­tării României socialiste în urmă­torii ani: înfăptuirea programului elaborat de Congresul al X-lea privind făurirea societății socialis­te multilateral dezvoltate în patria noastră va cere în continuare e­­forturi serioase, nu ne îndoim că poporul nostru va face aceste e­­forturi, va realiza în bune condi­­țiuni acest v­ast program. Dar, pe lîngă eforturi, se cer, totodată, ca­dre bine pregătite în toate dome­niile de activitate. Construcția societății socialiste și comuniste nu se poate face decît pe baza ce­lor mai avansate cuceriri ale științei și tehnicii, iar dumnea­voastră, slujitorilor școlii — înce­­pînd de la educatoare pînă la pro­fesori universitari, — vă revine sarcina de a asigura formarea instruirea în acest spirit a cadre­și­lor de m­îine ale patriei noastre. Este o misiune frumoasă, care ce­re spirit de abnegație, multă răb­dare — și, în același timp, ener­gie, exigență, pasiune, spre a face din tinerele vlăstare ale țării buni constructori ai socialismului, buni cetățeni ai patriei, gata să facă totul pentru înălțarea și fericirea ei. (Aplauze puternice). In anii care au trecut de la eli­berarea țării, cadrele didactice au înfăptuit întotdeauna cu consec­vență politica marxist-leninistă partidului nostru; sîntem convinși­­ că și în viitor ele vor munci cu abnegație și dăruire pentru înfăp­tuirea acestei politici, aducîndu-și contribuția la realizarea progra­mului de dezvoltare socialistă a patriei. (Vii aplauze). S-a spus foarte just aici că va trebui să acordăm o permanentă atenție educării tineretului nostru în spiritul patriotismului socialist, al prieteniei și frăției dintre oa­menii muncii, fără deosebire de naționalitate. In România trăiesc oameni de diferite naționalități — și tot ceea ce s-a creat pe aceste meleaguri este rezultatul muncii lor înfrățite, și făurirea socialis­mului este rezultatul muncii lor comune. In încercările grele prin care a trecut țara noastră, datorită inundațiilor, s-a evidențiat poate mai mult ca oricînd solidaritatea și unitatea trainică a tuturor oa­menilor muncii din patria noastră, fără deosebire de naționalitate, s-a sudat și mai mult această uni­tate. Școlii îi revine menirea no­bilă, de răspundere, de a contribui la formarea și educarea întregului nostru tineret în spiritul prieteniei și frăției dintre poporul român și naționalitățile conlocuitoare, al u­­nității întregului popor. (Aplauze). In același timp, școala trebuie să sădească în inimile tinerilor, în mintea lor, ideile solidarității in­ternationale, ale prieteniei cu po­poarele țărilor socialiste, cu po­poarele de pretutindeni în spiritul idealurilor păcii și colaborării, ti­neretul nostru trebuie să fie în primele rânduri ale luptei pentru afirmarea acestor înalte idealuri, deoarece numai în condițiuni de pace, de cooperare pașnică între toate popoarele, se poate asigura dezvoltarea cu succes a construc­ției socialismului și comunismului, se poate clădi viitorul mai bun al omenirii. (Aplauze puternice). Doresc, în încheiere, să vă urez încă o dată, dumneavoastră, tutu­ror cadrelor didactice, noi și succese în activitatea pe care noi desfășurați, multă sănătate și feri­c­cire, (Aplauze puternice, prelungi­te). COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN, TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU Participanții la Plenara Consi­liului Uniunii Naționale a Coo­perativelor Agricole de Produc­ție, în numele întregii țărănimi, al specialiștilor și celorlalți lu­crători din cooperativele agrico­le, exprimă Comitetului Central al Partidului Comunist Român, dumneavoastră personal, stima­te tovarășe Nicolae Ceaușescu, sentimentele de profundă recu­noștință și prețuire pentru pre­ocuparea statornică și grija deo­sebită acordate agriculturii, pro­gresului ei cît mai rapid, ridi­cării necontenite a bunăstării țărănimii, a nivelului de civili­zație al satelor patriei. Plenara a dezbătut pe larg sarcinile ce revin agriculturii cooperatiste din cele două pro­grame naționale privind gospo­dărirea rațională a apelor, extin­derea irigațiilor și a celorlalte lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și dezvoltarea în per­spectivă a zootehniei, adoptate de Plenara C.C. al P.C.R. din martie 1970, și a stabilit măsuri care să asigure realizarea obi­ectivelor de o excepțională în­semnătate cuprinse în aceste do­cumente. Apreciind efortul ma­terial uriaș pe care îl face sta­tul în scopul dezvoltării agri­culturii, țărănimea cooperatistă este hotărîtă să folosească cit­ mai rațional ajutorul acordat, să participe activ, cu toate mijloa­cele de care dispune, la înfăp­tuirea amplului program elabo­rat de partid în vederea inten­sificării și modernizării