Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-08-04 / No. 762

fj ARGUS Măsuri pentru... fără măsură Penibil, dar cît se poate de adevărat, iar eventualele repro­șuri ale conducerii restaurantu­lui „Cina" sînt inutile. Mai de­­gra­bă ar fi necesar ca împreu­nă cu barmanii de la bufetul restaurantului să studieze un anum­it capitol din regulamen­tul de funcționare, care spune dai1, că „nu se se­rvesc persoa­ne în stare de ebrietate". Nu de alta, dar de la un timp încoa­ce, strada Horea — aflată în plin centru al orașului, spațiul din­­ jurul clădirii Teatrului de Nord și trotuarele cîtorva străzi lăturalnice, au devenit „saltele" pentru­ cei care părăsesc bufe­tul restaurantului în stare de .. . imponderabilitate. O tavernă nu m­­ai puțin renumită a de­venit și bufetul din piața mică. „E“ strada Cărăușilor în cele sesizate, aveți drep­tate, stimate tovarășe C-tin Polgar. Strada pe care locuiți dv. (25 Octombrie) deși „intră" direct în centrul orașului probabil una din cele mai fru­mi­noase din Satu Mare, a deve­nit (și nu de ieri­t de alaltă­ieri) un fel de estradă pentru cărăuși, care mai de care mai certăreți și petrecăreți. Bine că aveți spații verzi că sunt și destui cai să le pască. Sesizăm și noi pe cei în drept și le trans­mitem o invitație să asiste la spectacol. Gratuit. De la orele 3 dimineața pînă la 11 noaptea. Pădurea freamătă înarmat cu o secure, pregătit adică să înfrunte doi arbori... colosali. Gheorghe Neste din Racșa (nr. 279­b) a descins în pădurea din apropierea satului. Ajuns aici și-a scos bocceaua, a pus-o pe o buturugă să nu se ude, a luat securea de coadă, și, după ce și-a ridicat nițel dopul de pe ochi, a.. . ochii doi giganți (mijlocii“­­ sic’.), li­nul avînd în secțiune diametrul de 42 cm, iar celălalt 48 cm. Nu multă vreme după asta, cele două tulpini de fag erau, la orizontală. Se spune că pădurea freamă­tă, că foșnetul ei poate fi des­cifrat. Așa se explică poate faptul că isprava lui Neste s-a aflat, cazul fiind cercetat, iar autorul amendat cu 1.000 lei. Măcar în zilele cînd mercurul urcă Vara asta a fost (și mai este în­că)o­ imensă rezervație de.. . sur­­prine. Cînd foarte, foarte rece, cîntî foarte, foarte cald. Mai sunt deci și zile în care mercu­rul termometrelor urcă, cînd cetățenii municipiului Zile ar consuma multă înghetată. Ei, bine, riu de puține ori cetățea­nul care străbate drumul din centrul orașului pînă la gară, de pildă, și întîlnește o tone­­tă la care să poată cumpăra o înghețată. (Puținele excepții nu pot salva situația). Oricum, în cadrul T.A.P.L. problema respectivă ar putea fi tratată cu mai multă ... căl­dură. Din balanță Locuitorii comunei Batarci, cunoscîndu-și datoria, veneau la consiliul popular comunal a­­ducînd bani pentru a face di­verse plăți. încasările însă le contabiliza contabilul consiliu­lui, Macovei Ciobanu, care, cu­noscîndu-și datoria (nu cea de funcționar cinstit, ci cea de... invers), contabiliza unele sume, nu în carnetul consiliului, ci în cont propriu. Și astfel și-a însușit omul suma d­e 1.497 lei. Din moment ce Macovei Cio­banu a turnat suma în pro­priu­l buzunar, n-ar fi oare ni­merit să i se măsoare și lui fap­ta tot cu ... balanța? Nu de al­ta, dar să vedem încotro încli­nă ȘTRANDUL Prima duminică din au­­gust s-a topit in celor 30 și... mai focul bine de grade. Consecința, în­­cepînd cu orele matinale, străzile vecine cu ștran­dul au