Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-08-08 / No. 766

Sîmbăta S august 1970 , c. f,D„ _______­­­­­­ -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------! -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­ In baza hotărîrilor Plenarei din decembrie 1969 al Consiliului Central al U.G.S.R., sindica­tele din județul nostru s-au angajat să realize­ze zece milioane tei economii post-calculate pe seama aplicării in producție a unor inven­ții, inovații și raționalizări. Cele 10 cercuri ale inovatorilor existente în unitățile economice din județ, avînd sprijinul comitetelor sindicate­lor au identificat însemnate rezerve menite să ducă la perfecționarea produselor tehnologice. O analiză recentă asupra acestei activități a a­­vut darul să evidențieze că sub îndrumarea organizațiilor de partid comitetele sindicatelor — în marea lor majoritate — au întreprins, în colaborare cu conducerile tehnico-administrati­­ve, numeroase acțiuni menite să contribuie la îndeplinirea angajamentului de a realiza volu­mul amintit de economii pe seama inovațiilor și raționalizărilor. Pe primul semestru, de exemplu, în urma aplicării în producție a unui însemnat număr de invenții, inovații și raționalizări, s-au ob­ținut 4,2 milioane lei economii, din care nu­mai la întreprinderea 1 Septembrie peste 2,4 milioane lei. Uzina Unio 875.000 lei, Combina­tul 1 Mai 270.000 lei. Economiile post-calculate realizate în primul semestru al anului la U.R.A. depășesc vouimul realizat în aceeași pe­rioadă a anului precedent. Activitate susținu­tă se desfășoară în această direcție și în ce­lelalte unități, unde nu există create încă cer­curi ale inovatorilor. Din păcate unele comitete ale sindicatelor nu îndrumă și nu ajută efectiv cercurile exis­tente, nu se sprijină pentru ca numeroasele idei tehnice ale oamenilor să se materializeze cit mai grabnic. Așa se explică de ce la C.E.I.S., față de un angajament de 2 milioane lei, econo­mii s-au realizat pe această cale doar 77.000 lei, la „Mondiala" din 250.000 lei angajament — numai 23.000 lei. La fabrica Solidaritatea, aproape că aici nu s-a întreprins ceva concret în această direcție. In pagina aceasta prezentăm unele aspec­te din experiența pozitivă dobîndită, cît și ne­ajunsuri ce se mai manifestă în domeniul ac­tivității pe plan larg a mișcării de inovații. CRONICA SATMAREANA М !шМПУЙ|||^ц||| Vnnnnii^rmSrp­vvian­ Himi wiiliiiiiiir I 'I П 11 П T­I 11 *''“4 B La jîntreprinderea­­ 1 Septembrie NI­S­E­M ingeniozitate Zilele trecute am poposit la întreprinderea „Crasna" din Că­rei. Privirile ne-au fost atrase de panoul pregătit anume pen­tru inovatori. Le-am afiat iden­titatea la serviciul tehnic. Iată-l pe timplarul Ștefan Si­­limon, apreciat și stimat de că­tre ortacii lui și conducerea în­treprinderii. Este o stimă care a dobîndit-o prin muncă asiduă. In actele care reflectă preocupa­rea pentru tot ce e nou, numele lui e scris la loc de frunte. Este omul cu cele mai multe inova­ții realizate și aplicate. Pină a­­cum, timplarul Ștefan Șilimon a făcut 20 propuneri de inovații. Amintim pe cele referitoare la mașina de șlefuit cilindrică, ma­șina de croit P.F.L., discul cir­culat cu dinți pentru frezarea canalelor. In total, propunerile sale au adus întreprinderii o eficiență economică de peste 300.000 lei. Dar activitatea novatoare nu se încheie cu atît. La „Crasna" Cărei, oamenii studiază, apoi se gindesc la formularea de noi idei, care să le facă munca tot mai eficientă și mai ușoară. La confecționarea stulpilor de tas­tele pentru Uzinele „Cines­­cop" — București, consumul de metal ridicat greva indicele ren­tabilității. Receptivi la respec­tivul fenomen, inovatorii Tibe­­riu Tom­a, Arpad Tempfli, Iosif Scheffer, Ioan Gnandt și alții au conceput reproiectarea stulpi­lor. Eficiența soluțiilor date de inovatori se materializează în economisirea a 15 tone tablă. Tot in dosarul pe coperta că­ruia este scris „Inovații 70" es­te notat numele lui Ioan Fodor. El este autorul