produc­ției agricole, dezvoltării econo­­mico-sociale a satului românesc. Plenara noastră a avut loc la scurt timp după ce în numeroa­­­sele zone ale țării calamitățile­ naturale au provocat pagube uriașe economiei, au inun­dat sute de așezări și în­tinse suprafețe de teren agricol, însuflețiți de exemplul eroic al clasei muncitoare care s-a do­vedit, și în aceste împrejurări grele, forța principală a socie­tății noastre, locuitorii satelor au răspuns cu bărbăție și dîr­­zenie chemării partidului de a-și înzeci eforturile în munca de refacere, pentru a asigura dez­voltarea continuă a agriculturii. Apreciind inițiativa Uniunii ju­dețene Teleorman a cooperati­velor agricole de producție de a vinde statului însemnate can­tități de produse peste contractate, toate uniunile cele ju­dețene s-au angajat să-și inten­sifice eforturile pentru a contri­bui la realizarea fondului cen­tral de stat, livrînd peste plan cantități suplimentare de produ­se agroalimentare. Participanții la Plenara Uniu­nii Naționale, dezbătînd sarcini­le actuale ce revin agriculturii cooperatiste, au stabilit un șir de măsuri menite să asigure în­deplinirea și depășirea planului de producție pe anul 1970. Pentru membrii cooperative­lor agricole, pentru toți locuito­rii satelor, constituie stimulen­te deosebit de puternice în creș­terea producției vegetale și a­­nimale recentele măsuri hotărî­­te de partid și guvern privind îmbunătățirea prețurilor de cum­părare a unor produse agricole, acordarea de prime pentru creș­terea animalelor, degrevarea de impozite a materialelor, insta­lațiilor, utilajelor și mașinilor necesare sectorului zootehnic și perfecționarea sistemului de a­­cordare a creditelor pe termen scurt. Toate aceste măsuri sti­mulative constituie încă o dova­dă a grijii pe care partidul și statul o acordă dezvoltării a­­griculturii, bunăstării țărănimii. Folosind cadrul favorabil creat de măsurile recent adoptate, în­treaga noastră țărănime va munci fără preget pentru a da economiei naționale, poporului, cantități sporite de produse agro­­ali­ment­are. Dezbătînd proiectul legii or­ganizării producției și a muncii în agricultură, Plenara îl consi­deră de o deosebită importanță pentru agricultura cooperatistă și apreciază că prevederile lui sunt menite să întărească disci­plina în muncă, răspunderea fie­cărui lucrător pentru folosirea din agricultură chibzuită cu maximum de randament, a fon­dului funciar, a efectivelor de animale, a plantațiilor și a ori­căror mijloace materiale și bă­nești de care dispune agricultu­ra noastră. Vom lua încă de pe acum toate măsurile organizato­rice care să conducă la îndepli­nirea prevederilor acestei legi. Asigurăm Conducerea dului, pe dumneavoastră Parti­per­sonal, tovarășe secretar general, că întreaga țărănime coopera­tistă, toți locuitorii satelor nu-și vor precupeți eforturile pentru înfăptuirea neabătută a Progra­mului Partidului de creștere pu­ternică a agriculturii, pentru ca această ramură de bază a eco­nomiei naționale să contribuie ,din plin la progresul patriei, la făurirea societății noastre socia­liste, multilateral dezvoltate. Consiliul Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole de Producție vizita in tara noastra A SAHUNLAHULUI IRANULUI, MUHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Maiestățile Lor Mohammad Reza Pahlavi Aryamehr, Șahinșahul Ira­nului, și împărăteasa Farah, aflați pe litoral, și-au petrecut diminea­ța de luni în largul Mării Negre la bordul vasului-școală Mircea. La sosirea în portul Mangalia, solii poporului iranian, împreună cu vicepreședintele Consiliului de Stat, Emil­ Bodnaraș, și celelalte persoane oficiale iraniene și româ­ne au fost salutați de viceamiralul Grigore Marteș, comandantul Ma­rinei Militare. In larg, silueta sveltă, binecu­noscută a vasului se leagănă u­­șor. Ofițerii și marinarii elevi sunt aliniați pe puntea navei, înalții oaspeți urcă pe vas. Sunt intonate imnurile de stat ale Iranului și Republicii Socialiste România.