cunoscut o revăr­sare constantă de lume. Ștrandul — printr-o mun­că plină de migală — a­­ceasta oază de pe malul Someșului — a fost re­dată sătmărenilor după ce in urma inundației ră­măsese de nerecunoscut. Duminică ștrandul n-a mai putut — literalmente — încape lumea. N-am putut calcula exact den­sitatea pe fiecare metru patrat... locuită, dar sondajele ne-au per­mis să estimăm destul de exact cantitatea de nervi ce trebuie să o risipeas­că aici cei veniți pentru a petrece o zi cu aerul, soarele și apa. Dacă în privința unui loc sub soare lucrurile se mai rezolvă — de apă nu mai vorbim (mai ales de cea din bazin, putină și mur­dară, plutind pe ea res­turi de ogari, chibrite și chiar alimente!)... In pri­vința ospitalității mai sunt multe de făcut. Ceea ce șochează în primul rînd pe omul ce renunță la dușul rece din propria baie, intrat pe poar­ta ștrandului, este ex­trem de proasta deservi­re. In anii trecuți se pu­tea închiria de la punctul specializat al ștrandului slipuri, obiecte de plajă. Acum nu. Tot în anii trecuți era la ștrand o unitate a C.C.L.. care vindea și ea articole de plajă, mingi, mă rog, ce dorea omul să cumpere și ce avea unitatea. In acest sezon nu­­ funcțio­­nează nici amintitul ma­gazin. Mai era, în sfîrșit, aici un chioșc al C.L.F. Nu­ mai e nici el... A venit apa și le-a luat pe toate. Și cu asta, basta, ne uităm pe Someș la va­ ț­­e, căutîndu-le. Să fiu­­ bineînțeles: spațiile co­­merciale n-au fost minate­­ de ape, doar grija bunu-­l lui gospodar și interesul ] pentru buna găzduire a­­ celui ce frecventează­­ ștrandul, s-au „Înecat” în­­ acest sezon. In con­se­­­­cință, a mai rămas unita­­­­tea T.A.P.L., care face ce­­ poate. Vinde răcoritoare,­­ cite ajung, coniac în­­ schimb cît dorește omul.­­ Apoi terasa unității a mai fost duminică și tea­­­­trul unor adevărate lup­­t­­e. Miza, cele 1.000 de­­ sticle de bere care s-au­­ vîndut cu sacoșa . ■. sau­­ cu jumătatea de sticlă, i Am văzut aici oameni­­ pașnici, de altfel în res­­­­tul săptămînii, deveniți­­ pe dată de nerecunoscut,­­ transfigurați de minte. ) Cauza: o banală sticlă de­­ bere, adjudecată, de ve­­­­cinul, care, datorită ha­­­­zardului abstract avea i mina cu ceva mai lungă,­­ suficient ca să-i smulgă­­ ospătarului sticla. Am vă­­­­zut și ospătari îmbrîn­ 1 citi. (Cetățeanul DĂNI­ )­LĂ GH. MELEG, angajat­­­ al Fabricii de mobilă și­­ trăitor pe strada Marti­­­­rilor Deportați nr. 10, a­ fost eroul unei astfel de­­ scene dezgustătoare).­­ REVENIM, supunînd­­ atenției Direcției com­er­­­­ciale modul de deservire­­ și neglijența organizații­­­­lor comerciale în ce pri­­­­vește ștrandul. Adminis­­­­trației ștrandului îi ce­ l rera mai multă fermitate d­in sectorizarea ștrandu­­­­lui: locuri de joacă, de plajă, precum și grijă pentru igienă, puncte de prim ajutor, iar made etc. Toate acestea în intere­sul de a facilita încă în acest sezon clipe de des­tindere adevărată la ștrand. ‡ De ce Dante nu vrea să-și cumpere un autobuz Mai deunăzi, hoină­rind prin grădina populară, întîlnesc un cetățean ciudat, în costumație medieva­lă, cu chipul străveziu. — Eu sunt Dante — îmi spune tară nici o introducere. — Ei, și? îi răs­pund, oarecum sur­prins­— Cum, ei și? N-ai mai auzit de numele ăsta? — De auzit am a­­uzit dar ăla a trăit prin secolul al XIII- lea... Cică a scris ce­va comedie, apoi a murit cu... cunună. Pe cînd tu bafi ci ră­pit­— Ce cîmpii dom'le