Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-16 / No. 798

Succesul coriștilor din Medieșu Aurit­­ LA FESTIVALUL CORURILOR DE LA SUCEAVA î­ ­n zilele de 12 și 13 sep­tembrie, s-a desfășurat la Su­ceava un Festival al corurilor, care a reunit formații din în­treaga țară. Din județul nostru a participat, după cum se știe, corul din Medieșu Aurit. Ca și cu alte prilejuri, evo­luția reprezentanților județului nostru s-a bucurat și de aceas­tă dată de un frumos succes, toate cele 8 cîntece prezentate în cadrul festivalului fiind bine primite de public și apreciate de juriu. Calitățile recunoscute ale ce­lor 100 de coriști din Medieșu Aurit, bine puse în valoare de profesorii Ioan Micu și Lázár Neagu, au ieșit cel mai mult în evidență cu ocazia prezentă­rii cîntecelor „Răsunetul Ar­dealului“ de Ion Vidu, apor­tul solistei Aurica Buxbaum fiind relevabil, „O, lume, ce frumoasă ești" de Beethoven și a cîntecului popular „Someșan­­ca" de G. Arvinte. După această evoluție mar­cantă în cadrul Festivalului (apreciată și prin faptul că juriul a felicitat în mod deosebit pe coriștii din județul nostru și dirijorii lor), i-a organizat pe o interesantă excursie, fiind vi­zitate, printre altele, mănăsti­rile Putna, Sucevița și Voroneț. mivi я Miercuri 16 septembrie 1970. 16.00 Deschiderea emisiunii. Fotbal. Dinamo — Paok Salonic (Cupa europeană a orașelor-tîr­­guri). 17.50 Microavanpremiera zilei. 18.00 Momente folclorice. 18.30 Cabinetul economic T.V. 19.20 „1001 de seri" — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Concursul și Fes­tivalul internațional „George E­­nescu". „Lacul lebedelor" de P.I. Ceaikovski. 20.50 Cronica literară. 21.05 „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski (actul al 2-lea). 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 „La­cul lebedelor" de P.I. Ceaikovski (actul al 3-lea). Broderii cere împodobesc locuințe noastră Dragostea pentru frumos a gos­podinelor se manifestă în dorința lor de a împodobi locuințele cu diferite obiecte, printre care deo­sebit de preferate sînt obiectele textile brodate, împodobirea camerelor cu cusă­turi de motive naționale, populare a devenit o tradiție des întîlnită în țara noastră, aceste cusături imprimînd locuinței o notă de o­­riginalitate, o atmosferă agreabilă. Femeile au știut întotdeauna să împodobească cu mult gust obiec­tele textile de uz gospodăresc sau de îmbrăcăminte. La noi, pri­mele semne de broderie au fost descoperite lîngă Craiova, pe că­mășile femeilor dace. Mai tîrziu, brodatul a cunoscut o largă răs­­pîndire pe tot cuprinsul țării. Vechimea și măiestria artistică a broderiilor se reflectă în marea bogăție de piese ornamentale și de port ce se află în satele și comunele noastre, în muzee sau în colecții particulare. Fiind inspi­rate din imaginația creatoare a femeii din popor, aceste obiecte de podoabă exprimă simțul și gus­tul pentru frumos al poporului. Obiectele textile de interior tre­buie să fie alese cu discernămînt,­ în funcție de utilitate și estetică. Interiorul casei va părea mai viu și va deveni mai intim dacă obiec­tele lucrate de mîna femeii vor fi aranjate cu mult gust și nu vor inunda locuința ca la o expozi­ție. Din punctul de vedere al am­bianței locuinței, e bine dacă se respectă­­ o unitate decorativă în­tre pereți (colorit), mobilă și tapițerie. Broderiile pot fi aplicate mai bine pe țesături din bumbac și in cum sînt plandina, pînza de pa­nama, etamina, pînza de in, pînza românească, pînza de cînepă, țe­sătura din rafie cu urzeală de bumbac, cele mai cunoscute din­tre furniturile necesare brodării, fiind ața de muline, ața de bum­­băcel, lîna cu firul răsucit. Dintre obiectele textile de or­namentație cele mai frecvente sînt mileurile confecționate din țesă­turi cu broderie, din țesături