mașinii de răsu­cit și cartat iarbă de mare. La secția lemn, unde se află ma­șina, cheltuielile de producție scad, ca urmare a introducerii mașinii, cu 0,23 lei la fiecare ki­logram de iarbă de mare folosită Relatările factorilor răspunză­tori dau de înțeles că aici, în secții, inovatorii sunt permanent preocupați de reducerea consu­mului de combustibil. Bunăoa­ră, semnatarul unei alte inova­ții Iosif Scheffer, a argumentat practic că prin folosirea rume­gușului și talajului la arsul că­rămizilor se economisește 100 kilograme lignit la 1.000 cărămizi arse. Sunt nume și fapte care își dau concursul, prestigios, la crește­rea calitativă a activității co­lectivului Întreg al întreprinderii. Economiile post-calculate ale inovațiilor М1 [UNK]1 10 1065 1966 196/ 1968 19 1970 p ^ • (> f X RAN I Pe primul plan: EFICIENȚA ECONOMICĂ­ 2.420.000 lei economii realizate din inven­ții, inovații și raționalizări Mutații calitative în activitatea cabinetu­lui tehnic Cale cît mai scurtă de la elaborare la apli­care Pe agenda activității viitoare se prevede generalizarea și aplicarea în producție a trei invenții In ritmul rapid de desfășura­re a revoluției tehnico-științifi­­ce contemporane, invențiile, inovațiile și raționalizările se înscriu printre factorii de sea­mă ai înnoirii tehnicii, tehno­logiei și organizării producției. Condițiile favorabile create ino­vatorilor de aici, face ca ei să fie prezenți în tot mai mare număr la activitatea de inova­ții. Capacitatea tehnică, măies­tria lor profesională se mate­rializează de la o zi la alta în acțiunea de introducere a nou­lui în producție, sporirea pro­ductivității muncii, îmbunătăți­rea calității produselor, reduce­rea consumurilor de metal și creerea unor condiții tot mai bune de muncă. Numai din 17 inovații aplicate în producție, în primul semestru al anului în curs s-au obținut economii post­­calculate de peste 2,4 milioane lei. Cifra e cu mult mai mare dacă avem în vedere valoarea nenumăratelor inițiative apli­cate în fiecare zi de cei 113 au­tori, care-și înscriu numele în registrul cabinetului tehnic. Pe agenda zilnică de lucru a cabinetului tehnic sunt incluse preocupări, căutări, studii și cercetări deosebite. Mai poate fi notată apoi insistența în gă­sirea unor idei novatoare. în­tregirea acestui cumul de in­teligență este rezultatul unei largi popularizări făcute de co­mitetul sindicatului, cabinetul tehnic și cercul inovatorilor, a cărții tehnice, a consultărilor cu oamenii muncii asupra teme­lor ce trebuiesc rezolvate. Con­sfătuirea organizată la începu­tul acestui an, de exemplu, avut ca efect găsirea unor s­­­­luții pentru realizarea propune­rilor de inovații rămase din a­­nul trecut, și, implicit, a mij­loacelor de creștere a numă­rului de inovatori. Cu acest prilej s-au stabilit obiectivele concrete de sporire a eficientei economice a inovațiilor. Ac­țiunile amintite se materializea­ză acum în numeroase inițiati­ve ale muncitorilor, inginerilor și tehnicienilor pentru creația tehnică, în răspunderea cu care conducerea întreprinderii și co­mitetul sindicatului rezolvă problemele ce le ridică îmbu­nătățirea muncii în acest do­­meniu. Saltul calitativ făcut își mai are originea și în acțiunile întreprinse în „Luna inovato­rului" — timp în care s-au a­­firmat numeroși salariați în creșterea gradului de tehnici­tate a produselor. Oamenii au înțeles, mai mult ca oricînd, că cele 41 de ino­vații, din care 29 s-au și ac­ceptat pentru experimentare, iar 9 se aplică în producție, trebuie să se materializeze în eficiență economică maximă. Re­zultatul este peste un milion lei economii, și bineînțeles, cîști­­garea titlului de cerc al inova­torilor fruntaș pe județ. Bun cunoscător al activității, Ion Gheorghe a făcut cabinetului pe care-l ca numele conduce să fie cotat cu o bună activi­tate. La începutul anului — ne-a spus el — am pornit ho­­tărîți să cîștigăm. De aceea în întocmirea planului tematic de inovații s-a pornit de la reali­tatea concretă din întreprinde­re. Bunăoară, în construcția de S.D.V.