cînd aici suntem­ ca-n­­tr-o pădure. Sînt Dante din cap pină-n picioare. Uite aici și cununa de lauri. Ei, le-ai convins? — De convins m-ai convins, dar nu înțe­leg cum de-ai ajuns din Infernul tău toc­mai la Satu Mare. Căci fără autobuz, doar pe măgar căla­re. .. — Dacă mă jig­nești, nu-ți mai spun nimic- Află că am tre­cut prin toate trepte­le infernului și am a­­juns în Paradis. Dar e greu cu sfinții. Mai ales cu șeful sfinților. — Ei nu rău. — După șase vea­curi, șeful mi-a apro­bat să mă însor cu Beatrice. Dar mi-a pus o condiție. Să-i fac cadou un autobuz, cu șofer cu tot. Păi, găsești pe-aici pe la noi cile vrei­ Vite, aici, la doi pași, autogara de călători. Imprumuți unul pen­tru o lună, cu șofer. Dar bani ai? Citi vrei/ Elibe­rați de caseria Pa­radisului. — Atunci, hai. Oprim la primul a­­utobuz. Gata de drum: Tarna Mare. Abia reușim să-l ocolim. Apoi al doilea, al tre­ilea, al patrulea­.. și așa mai departe. Pli­ne cu­ praf, murdare, de zici că au parcurs tot drumul iadului. A­­bia prididim să înain­tăm prin mulțimea de oameni сi-și caută lo­curile. Ce face mulți­mea asta? mă-ntrea­­bă Dante, de pe a că­rui iafä apa curgea șiroaie. — Pleacă care în­cotro, spre casele lor. FOILETON Lucrează în oraș și fac naveta în satele din împrejurimi. Vrea să-mi spună ceva, dar atenția ne este atrasă de niște strigăte de-a dreptul înfricoșătoare: „Coborîți -jos mă­garilor! N-auziți, tîm­­piților? Coborîți că vă ia mama dracului!“. Mulțimea se mișcă încoace și-ncolo de­rutată. înjurături, în­ghesuieli, ghionturi, picioare strivite, serii strigă unul de­la altul, ca pe un maidan pustiu. Se joacă de-a prinselea. — Ce țipi așa, de-mi spargi timpane­le? — îl întrebă Dante pe un vlăjgan, dar mina acestuia e gata să-l prindă de beregată. — Ce-i amice, nu ți-e bine, vezi că?... Din palidă, fața poe­tului albise de spai­mă. Mă rog, mă rog. Am spus și eu așa. Credeam că ar fi mai bine s-o pornești spre Solduba, cum scrie pe mașină, căci și tim­pul ți-a trecut. De unde să vă știu obi­ceiurile? — Ce obiceiuri dom­­le? Cui nu-i place, să meargă pe jos! Aici eu comand. Ajung la timp, n-avea grijă. Jenat, l-am tras de mînecă. Ne-am conti­nuat drumul călcînd de astă dată pe șu­voaie de ulei și ben­zină. Cînd am ieșit în strada Crișan mi-a întins mina. Tăcea-­ți înțelegeam. —■ Dar cu mașina cum rămîne? Renunț la ea. Așa prăfuite și mur­dare, cu rezervoare­le sparte n-au ce cău­ta nici în infern. Ci­ despre șoferi, „ama­bili" cum sunt, i-aș destina pentru o nouă serie la „Șoferii iadu­lui". Așa că, prietene, adio. Prefer asinul, calul și măgarul. Nu­mai Beatrice să mă înțeleagă- Dar te-aș ruga să semnalezi a­­colo unde trebuie ca să se facă puțină or­dine pe aici... Și dus a fost. P.S- Cele relatate s-au petrecut în ziua de 30 iulie, orele 18.20 în autogara de călă­tori- Considerăm do­rința poetului ca un testament și ne adre­săm conducerii Auto­bazei Satu Mare să-l ducă — dacă se poa­te — la îndeplinire. N-am vrea să se tre­zească peste noapte cu stafia lui la căpă­­tâ­. GR. PAUL CRONICA SATMAREANA BULETIN METEOROLOGIC Vremea se menține călduroasă, cu cerul variabil, local vor cădea averse de ploaie însoțite de des­cărcări electrice. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 13— Î9 grade, iar maximele între 25— 31 grade. Vînt în general slab. calendar/ Simion Sanielevici 1870-1963 La 4 august a.c. se împlinesc 100 de ani de la nașterea matematicia­nului român Simion Sanielevici. Născut în 1870, Simion Sanielevici și-a început activitatea științifică în 1906, elaborînd lucrări în domeniul ecuațiilor diferențiale, domeniu care a constituit mai tîrziu și obiectul tezei sale de doctorat susținută la Paris în anul 1908. In teza sa a u­­tilizat, în studiul problemei, teoria ecuațiilor integrale, ce constituia pe vremea lui unul dintre cele mai mo­derne domenii ale analizei. După ce a revenit în țară, Simion Sanielevici a funcționat la Bucu­rești ca profesor în învățămîntul me­diu și totodată conferențiar la Fa­cultatea de științe pînă în 1920, cînd a fost numit profesor titular la U­­niversitatea din Iași, la catedra de analiză. Aici a desfășurat o strălu­cită activitate didactică. Cursurile sale se caracterizează printr-o ex­punere clară și o rigurozitate per­fectă. Fiind foarte prietenos, deopo­trivă cu colegii și cu studenții, se bucura printre ei de un mare pres­tigiu și de o mare popularitate. In anul 1929 a trecut la catedra de mecanică rațională și în această perioadă a publicat cartea sa intitu­lată ,,Curs de mecanică rațională“, ce s-a bucurat de un mare succes în lumea științifică. In timpul funcționării ca profe­sor la Universitatea din Iași, Si­mion Sanielevici a îmbinat preocu­pările sale didactice cu cele științi­fice, extinzîndu-și sfera preocupări­lor matematice și la alte dome­nii (algebră sau mecanică), iar mai tîrziu, după ce în anul 1938 a ieșit la pensie și s-a stabilit la București, s-a preocupat de probleme privind geometria neeuclidiană sau teoria numerelor. Pentru activitatea sa bogată în do­meniul științelor exacte. Simion Sa­nielevici a fost numit în 1948 mem­bru al Academiei Republicii Socia­liste România. Prin activitatea sa vastă și labo­rioasă, Simion Sanielevici a contri­buit în mare măsură la dezvoltarea actuală a științei matematice în ța­ra noastră. Liceul de Goregrafie din Cluj Calea Turzii nr. 2; Telefon: 1-35-49, organizează EXAMENE DE SELECȚIONARE DE TALENTE în ur­mătoarele localități: Satu Mare — marți 4 august 1970, orele 8—14, în localul Liceului „M. Eminescu". Căței — marți 4 august 1970, orele 9—12, în localul Casei de cultură. Negrești-Oaș — miercuri 5 august 1970, orele 9—12 în lo­calul Casei de cultură. Se pot prezenta elemente cu înclinații deosebite pentru dans (atît băieți, cît și fete), care au absolvit clasa a Ill-a sau a IV-a a școlii generale. Marți 4 august 1970 TELEVIZIUNE = Marți 4 august 1970 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18.05 Dialog cu­ sala. Emisiune pentru tineret. Сă vreți să știți despre califica­rea la locul de muncă? 18.35 Stu­dioul artistului amator. Film. Vă prezentăm Cineclubul C.F.R. Ti­mișoara. Estradă. Muzică ușoară și cuplete satirice și umoristice. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru. „Luceafărul" de Barbu Ștefănescu- Delavrancea. 21.40 Aeronautică. 22.10 Anunțuri — publicitate. 22.20 Studio dans TV. 22.50 Tele­jurnalul de noapte. 