Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)
1970-08-04 / No. 762
fj ARGUS Măsuri pentru... fără măsură Penibil, dar cît se poate de adevărat, iar eventualele reproșuri ale conducerii restaurantului „Cina" sînt inutile. Mai degrabă ar fi necesar ca împreună cu barmanii de la bufetul restaurantului să studieze un anumit capitol din regulamentul de funcționare, care spune dai1, că „nu se servesc persoane în stare de ebrietate". Nu de alta, dar de la un timp încoace, strada Horea — aflată în plin centru al orașului, spațiul din jurul clădirii Teatrului de Nord și trotuarele cîtorva străzi lăturalnice, au devenit „saltele" pentru cei care părăsesc bufetul restaurantului în stare de .. . imponderabilitate. O tavernă nu mai puțin renumită a devenit și bufetul din piața mică. „E“ strada Cărăușilor în cele sesizate, aveți dreptate, stimate tovarășe C-tin Polgar. Strada pe care locuiți dv. (25 Octombrie) deși „intră" direct în centrul orașului probabil una din cele mai fruminoase din Satu Mare, a devenit (și nu de ierit de alaltăieri) un fel de estradă pentru cărăuși, care mai de care mai certăreți și petrecăreți. Bine că aveți spații verzi că sunt și destui cai să le pască. Sesizăm și noi pe cei în drept și le transmitem o invitație să asiste la spectacol. Gratuit. De la orele 3 dimineața pînă la 11 noaptea. Pădurea freamătă înarmat cu o secure, pregătit adică să înfrunte doi arbori... colosali. Gheorghe Neste din Racșa (nr. 279b) a descins în pădurea din apropierea satului. Ajuns aici și-a scos bocceaua, a pus-o pe o buturugă să nu se ude, a luat securea de coadă, și, după ce și-a ridicat nițel dopul de pe ochi, a.. . ochii doi giganți (mijlocii“ sic’.), linul avînd în secțiune diametrul de 42 cm, iar celălalt 48 cm. Nu multă vreme după asta, cele două tulpini de fag erau, la orizontală. Se spune că pădurea freamătă, că foșnetul ei poate fi descifrat. Așa se explică poate faptul că isprava lui Neste s-a aflat, cazul fiind cercetat, iar autorul amendat cu 1.000 lei. Măcar în zilele cînd mercurul urcă Vara asta a fost (și mai este încă)o imensă rezervație de.. . surprine. Cînd foarte, foarte rece, cîntî foarte, foarte cald. Mai sunt deci și zile în care mercurul termometrelor urcă, cînd cetățenii municipiului Zile ar consuma multă înghetată. Ei, bine, riu de puține ori cetățeanul care străbate drumul din centrul orașului pînă la gară, de pildă, și întîlnește o tonetă la care să poată cumpăra o înghețată. (Puținele excepții nu pot salva situația). Oricum, în cadrul T.A.P.L. problema respectivă ar putea fi tratată cu mai multă ... căldură. Din balanță Locuitorii comunei Batarci, cunoscîndu-și datoria, veneau la consiliul popular comunal aducînd bani pentru a face diverse plăți. încasările însă le contabiliza contabilul consiliului, Macovei Ciobanu, care, cunoscîndu-și datoria (nu cea de funcționar cinstit, ci cea de... invers), contabiliza unele sume, nu în carnetul consiliului, ci în cont propriu. Și astfel și-a însușit omul suma de 1.497 lei. Din moment ce Macovei Ciobanu a turnat suma în propriul buzunar, n-ar fi oare nimerit să i se măsoare și lui fapta tot cu ... balanța? Nu de alta, dar să vedem încotro înclină ȘTRANDUL Prima duminică din august s-a topit in celor 30 și... mai focul bine de grade. Consecința, începînd cu orele matinale, străzile vecine cu ștrandul au cunoscut o revărsare constantă de lume. Ștrandul — printr-o muncă plină de migală — aceasta oază de pe malul Someșului — a fost redată sătmărenilor după ce in urma inundației rămăsese de nerecunoscut. Duminică ștrandul n-a mai putut — literalmente — încape lumea. N-am putut calcula exact densitatea pe fiecare metru patrat... locuită, dar sondajele ne-au permis să estimăm destul de exact cantitatea de nervi ce trebuie să o risipească aici cei veniți pentru a petrece o zi cu aerul, soarele și apa. Dacă în privința unui loc sub soare lucrurile se mai rezolvă — de apă nu mai vorbim (mai ales de cea din bazin, putină și murdară, plutind pe ea resturi de ogari, chibrite și chiar alimente!)