combinate cu dantelă, sau numai din dantelă. Ele decorează în mod plăcut suprafețele plane ca: masa, servantele, bufetul, lada de la studio sau televizorul. Modelul alăturat este o înveli­­toare pentru televizor, confecțio­nată din pînză de in mai subțire, cu dantelă din lasetă și broderie. La confecționarea învelitorii se va ține cont de dimensiunile te­levizorului. Se va măsura di­mensiunea televizorului pe toate laturile, în funcție de măsurători­le făcute, efectuîndu-se croirea în­­velitoarei care este formată din două părți: părțile laterale și par­tea de sus sînt formate dintr-o singură bucată de material, la ca­re se adaugă partea din față, du­pă dimensiunile măsurate. Părțile laterale se festonează de pe margine la distanța de cm, cu un feston în culoare maro , cu fire de lînă. Partea din față are o margine din dantelă poantlas, lucrată cu șiret îngust din lasetă și brodat cu bride, cu broderia în opturi și broderia cuib de viepse în hexa­­goane. In mijlocul părții din față se imprimă un model, reprezentînd un grup de dansatori în mișcare. Modelul imprimat se va broda în punct de broderie plină, cu ață cot în perle bobine de culorile negru, alb, galben, portocaliu și puțin verde. Invelitoarea pentru televizor, pe lîngă scopul estetic, servește și la ferirea ecranului de lumină prea puternică a razelor solare. SATU MARE — Victoria: Tiffa­ny memorandum (film italian); Popular: Profesorul infernului (film maghiar); CĂREI — Popular: Aș­teaptă pînă se întunecă (film din S.U.A., cinemascop); 23 August: Păcatul dragostei (film hispano­­italian, color); NEGREȘTI-OAȘ: Operațiunea Leontine (film fran­cez, color); TÂȘNAD: Răzbunăto­rul (film italian, color); BERVENI: Frații Karamazov color, seriile I și II); (film sovietic, HALMEU: Vremuri minunate Га Spessart (film­ din R.F.G., color); SANIS­­LĂU:­­Ghici cine vine la cină (film din S.U.A., color). m FEMEII • m FEMEII D­incolo de podul pe care se tre­ce Someșul se înalță întreprinderea textilă Ardeleana, uni­tate unde lucrează pes­te 900 de femei. Majo­ritatea sunt tinere fete în jur de­­ 7—22 de ani, venite de la țară pentru a se distra nu la oraș, ci din dorința de a învăța o meserie, de a fi cit mai folositoare societății. Călăuza noastră în întreprindere este to­varășa Elena-Georgeta Turu­, secretara tetului de partid comi­din întreprindere, și ea foarte tînără, dar cu o concepție sănătoasă despre oameni și des­pre problemele comple­xe pe care se ridică producția industrială. Ne mărturisește că de patru ani lucrează în fabrică. La început a fost țesătoare,­ para­lel cu munca fiind prezentă la cursurile liceului seral. A mani­­festat totdeauna o atenție deosebită față de colegele sale de muncă, i-a plăcut să le dea sfaturi utile — lucruri care au rit mult, alături cîntă­­de multiplele sale calități, atunci cînd a fost aleasă secretară a co­mitetului de partid. In prezent, cînd i s-a mă­rit răspunderea, și-a fi­xat noi obiective: vrea să obțină o calificare mai înaltă, să devină tehniciană. Ambiția ei se transmite și celorlal­te fete harnice, care văd în secretara de partid un exemplu demn de urmat. In timp ce străbatem­­secțiile de producție ale întreprinderii, re­marcăm hărnicia cu care muncesc sutele de femei, asociind mese­ria lor cu o adevărată artă. Frumoase cum sînt, nu ne mai mirăm de ce majoritatea țesă­turilor iau drumul ex­portului (R.F.G., Libia, Iordania, Danemarca, Iugoslavia). Cu toate că inun­dațiile au afectat bună perioadă produc­­­ția, femeile s-au înca­drat in disciplina fabri­cii, lucrînd ore supli­mentare pentru recupe­rarea pagubelor. Ele și-au luat angajamen­tul ca pînă la sfîrșitul anului să realizeze peste plan 210^00 m.p. țesături pentru ex­port, obiectiv care va fi realizat, după toate probabilitățile, cu mult mai devreme. Privirile