­­Pe catarg se înalță alături de pavilio­nul românesc cel al­ Iranului. Comand­antul școlii d­e ofițeri de marină, c­ăpitanul de rangul întîi Ilie Ștefan, și comandantul navei, căpitanul de rangul întîi Alexan­dru Hîrjan, prezintă raportul: „Na­va este gata de drum". Sunt mo­mente de un anumit ceremonial care fac parte din atmosfera spe­cifică a vieții marinărești. Suveranul­ Iranului și împără­teasa Farah ascultă cu atenție prezentarea istoricului navei, activității școlii de ofițeri. Vasul­a Mircea, aflat în serviciu din 1939, datorită amenajărilor efectuate în 1965 a devenit una din cele mai moderne nave-școală cu vele din lume, asigurînd în cele mai bune condiții instruirea pentru navigația pe mare a elevilor școlii de ofi­țeri pentru marina militară și cu­ (Continuare în pag. a 4-a) Cu prilejul aniversării a 25 de ani de la unirea regiunii Zakarpatia cu Ucraina Sovietică 0 delegație din județul Satu Mare a participat la festivitățile de la Ujgorod In zilele de 27—29 iunie, la in­vitația Comitetului regional Za­karpatia al P.C. din Ucraina și a Sovietului regional, o delegație din județul Satu Mare a făcut o vizită la Ujgorod și a participat la festivitățile prilejuite de împli­nirea unui sfert de veac de la unirea regiunii Zakarpatia cu Ucraina Sovietică. Din delegație au făcut parte to­varășii Iosif Uglar, prim-secretar al Comitetului județean Satu­­ Ma­re al P.C.R., președintele Comite­tului executiv al Consiliului popu­lar județean, conducătorul delega­ției, Ioan Vida, vicepreședinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular județean, și Nicolae Zaharia, muncitor la întreprinde­rea „1 Septembrie". Ziua învățătorului Nimic mai firesc — într-o țară care pune la temelia dezvoltării sale cele mai alese cuceriri ale minții omenești — decît înscrie­rea Zilei învățătorului în ca­lendarul festiv. Prețuită azi, ca nicicînd în trecutul ei de strădanii și succese, apreciată de partid ca principal canal de difu­zare a științei și culturii, de îm­bogățire a minții, de modelare a caracterelor și formare cetățe­nească a tinerelor generații, școa­la românească face an de an pași însemnați pe drumul propriei de­­săvîrșiri. Iar prețuirea ce i se acordă este implicit o prețuire a slujitorilor ei — ,învățătorii­ și profesorii de pe întreg cuprinsul patriei. Ca la orice popas sărbătoresc, se fac, firesc, în această zi, bi­lanțuri și se jalonează perspecti­ve. Sărbătoarea este înțeleasă astfel ca un moment de matură chibzuință între anul care­­ a’ tre­cut și anul care vine, ca un punct de pornire spre noi ascensiuni în domeniul plămădirii de conștiințe și caractere. Sarcina complexă, de mare cinste, preconizată de Con­gresul al II-lea, potrivit căreia „școala trebuie să dea societății atît buni specialiști, cit și cetă­țeni înaintați, cu orizont larg, cu spirit de inițiativă, cu o minte receptivă­­ a tot ce e nou și avan­sat, cu înalt spirit de responsabi­litate față de îndatoririle sociale", V­i găsește în activitatea școlară diurnă o tot mai fidelă și compe­tentă acoperire în fapte de in­strucție și educație. Profesorii și învățătorii din șco­lile județului nostru, împreună cu zecile de mii de elevi pe care-i îndrumă, au desfășurat o muncă asiduă în acest an școlar. In ulti­ma perioadă, s-au situat cu cinste, în clipele grele, în primele rân­­duri ale luptei împotriva calami­tăților naturale din această primă­vară ca și în acțiunea tenace de înlăturare a efectelor acestora. Numeroase acte de devotament și curaj au fost înscrise astfel de școală în cartea de aur a­ muncii educative. Deși într-o bună parte din șco­lile județului cursurile nu au pu­tut fi încheiate — ele urmînd să se încheie în prima jumătate a lunii septembrie — se pot estima rezultate de ansamblu pozitive, superioare celor din anii prece­denți. Intre acestea se evidenția­ză cele de la examenele de baca­laureat ca și cele obținute de elevii claselor a VIII-a. Anul școlar 1969—1970 a în­demnat primul an de transpunere în viață a h­otărîrii partidului, pri­vind trecerea la școala de 10 ani. Dispunînd din timp de baza mate­rială, de efective de elevi și cadre didactice corespunzătoare,­ cele 31 unități școlare din județ au desfășurat o bună activitate teoretică și practică în vederea școlarizării celor aproape elevi înscriși în prima clasă 1.300 noului ciclu. Numeroase dovezi a pun în evidență rezultatele remar­cabile ale instruirii și educației în județul nostru, lărgirea bazei materiale, a posibilităților de șco­larizare. Au fost construite noi localuri de școală, laboratoare, in­ternate, a crescut numărul sălilor de clasă, al cadrelor didactice și personalului auxiliar. Grijii și atenției acordate școlii de către partid, cadrele didactice i-au răs­puns entuziast, cu rezultate din ce în ce mai bune. Și la acest sfîrșit de an școlar corpul profe­soral dă patriei un nou contigent de tineri pregătiți să-și înceapă ucenicia în diferite domenii, să-și aducă contribuția la munca de făurire a valorilor materiale și spirituale. Cadrele didactice din județul nostru au tot mai clară înțelegerea rolului școlii în complexul vieții noastre sociale și simt necesitatea continuei lor per­fecționări. Numeroși învățători și profesori se remarcă prin calita­tea deosebită a muncii lor, prin rezultatele frumoase la concursuri, în obținerea unor grade și gra­dații didactice. O recentă sesiune (Continuare în pag. a 3-a)

Next