23.00 închi­derea emisiunii. Unde mergem? SATA MARE — Victoria: Argo­man superdiabolicul (film italian, color, cinemascop); la grădină­ ,24—25 nu se înapoiază (film so­vietic, rulează începînd de la ora 20,30). Popular: Jurnalul unei ca­meriste (film francez, cinemascop); CĂRBI : Popular: Domnișoara doctor (film italian, color); 23 Au­gust: Vîrsta ingrată (film francez, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ: Că­lătorul cu bagaj (film sovietic, ci­nemascop); TĂȘNAD: Via Mala (film din R.F.G., color); BERVENI: Dimineața devreme (film sovietic, cinemascop); HALMEU: Rolls Roy­­ce-ul galben (film englez, color, cinemascop); SANISLAU: Marele '­'"-pe (film din R.D.G., color, ci­nemascop). Frunzarele și fructele arborilor în completarea bazei furajere Pădurile pot oferi și în acest an o însemnată sursă de frunzare și fruc­te pentru completarea ba­zei furajere. Frunzele și ramurile recoltate de la diferiți arbori pot fi strîn­­se, uscate și păstrate timp îndelungat. Dintre frun­zare cele mai importante sunt cele de plop, mes­teacăn, salcie, salcîm, a­­rin și tei. Frunzele de mesteacăn, de arin și de plop sunt mai hrănitoare, deoarece conțin un procent mai ridicat de calciu (9-12 grame la kilogramul de substanță uscată) și toto­dată sunt bogate în caro­ten, (120-160 miligrame la kilogramul de substan­ță uscată). In ce priveș­te valoarea nutritivă, a­­ceasta diferă după spe­cia arborilor de la care provin , puterea de hră­­nire a unui kilogram de frunze fiind egală cu cea a unui kilogram de fin de o calitate mijlocie. Frunzele de fag, ste­jar, alun, deși hrănitoa­re, conțin o cantitate ma­re de tanin și pot pro­duce tulburări gastro-in­­testinale, de aceea se dau în cantități mai mici. In general, cantitatea ce se administrează în hrana animalelor este ur­mătoarea : la vacile cu lapte 4-5 kg, la cai 4-5­ kg, iar pentru oi între 1-1,5 kg pe zi. De altfel, oile și caprele folosesc cel mai bine furajul arbo­­rifer. Frunzele de pin constituie pentru păsări o importantă sursă de vi­tamina A în timpul ier­nii. Pentru o valorificare mai bună a frunzarelor acestea se pot toca la 1,5 cm și prepara prin înmuiere. O metodă bună este dospirea, în care scop se folosește melasa. Animalele consumă cu mai multă plăcere frun­zarele preparate, deoa­rece furajul capătă un miros aromat și un gust acrișor. In afara fr­unzarelor, în hrana animalelor pot fi folosite fructele spe­ciilor arboricole, ca : ji­rul și ghinda. Jirul se poate utiliza în hrana porcilor fie sub formă pisată, fie uruial. Conține grăsime pînă la 25 la sută și 13-14 la su­tă substanțe proteice. Ji­rul se păstrează în încă­peri uscate și în straturi subțiri de 10 cm pentru a se evita alterarea. Se folosește în amestec cu diferite furaje și nu se va da în cantități ce de­­pășesc 30 la sută din amestec, de­oarece alt­fel poate produce into­xicații, din cauza unui alcaloid pe care-l conți­ne. Ghinda poate fi folosi­tă în hrana animalelor, îndeosebi a porcilor. De­și este mai săracă în sub­stanțe proteice, în schimb are un conținut mult mai mare de hidrati de carbon — 37-60 la sută. Și ghinda conține sub­stanțe toxice, din care cauză are un efect cons­tipant. De aceea se re­comandă să se adminis­treze în amestec cu fu­laje și substanțe laxa­tive — rădăcinoase sau melasă. Pentru a se în­lătura amăreala, se în­moaie în apa rece, care se schimbă de cîteva ori. Cantitatea care se dă în furajare este 4-5 kg la porci (în stare proaspătă) și 1-1,5 kg (în stare us­cată). La început de fu­­rajare se dă în cantități mai mici, mărindu-se treptat doza pînă la can­titatea amintită. Pădurile din zona Oa­șului, a Codrului, precum și cele de șes pot cons­titui o rezervă însem­nată de furaje prin co­lectarea frunzarelor și a fructelor. Cunoscînd că frunzele au valoarea nu­tritivă maximă în perioa­da lunii august, se