... In privința ospitalității mai sunt multe de făcut. Ceea ce șochează în primul rînd pe omul ce renunță la dușul rece din propria baie, intrat pe poarta ștrandului, este extrem de proasta deservire. In anii trecuți se putea închiria de la punctul specializat al ștrandului slipuri, obiecte de plajă. Acum nu. Tot în anii trecuți era la ștrand o unitate a C.C.L.. care vindea și ea articole de plajă, mingi, mă rog, ce dorea omul să cumpere și ce avea unitatea. In acest sezon nu funcționează nici amintitul magazin. Mai era, în sfîrșit, aici un chioșc al C.L.F. Nu mai e nici el... A venit apa și le-a luat pe toate. Și cu asta, basta, ne uităm pe Someș la va țe, căutîndu-le. Să fiu bineînțeles: spațiile comerciale n-au fost minate de ape, doar grija bunu-l lui gospodar și interesul ] pentru buna găzduire a celui ce frecventează ștrandul, s-au „Înecat” în acest sezon. In consecință, a mai rămas unitatea T.A.P.L., care face ce poate. Vinde răcoritoare, cite ajung, coniac în schimb cît dorește omul. Apoi terasa unității a mai fost duminică și teatrul unor adevărate lupte. Miza, cele 1.000 de sticle de bere care s-au vîndut cu sacoșa . ■. sau cu jumătatea de sticlă, i Am văzut aici oameni pașnici, de altfel în restul săptămînii, deveniți pe dată de nerecunoscut, transfigurați de minte. ) Cauza: o banală sticlă de bere, adjudecată, de vecinul, care, datorită hazardului abstract avea i mina cu ceva mai lungă, suficient ca să-i smulgă ospătarului sticla. Am văzut și ospătari îmbrîn 1 citi. (Cetățeanul DĂNI )LĂ GH. MELEG, angajat al Fabricii de mobilă și trăitor pe strada Martirilor Deportați nr. 10, a fost eroul unei astfel de scene dezgustătoare). REVENIM, supunînd atenției Direcției comerciale modul de deservire și neglijența organizațiilor comerciale în ce privește ștrandul. Administrației ștrandului îi ce l rera mai multă fermitate din sectorizarea ștrandului: locuri de joacă, de plajă, precum și grijă pentru igienă, puncte de prim ajutor, iar made etc. Toate acestea în interesul de a facilita încă în acest sezon clipe de destindere adevărată la ștrand. ‡ De ce Dante nu vrea să-și cumpere un autobuz Mai deunăzi, hoinărind prin grădina populară, întîlnesc un cetățean ciudat, în costumație medievală, cu chipul străveziu. — Eu sunt Dante — îmi spune tară nici o introducere. — Ei, și? îi răspund, oarecum surprins— Cum, ei și? N-ai mai auzit de numele ăsta? — De auzit am auzit dar ăla a trăit prin secolul al XIII- lea... Cică a scris ceva comedie, apoi a murit cu... cunună. Pe cînd tu bafi ci răpit— Ce cîmpii dom'le cînd aici suntem ca-ntr-o pădure. Sînt Dante din cap pină-n picioare. Uite aici și cununa de lauri. Ei, le-ai convins? — De convins m-ai convins, dar nu înțeleg cum de-ai ajuns din Infernul tău tocmai la Satu Mare. Căci fără autobuz, doar pe măgar călare. .. — Dacă mă jignești, nu-ți mai spun nimic- Află că am trecut prin toate treptele infernului și am ajuns în Paradis. Dar e greu cu sfinții. Mai ales cu șeful sfinților. — Ei nu rău. — După șase veacuri, șeful mi-a aprobat să mă însor cu Beatrice. Dar mi-a pus o condiție. Să-i fac cadou un autobuz, cu șofer cu tot. Păi, găsești pe-aici pe la noi cile vrei Vite, aici, la doi pași, autogara de călători. Imprumuți unul pentru o lună, cu șofer. Dar bani ai? Citi vrei/ Eliberați de caseria Paradisului. — Atunci, hai. Oprim la primul autobuz. Gata de drum: Tarna Mare. Abia reușim să-l ocolim. Apoi al doilea, al treilea, al patrulea.. și așa mai departe. Pline cu praf, murdare, de zici că au parcurs tot drumul iadului. Abia prididim să înaintăm prin mulțimea de oameni сi-și caută locurile. Ce face mulțimea asta? mă-ntreabă Dante, de pe a cărui iafä apa curgea șiroaie. — Pleacă care încotro, spre casele lor. FOILETON Lucrează în oraș și fac naveta în satele din împrejurimi. Vrea să-mi spună ceva, dar atenția ne este atrasă de niște strigăte de-a dreptul înfricoșătoare: „Coborîți -jos măgarilor! N-auziți, tîmpiților? Coborîți că vă ia mama dracului!