-uri pentru confecționa­rea inchizătorilor cu bandă și ambalarea mașinilor de gătit cu gaze s-a avut în atenție e­­liminarea importului de piese — prin care se economisește 38.000 lei — tei valută anual. „LUNA INOVATORILOR" s-a soldat cu creșterea de două ori a numărului propunerilor și a inovatorilor, cu aportul acesto­ra la sporirea productivității muncii. Lăcătușul Ion Bodelaș și maistrul Ilie Părău, de la sec­ția emailaj, de pildă, au conce­put un dispozitiv de ardere a mantei exterioare la soba de în­călzit „Super 2“, care aplicat în producție face ca productivita­tea muncii să crească cu 65 la sută, iar economiile de oțel ob­ținute se finalizează in reduce­rea prețului de cost cu 142.580 lei. La secția sculărie unde inițiativa, talentul și inspira­ția inovatorilor sînt rugate cu consecvență, nu con­să­­mîn fără rezultat. Prin aplica­rea metodei de comasare a o­­perațiilor tehnologice la repere­le „braț sting și drept" de la mașinile de gătit cu gaze „Car­­pați 1 și 3" eficiența este de 21.535 lei, iar productivitatea crește cu 30 la sută, față de vechiul procedeu. Pentru stimularea interesului în însușirea procedeelor tehno­logice noi, cabinetul tehnic și de documentare, sprijinit de comitetul sindicatului și cercul inovatorilor pune la dispoziția inovatorilor reviste de specia­litate, cataloage, prospecte și alte materiale editate în țară și străinătate Asistența tehnică, consultările de specialitate, a­­ducerea la cunoștință a cu­prinsului buletinului de In­formare tehnică, repartiza­rea materialelor de spe­cialitate specifice locului de muncă, sunt alte modalități per­manentizate în sprijinirea ac­tivității inovatorilor. La secția turnătorie, în urma consultării literaturii de specialitate, mai­strul Vasile Szolomayer a con­ceput MODIFICAREA FONTEI cenușii, ceea ce a dus la eli­minarea operației de recoacere a grătarelor din fontă înainte de emailare, inovație care a­­duce o economie de 231.740 lei. Am schițat numai cîteva din rezultatele obținute aici. Fi­rește, că în atenția comitetului sindicatului, a cabinetului teh­nic și a conducerii tehnico-ad­­ministrative stă și generaliza­rea celor mai valoroase pro­puneri, care să ducă la crește­rea întregii activități. Astfel, pe agenda de lucru ale acesto­ra figurează generalizarea trei invenții care se află în ba­a­za de experimentare, urmînd ca ele să se aplice în produc­­ție nu peste mult timp. Stimularea spiritului creator al maselor este esențială în legătură cu asigurarea unui ritm dinamic perfecționării continue a mijloa­celor de producție, în general pro­gresului economic. Amploarea cu care se dezvoltă în ultimii ani mișcarea inovatorilor și raționali­­zatorilor, efectele pozitive pe ca­re aceasta o are asupra eficienței ansamblului activității întreprin­derilor sunt pe deplin revelatoare. In județul nostru, se înregistrea­ză în prezent peste 700 de inven­tatori și inovatori. Numai în de­cursul anului 1969, eficiența e­­conomică a aplicării creației lor a fost de 9,6 milioane lei, un rezultat aproape egal cu cel obținut în anii 1965—1968. Cu alte cuvinte, eficiența economică pe o inova­ție a crescut de la 14.800 lei în 1965 la 32.800 în 1969. Ceea ce — să recunoaștem — nu este puțin. Se poate spune că, în linii mari, și în anul 1970 mișcarea inovato­rilor merge pe o linie ascendentă, întreruperea vremelnică a activită­ții în numeroase întreprinderi în perioada inundațiilor din mai-iu­­nie este o cauză reală care expli­că de ce, astăzi, rezultatele nu sunt superioare comparativ cu a­­nul precedent. Cu toate acestea, s-au realizat prin aplicarea de inovații, în 6 luni ale anului e­­conomic de peste 4 milioane lei, din cele 10 milioane lei cît este angajamentul pentru 1970. De menționat, cu deosebire contribu­ția cercului inovatorilor de la în­treprinderea ,’,1 Septembrie” și a unor inovatori de la Uzina „Union și Combinatul­­.1 Mai”. Orientarea comitetelor de di­recție și a sindicatelor în sensul