im­pune ca pretutindeni a­­colo unde se constată un deficit de furaje să se recolteze cantități cît mai mari de frunzare. ȘCOALA PROFESIONALĂ DE CONSTRUCȚII SATU MARE pregătește muncitori calificați pentru I.J.C. și I.P.I. în următoare­le meserii: — Ziduri construcții; Dulgheri; Instalatori de instalații tehnico-sanitare și de gaze; Montatori de elemente prefabricate din beton armat; — Electricieni de construcții și instalații industriale. Condiții. Se pot prezenta absolvenți ai școlilor generale de 8 ani, pină la vîrsta de 17 ani. înscrierile pentru examenul de admitere se fac zilnic la se­cretariatul școlii de pe strada Ecaterina Teodoroiu nr. 1. între orele 8—15, incepînd cu data de 1 august. La înscriere se vor prezenta următoarele acte: — Extrasul de naștere (copie legalizată); Certificatul de absolvire a școlii generale de 8 ani; — Certificatul medical (radioscopia pulmonară și analiza sîngelui). Examenul va avea loc între 2—14 septembrie 1970 din urmă­toarele obiecte: — L. română (scris și oral); • Matematică (scris și oral). Grupul școlar sanitar Satu Mare aduce la cunoștință că pentru anul școlar 1970—1971 vor avea loc următoarele examene de admitere: ȘCOALA PROFESIONALĂ care va funcționa cu următoarele profite: — Surori medicale; Surori pediatre; — Moașe: înscrierile se vor face între 10 august — 28 august 1970. Pentru înscriere sînt necesare următoarele acte: — Cerere de înscriere: — Certificat de naștere în original și copie care va fi lega­lizată de școală; — Certificat de absolvire a școlii generale — în originali — Certificat medical, care va cuprinde și analiza sîngelui, efectuată în ultimele trei săptămîni și examenul radiologic pul­monar, efectuat în ultimele trei luni. Limitele de vîrstă sunt următoarele: — Pentru surori medicale și surori pediatre — 16 ani împli­niți pînă la 31 decembrie 1970; — Pentru moașe, 18 ani împliniți pînă la data de 31 decem­brie 1970. Examenul se va ține din următoarele materii: — Limba română — scris și oral; — Anatomia, fiziologia și igiena omului — scris și­ oral. Examenul de admitere se va ține între 1—10 septembrie 1970 la sediul școlii din Satu Мате. ȘCOALA TEHNICĂ (POSTLICEALA) primește candidați pentru: — Asistenți medicali; — Asistente pediatre, înscrierile se vor face între 8—20 septembrie 1970 Pentru înscriere sunt necesare următoarele acte: — Cerere de înscriere; — Certificat de naștere în original și copie care va fi lega­lizată de școală; — Diploma de bacalaureat sau certificatul de absolvire a li­ceului — în original­ — Certificatul medical care va cuprinde și analiza sînge­­lui, efectuată în ultimele trei săptămîni și examenul radiologic pulmonar, efectuat în ultimele trei luni. Materiile de concurs sînt următoarele: — Anatomia și fiziologia omului — scris și oral; — Chimia — scris. Concursul se va desfășura începînd cu data de 22 septembrie 1970, la sediul școlii din Satu Mare. Atît pentru școala profesională, cît și pentru școala tehnică se fixează următoarele centre de înscriere, care vor funcționa zilnic între orele И—14. — Satu Mare — Piața Păcii nr. 10. ■ Baia Mare — str. Avram Iancu nr. 5. — Sighetul Marmației — Pi­ața Libertății nr. 0. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj I. Telefon, 2379, Abonamentele se fac la pflețile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Tiparul, întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026

Next