“. Mulțimea se mișcă încoace și-ncolo derutată. înjurături, înghesuieli, ghionturi, picioare strivite, serii strigă unul dela altul, ca pe un maidan pustiu. Se joacă de-a prinselea. — Ce țipi așa, de-mi spargi timpanele? — îl întrebă Dante pe un vlăjgan, dar mina acestuia e gata să-l prindă de beregată. — Ce-i amice, nu ți-e bine, vezi că?... Din palidă, fața poetului albise de spaimă. Mă rog, mă rog. Am spus și eu așa. Credeam că ar fi mai bine s-o pornești spre Solduba, cum scrie pe mașină, căci și timpul ți-a trecut. De unde să vă știu obiceiurile? — Ce obiceiuri domle? Cui nu-i place, să meargă pe jos! Aici eu comand. Ajung la timp, n-avea grijă. Jenat, l-am tras de mînecă. Ne-am continuat drumul călcînd de astă dată pe șuvoaie de ulei și benzină. Cînd am ieșit în strada Crișan mi-a întins mina. Tăcea-ți înțelegeam. —■ Dar cu mașina cum rămîne? Renunț la ea. Așa prăfuite și murdare, cu rezervoarele sparte n-au ce căuta nici în infern. Ci despre șoferi, „amabili" cum sunt, i-aș destina pentru o nouă serie la „Șoferii iadului". Așa că, prietene, adio. Prefer asinul, calul și măgarul. Numai Beatrice să mă înțeleagă- Dar te-aș ruga să semnalezi acolo unde trebuie ca să se facă puțină ordine pe aici... Și dus a fost. P.S- Cele relatate s-au petrecut în ziua de 30 iulie, orele 18.20 în autogara de călători- Considerăm dorința poetului ca un testament și ne adresăm conducerii Autobazei Satu Mare să-l ducă — dacă se poate — la îndeplinire. N-am vrea să se trezească peste noapte cu stafia lui la căpătâ. GR. PAUL CRONICA SATMAREANA BULETIN METEOROLOGIC Vremea se menține călduroasă, cu cerul variabil, local vor cădea averse de ploaie însoțite de descărcări electrice. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 13— Î9 grade, iar maximele între 25— 31 grade. Vînt în general slab. calendar/ Simion Sanielevici 1870-1963 La 4 august a.c. se împlinesc 100 de ani de la nașterea matematicianului român Simion Sanielevici. Născut în 1870, Simion Sanielevici și-a început activitatea științifică în 1906, elaborînd lucrări în domeniul ecuațiilor diferențiale, domeniu care a constituit mai tîrziu și obiectul tezei sale de doctorat susținută la Paris în anul 1908. In teza sa a utilizat, în studiul problemei, teoria ecuațiilor integrale, ce constituia pe vremea lui unul dintre cele mai moderne domenii ale analizei. După ce a revenit în țară, Simion Sanielevici a funcționat la București ca profesor în învățămîntul mediu și totodată conferențiar la Facultatea de științe pînă în 1920, cînd a fost numit profesor titular la Universitatea din Iași, la catedra de analiză. Aici a desfășurat o strălucită activitate didactică. Cursurile sale se caracterizează printr-o expunere clară și o rigurozitate perfectă. Fiind foarte prietenos, deopotrivă cu colegii și cu studenții, se bucura printre ei de un mare prestigiu și de o mare popularitate. In anul 1929 a trecut la catedra de mecanică rațională și în această perioadă a publicat cartea sa intitulată ,,Curs de mecanică rațională“, ce s-a bucurat de un mare succes în lumea științifică. In timpul funcționării ca profesor la Universitatea din Iași, Simion Sanielevici a îmbinat preocupările sale didactice cu cele științifice, extinzîndu-și sfera preocupărilor matematice și la alte domenii (algebră sau mecanică), iar mai tîrziu, după ce în anul 1938 a ieșit la pensie și s-a stabilit la București, s-a preocupat de probleme privind geometria neeuclidiană sau teoria numerelor. Pentru activitatea sa bogată în domeniul științelor exacte. Simion Sanielevici a fost numit în 1948 membru al Academiei Republicii Socialiste România. Prin activitatea sa vastă și laborioasă, Simion Sanielevici a contribuit în mare măsură la dezvoltarea actuală a științei matematice în țara noastră. Liceul de Goregrafie din Cluj Calea Turzii nr. 2; Telefon: 1-35-49, organizează EXAMENE DE SELECȚIONARE DE TALENTE în următoarele localități: Satu Mare — marți 4 august 1970, orele 8—14, în localul Liceului „M. Eminescu". Căței — marți 4 august 1970, orele 9—12, în localul Casei de cultură. Negrești-Oaș — miercuri 5 august 1970, orele 9—12 în localul Casei de cultură. Se pot prezenta elemente cu înclinații deosebite pentru dans (atît băieți, cît și fete), care au absolvit clasa a Ill-a sau a IV-a a școlii generale. Marți 4 august 1970 TELEVIZIUNE = Marți 4 august 1970 18.00 Deschiderea emisiunii. Microavanpremiera. 18.05 Dialog cu sala. Emisiune pentru tineret. Сă vreți să știți despre calificarea la locul de muncă? 18.35 Studioul artistului amator. Film. Vă prezentăm Cineclubul C.F.R. Timișoara. Estradă. Muzică ușoară și cuplete satirice și umoristice. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Seară de teatru. „Luceafărul" de Barbu Ștefănescu- Delavrancea. 21.40 Aeronautică. 22.10 Anunțuri — publicitate. 22.20 Studio dans TV. 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 închiderea emisiunii. Unde mergem? SATA MARE — Victoria: Argoman superdiabolicul (film italian, color, cinemascop); la grădină ,24—25 nu se înapoiază (film sovietic, rulează începînd de la ora 20,30). Popular: Jurnalul unei cameriste (film francez, cinemascop); CĂRBI : Popular: Domnișoara doctor (film italian, color); 23 August: Vîrsta ingrată (film francez, cinemascop); NEGREȘTI-OAȘ: Călătorul cu bagaj (film sovietic, cinemascop); TĂȘNAD: Via Mala (film din R.F.G., color); BERVENI: Dimineața devreme (film sovietic, cinemascop); HALMEU: Rolls Royce-ul galben (film englez, color, cinemascop); SANISLAU: Marele ''"-pe (film din R.D.G., color, cinemascop). Frunzarele și fructele arborilor în completarea bazei furajere Pădurile pot oferi și în acest an o însemnată sursă de frunzare și fructe pentru completarea bazei furajere. Frunzele și ramurile recoltate de la diferiți arbori pot fi strînse, uscate și păstrate timp îndelungat. Dintre frunzare cele mai importante sunt cele de plop, mesteacăn, salcie, salcîm, arin și tei. Frunzele de mesteacăn, de arin și de plop sunt mai hrănitoare, deoarece conțin un procent mai ridicat de calciu (9-12 grame la kilogramul de substanță uscată) și totodată sunt bogate în caroten, (120-160 miligrame la kilogramul de substanță uscată). In ce privește valoarea nutritivă, aceasta diferă după specia arborilor de la care provin , puterea de hrănire a unui kilogram de frunze fiind egală cu cea a unui kilogram de fin de o calitate mijlocie. Frunzele de fag, stejar, alun, deși hrănitoare, conțin o cantitate mare de tanin și pot produce tulburări gastro-intestinale, de aceea se dau în cantități mai mici. In general, cantitatea ce se administrează în hrana animalelor este următoarea : la vacile cu lapte 4-5 kg, la cai 4-5 kg, iar pentru oi între 1-1,5 kg pe zi. De altfel, oile și caprele folosesc cel mai bine furajul arborifer. Frunzele de pin constituie pentru păsări o importantă sursă de vitamina A în timpul iernii. Pentru o valorificare mai bună a frunzarelor acestea se pot toca la 1,5 cm și prepara prin înmuiere. O metodă bună este dospirea, în care scop se folosește melasa. Animalele consumă cu mai multă plăcere frunzarele preparate, deoarece furajul capătă un miros aromat și un gust acrișor. In afara frunzarelor, în hrana animalelor pot fi folosite fructele speciilor arboricole, ca : jirul și ghinda. Jirul se poate utiliza în hrana porcilor fie sub formă pisată, fie uruial. Conține grăsime pînă la 25 la sută și 13-14 la sută substanțe proteice. Jirul se păstrează în încăperi uscate și în straturi subțiri de 10 cm pentru a se evita alterarea. Se folosește în amestec cu diferite furaje și nu se va da în cantități ce depășesc 30 la sută din amestec, deoarece altfel poate produce intoxicații, din cauza unui alcaloid pe care-l conține. Ghinda poate fi folosită în hrana animalelor, îndeosebi a porcilor. Deși este mai săracă în substanțe proteice, în schimb are un conținut mult mai mare de hidrati de carbon — 37-60 la sută. Și ghinda conține substanțe toxice, din care cauză are un efect constipant. De aceea se recomandă să se administreze