agere, care supraveghează încon­tinuu suplele războaie de țesut automate sau semiautomate, se în­dreaptă curioase către noi, muncitoarele scu­­zîndu-se că nu au timp de vorbă. Reușim, to­tuși, să le răpim cite­­va minute. Florica Suciu, prima noastră interlocutoare, pare o fetișcană zbur­dalnică. De fapt, are numai 18 ani. A venit din comuna sa natală minată de dorința să lucreze la mașini. Pe cînd era elevă în cla­sa a VllI-a a vizitat o întreprindere textilă din Oradea, unde văzut pentru prima da­a­tă războaie de țesut. Așa de mult le-a îndră­git încît și-a ales me­seria de țesătoare, fără să-i pară rău că a fă­cut acest pas. A obți­nut calificarea la locul de muncă și lucrează deja la 12 războaie. Nu de mult s-a căsătorit cu un maistru din fa­brică și împreună își țes planuri pentru vii­tor. „Dar la baza rea­lizării acestora stă în primul rînd munca“ — ne-a spus, alergînd să vadă de ce s-a oprit unul din războaie. O altă tînără, Elisa­­beta Pop, de 19 ani, a terminat școala profe­sională textilă din Sf. Gheorghe și la îndem­nul surorii sale a venit aici. Este originară din comuna Vetiș, părinții ei sunt cooperatori, mai are trei surori — una ca tehniciană lucrează chiar la I.T.A., doua este elevă la Li­­­ceul economic din Satu Mare și a treia munci­toare calificată la Fa­brica de vagoane din Arad. Are și un frate lăcătuș la întreprinde­rea 1 Septembrie. Toți au învățat deci o me­serie, toți și-au găsit rostul în viață. Ce vă place mai mult în fabrică? — am Tinerețe, elan și muncă întrebat-o pe Aurica Crepșai, țesătoare cali­ficată.­­Ea are și răs­punderi suplimentare, fiind responsabilă de grupă U.T.C., calitate în care contribuie la buna organizare a muncii, ocupîndu-se, de asemenea, de orga­nizarea unor excursii și practicînd cu multă dezinvoltură sporturile sale preferate: handbal și volei). Ne mărturi­sește că totul îi place la această fabrică: clă­direa modernă și lu­minoasă, munca de țe­sătoare, colectivul har­nic și atent. Tot așa de entuzias­tă este și Doina Pop care, fiind mai în vîrs­­tă cu 4 ani decit cole­gele sale, exteriorizea­ză un grad mai mare de maturitate. Lucrea­ză de 6 ani în fabrică, unde a obținut și califi­carea. Nu se mulțu­mește însă cu atit. Se gîndește la continua­rea studiilor, la con­struirea unui cămin proprietate personală și la întemeierea unei familii. Nu știe da­că poate să se rezolve pe toate deodată, dar are încredere deplină in viitor. Bucuroși că la I.T.A. am întîlnit un colectiv harnic, priceput, entu­ziast, am părăsit ru­brica cu convingerea că muncitoarele vor asigura și în continua­re dezvoltarea produc­ției din întreprinderea lor. Ne gîndim mereu cu dragoste la ele, știind că munca lor se contopește în utilele și frumoasele obiecte de îmbrăcăminte pe care le purtăm cu mîndrie zi de zi. P. SUZANA Școala mamei Alimentația copilului născut la termen și a celui prematur Alimentația, constituie un factor care influențează într-o măsură mare sănătatea copilului, crește­rea și dezvoltarea lui normală, apariția și vindecarea unor boli. Erorile alimentare pot avea consecințe importante, mai ales că influențează organismul aflat în plină creștere. De aceea, ali­mentația trebuie să fie suficientă din punct de vedere cantitativ și corespunzătoare vîrstei copilului, capabilă să asigure caloriile ne­­cesare pentru întreținere și creș­tere. Laptele matern este cel mai potrivit pentru nou-născutul și su­garul mic. Acesta asigură nou­născutului posibilități optime de adaptare la viața extrauterină, deoarece prin compoziția­ sa sa­tisface nevoile nutritive, reduce munca tubului digestiv și posibi­litățile de infecție. In primele zile după naștere, laptele de mamă are o compoziție specială, diferi­tă de normal și se numește co­­lostru. El asigură tranziția spre laptele definitiv, iar