constituirii de noi cercuri ale i­­novatorilor și a organizării unor acțiuni menite să lărgească ori­zontul de cunoștințe științifice a­­le celor angrenați în această miș­care, dă rezultate concludente. Astfel, numărul cercurilor a spo­rit de la 4 la 10, s-au organizat diferite consfătuiri, discuții, dez­bateri și simpozioane cu partici­parea inovatorilor din întreprin­deri. Rodnice au fost schimburile de experiență organizate la diferi­te unități din Cluj, Brașov și Cîm­­pia Turzii.Desigur, în unitățile economice din județul nostru există încă mari posibilități pentru îmbunătă­țirea muncii în domeniul inova­țiilor. Intre altele, trebuie­ subli­niată serioasa rămînere în urmă în legătură cu realizarea unor o­­biective din planurile tematice de inovații pentru semestrul I. La cabinetul tehnic există în mo­mentul de față 503 propuneri de inovații, din care 131... reportate din anul trecut, pînă la sfîrșitul lui iulie 1970 s-au aplicat doar 155. La Uzina Unio, de pildă, din 133 propuneri au fost aplicate 23, celelalte aflîndu-se în stadiu de rezolvare, îmbătrînind pe la ca­binetul tehnic. Tot la „Unio" se sesizează faptul că nu sînt res­pectate întrutotul unele prevederi ale legislației privind invențiile, inovațiile și raționalizările. Se știe, de pildă, că în cazul admiterii pentru experimentare, întreprin­derea este obligată să experimen­teze propunerea de inovație s­au raționalizare în termen de cel mult un an de la data înregistrării propunerii. Or, la cabinetul teh­nic al uzinei, există propuneri de­puse încă la jumătatea anului 1968 de către inovatorii Rudolf Pau­­liner, Adalbert Cadar, Vasile Gar­­doș și Gheorghe Gheorghina. In alte întreprinderi, cum ar fi I-J.C., Autobaza, Integrata Ne­­grești-Oaș, unde există un com­plex de activități oferind un vast teren de afirmare a noului, ac­tivitatea de inovații este aproape inexistentă, iar la Fabrica de con­fecții „Mondiala" și întreprinde­rea „Solidaritatea” (acum 2—3 ani distinse cu mențiuni departamen­tele) se desfășoară la un nivel scăzt. Așadar, după cum se vede, re­sursele sporirii eficienței activită­ții întreprinderilor pe această cale nu sunt decit în mică măsură va­lorificate. In cursul zilei de azi, sub egida Consiliului județean al U.G.S.R. se desfășoară un schimb de expe­riență pe teme de inovații, la în­treprinderea „1 Septembrie“. Este o acțiune binevenită care trebuie folosită în scopul realizării unor discuții și schimburi de păreri u­­tile, pentru găsirea unor căi mijloace adecvate revitalizării ac­­i­tivității în acest domeniu în toate unitățile din județ, îndrumate de organizațiile de partid, conducerile tehnico-admi­­nistrative, sindicale au datoria să popularizeze mai activ experiența pozitivă din acest domeniu, să urmărească cu perseverență mo­dul cum sunt rezolvate propune­rile făcute de oamenii muncii, să militeze pentru rezolvarea cît mai urgentă a acelor propuneri care au un randament ridicat. Astfel, mișcarea de inovații va obține un plus de vigoare, va răspunde mai bine sarcinilor ce le revin în­și­treprinderilor din județul nostru în perioada următoare, pentru rea­lizarea integrală a sarcinilor pe 1970 și pregătirea condițiilor de trecere la înfăptuirea obiectivelor viitorului cincinal, un plus DE ENERGIE MIȘCĂRII DE INOVAȚII Pagină realizată de T. INDRIEȘ, GR. PAUL J <x ooooooooooooooooooooo Panou de onoare AUREL PETRIC, (fotografia de sus), maistru la întreprinderea 1 Septembrie, autor a 36 de inovații. KAROL URAI, (fotografia din mijloc), mais­tru la secția a III-a a Uzinei Unio, coautor — alături de GHEORGHE VAIDA forjor — la pro­punerea de inovație privind schimbarea tehnolo­giei de execuție a rachetei de la transportorul TR 3. Eficiența economică: peste 600.000 lei. GHEORGHE SABAU, (fotografia de jos), maistru la întreprinderea Victoria Tășnad, coau­tor — alături de timplarul MARTIN MERK — la perfectarea unui nou procedeu pentru vopsi­rea merdenelelor în condiții de productivitate sporită și economie de vopsea.

Next