în amestec cu fulaje și substanțe laxative — rădăcinoase sau melasă. Pentru a se înlătura amăreala, se înmoaie în apa rece, care se schimbă de cîteva ori. Cantitatea care se dă în furajare este 4-5 kg la porci (în stare proaspătă) și 1-1,5 kg (în stare uscată). La început de furajare se dă în cantități mai mici, mărindu-se treptat doza pînă la cantitatea amintită. Pădurile din zona Oașului, a Codrului, precum și cele de șes pot constitui o rezervă însemnată de furaje prin colectarea frunzarelor și a fructelor. Cunoscînd că frunzele au valoarea nutritivă maximă în perioada lunii august, se impune ca pretutindeni acolo unde se constată un deficit de furaje să se recolteze cantități cît mai mari de frunzare. ȘCOALA PROFESIONALĂ DE CONSTRUCȚII SATU MARE pregătește muncitori calificați pentru I.J.C. și I.P.I. în următoarele meserii: — Ziduri construcții; Dulgheri; Instalatori de instalații tehnico-sanitare și de gaze; Montatori de elemente prefabricate din beton armat; — Electricieni de construcții și instalații industriale. Condiții. Se pot prezenta absolvenți ai școlilor generale de 8 ani, pină la vîrsta de 17 ani. înscrierile pentru examenul de admitere se fac zilnic la secretariatul școlii de pe strada Ecaterina Teodoroiu nr. 1. între orele 8—15, incepînd cu data de 1 august. La înscriere se vor prezenta următoarele acte: — Extrasul de naștere (copie legalizată); Certificatul de absolvire a școlii generale de 8 ani; — Certificatul medical (radioscopia pulmonară și analiza sîngelui). Examenul va avea loc între 2—14 septembrie 1970 din următoarele obiecte: — L. română (scris și oral); • Matematică (scris și oral). Grupul școlar sanitar Satu Mare aduce la cunoștință că pentru anul școlar 1970—1971 vor avea loc următoarele examene de admitere: ȘCOALA PROFESIONALĂ care va funcționa cu următoarele profite: — Surori medicale; Surori pediatre; — Moașe: înscrierile se vor face între 10 august — 28 august 1970. Pentru înscriere sînt necesare următoarele acte: — Cerere de înscriere: — Certificat de naștere în original și copie care va fi legalizată de școală; — Certificat de absolvire a școlii generale — în originali — Certificat medical, care va cuprinde și analiza sîngelui, efectuată în ultimele trei săptămîni și examenul radiologic pulmonar, efectuat în ultimele trei luni. Limitele de vîrstă sunt următoarele: — Pentru surori medicale și surori pediatre — 16 ani împliniți pînă la 31 decembrie 1970; — Pentru moașe, 18 ani împliniți pînă la data de 31 decembrie 1970. Examenul se va ține din următoarele materii: — Limba română — scris și oral; — Anatomia, fiziologia și igiena omului — scris și oral. Examenul de admitere se va ține între 1—10 septembrie 1970 la sediul școlii din Satu Мате. ȘCOALA TEHNICĂ (POSTLICEALA) primește candidați pentru: — Asistenți medicali; — Asistente pediatre, înscrierile se vor face între 8—20 septembrie 1970 Pentru înscriere sunt necesare următoarele acte: — Cerere de înscriere; — Certificat de naștere în original și copie care va fi legalizată de școală; — Diploma de bacalaureat sau certificatul de absolvire a liceului — în original — Certificatul medical care va cuprinde și analiza sîngelui, efectuată în ultimele trei săptămîni și examenul radiologic pulmonar, efectuat în ultimele trei luni. Materiile de concurs sînt următoarele: — Anatomia și fiziologia omului — scris și oral; — Chimia — scris. Concursul se va desfășura începînd cu data de 22 septembrie 1970, la sediul școlii din Satu Mare. Atît pentru școala profesională, cît și pentru școala tehnică se fixează următoarele centre de înscriere, care vor funcționa zilnic între orele И—14. — Satu Mare — Piața Păcii nr. 10. ■ Baia Mare — str. Avram Iancu nr. 5. — Sighetul Marmației — Piața Libertății nr. 0. Redacția și administrația Satu Mare, strada Arțarilor nr. 2, etaj I. Telefon, 2379, Abonamentele se fac la pflețile poștale, factorii și difuzorii voluntari din întreprinderi și instituții. Tiparul, întreprinderea Poligrafică Maramureș. 40.026