prin conținu­tul bogat în săruri—exercită o ac­țiune laxativă. Compoziția laptelui de mamă și în special cantitatea lui este in­fluențată de alimentația mamei, de cantitatea de lichide ce o con­sumă. Prin laptele matern se pot transmite copilului efectele neplă­cute ale unor intoxicații de medicamente, de alcool cauzate sau de nicotină. Există și anumite contraindicații de alăptare din partea mamei, cum ar fi diferite boli a căror evoluție s-ar agra­va prin alăptare. Acestea sînt: tu­berculoza, bolile grave de inimă și de rinichi, cancerul și bolile psihice grave. Dintre contraindica­­țiile temporare ale alimentației la sîn amintim inflamați­a sinului sau conformația necorespunzătoa­re a mamelonului. Din partea co­pilului obstacolele sînt destul de rare. Astfel, nu pot suge cei cu malformații congenitale ale gurii. Un alt obstacol îl constituie pre­­maturitatea gravă și în mod ex­cepțional intoleranța pentru lapte. Pentru a se asigura o lactație bună a viitoarei mame, și impli­cit o dezvoltare armonioasă nou-născutului și a sugarului mai­­ tîrziu, se recomandă ca gravida din ultimele luni să-și maseze zil­nic mamelonii, pregătindu-i în fe­lul acesta pentru supt. Instala­rea secreției lactate este ajutată în primul rînd de suptul viguros al copilului, la ore fixe — din trei în trei ore — spre a se for­ma un reflex de sugere. Secreția laptelui scade în unele stări ner­voase. Pentru ca să aibă lapte suficient, mama trebuie să se alimenteze variat și regulat, să doarmă su­ficient, să muncească fără să obo­sească,­să fie liniștită. Ea trebuie să respecte și o anumită tehnică a alimentației la sîn, înainte de punerea la sîn, deci în primele 12—24 ore, se va da copilului nou-născut cantități mici de ceai sau apă zaharată 5 la su­tă, de mai multe ori pe zi. In prima lună, intervalul dintre supturi va fi de două și ju­­mătate­ trei ore, cu o pauză de 6 ore noaptea, ceea ce revine la 7 supturi pe 24 de ore. Mai tîrziu se va trece la o pauză de noapte mai mare și se reduce și numă­rul de supturi. Durata unei alăp­tări nu va depăși în primele săp­tămâni 10—15 minute, copilul va suge din ambii­­ sîni, pentru a se goli mai bine sînii și a se asigura lactația constantă și suficientă. După supt se vor goli sînii manual sau cu o pompă specială, pentru ca să se stimuleze secreția pentru suptul următor. Din ziua a cincea după naștere, scăderea fiziologică se oprește și copilul crește pro­gresiv în greutate. Rația se calcu­lează după diferite scheme, cel mai des întîlnit fiind criteriul greutății de la naștere: astfel Schema servește numai ca ori­entare, cîntărirea periodică, săp­­tămînală, dovedind dacă este va­labilă sau nu. In cazul în care lap­tele de mamă este insuficient, se va introduce alimentația mixtă cu Electon, apoi cu lapte-praf în di­­luții progresive, asupra cărora vom reveni. Copiii care din anumite motive nu pot fi alimentați la sîn (contra­indicații ale mamei sau ale copi­lului despre care am mai amintit), vor fi alimentați cu lingurița în primele 8 zile de viață astfel: Q — n—1 + 70 — 80 g, în care Q este cantitatea pe 24 ore, iar n este numărul zilelor. De exem­plu: 1 copil de 5 zile — Q _ 5_1 - 4 + 70.­­ 280 g. Copilul prematur, sub 1.800 g, este alimentat cu sonda prin ga­­raj, cu cantități mici de lapte de mamă din 2 în 2 ore de către personalul sanitar — în unități spitalicești. După atingerea greu­tății de 1.800 g, se va pune trep­tat la sîn. Medicul este acela care va sta­bili dacă este necesară introduce­rea alimentației mixte, sau în cazuri excepționale a a­­limentației complet artificiale, asupra căreia nu insistăm, fiind de domeniu strict in­dividual. In aceste cazuri asisten­tele de ocrotire vor demonstra prepararea cantității necesare pentru o masă. MARIA CIRCA, medic MURĂTURI PENTRU IARNĂ ARDEI COPȚI PĂSTRAȚI IN OȚET FIERT Se coc ardeii ca pentru salată. Se curăță de semințe și cotoare, se rup fîșii și se așează pe o sită să se scur­gă, cîteva ore. Se pun apoi în sticle cu­ gîtul lat și se toarnă deasupra oțet fiert cu piper și miere. Se astupă bine și se păstrează la rece. VARZĂ TOCATĂ, MURATĂ, UN BORCAN Se taie varza albă în fire subțiri, ca pentru mîncare. Se sărează și se fră­­mîntă, lăsînd-o apoi să se înmoaie. Se așează în borcan împreună cu apa care a lăsat-o. Se îndeasă com­­­pletînd borcanul pînă sus. Dacă nu este destulă zeamă, se mai adaugă apă. Se acoperă, se vîntură la fiecare două zile pînă cînd se murează, apoi se pune la rece. RADIO Joi 17 septembrie 1910 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo­ritier. Sport. 9.30 Odă limbii ro­mâne. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul II, secția a 31-a. 10.30 Caruselul melodiilor. 11.05 Arii din operete interpretate de Cori­­na Bărbulescu. 11.15 Din țările So­cialiste. Reportaje din R.D. Viet­nam și R.P. Polonă. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chiriac. 11.45 Sfatul medicului. Cura de fructe. Indicații și contraindicații. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu. 12.15 Muzică ușoară de Edmond Deda. 12.25 Știința la zi. 12.30 In­­tîlnire cu melodia populară­ și in­terpretul preferat. 13.00 Radiojur­nal. 13.10 Avanpremieră cotidia­nă. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Ci­ne știe cîștigă (reluare). 14.00 — 100 de legende românești. „Braz­da lui Novac". 14.30 Muzică ușoa­ră. 14.40 Publicitate radio. 14.50 La microfon »Raveca Săndulescu. 15.00 Concursul și festivalul inter­național „George Enescu". Jurnalul festivalului. 15.30 Melodiile ano­timpurilor. 16.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. 16.20 Un vir­tuoz al naiului: Simion Stanciu. 16.30 Agendă județeană. Brașov — septembrie 1970. 16.50 Tinere­țea ne e dragă — program sus­ținut de ansambluri artistice șco­lare. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Muzică ușoară interpretată la clarinet de Acker Bilk. 18.10 Orizont științific. Centrala energe­tică a organismului, dinamismul resurselor sale. 18.30 Parada me­lodiilor. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 20.05 Tableta de seară de Octavian Fodor. 20.10 Cîntă Jean Păunescu. 20.20 Argheziană. Tîlharul pedepsit. Recită Ion Lu­cian. 20.25 Vlaicu Bírna alege pentru dumneavoastră muzică ușoară. Tărchilă. 21.00 Acasă Ia... Dan 21.20 Formația Ale­xandru Avramovici. 21.30 Moment poetic. Poeți austrieci contempo­rani. 21.35 Solista serii: Mina. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 22.20 Sport. 22.30 Roman­țe. 22.50 Concert de muzică ușoa­ră. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PUBLICITATE Grupul școlar de construcții TIMIȘOARA B-DUL TINEREȚII NR. 11. — RECRUTEAZĂ din toate județele tineri între 15—18 ani, absolvenți ai școlii ge­nerale de 8 ani, pentru Școala profesională de ucenici în mese­­riie: mecanici utilaje; instalații încălzire; instalații sanitare; zugravi; dulgheri-parchetari; zidari-mozaicari; înscrierile­ se fac pînă la data de 20 septembrie 1970. Examenul de admitere se ține între 20—25 septembrie 1970. Elevilor reușiți la examenul de admitere li se vor asigura în­treținerea și cazarea gratuită. Informații suplimentare se pot primi la secretariatul școlii, telefon: 11895. Magazinul electro-tehnic al O.C.L. Mixt Cărți oferă cumpărătorilor un sortiment bogat de: televizoare; aparate radio; picapuri; lustre; diferite articole de uz casnic; piese schimb televizoare și radio. CENTRUL DE CERCETĂRI ȘI PROIECTĂRI DE PE LINGĂ UZINA UNIC SATU MARE A­NGAJEAZĂ: INGINERI PROIECTANȚI — cu vechime de cel puțin 3 ani în proiectare; TEHNICIENI PROIECTANȚI — cu vechime de cel puțin 5 ani în proiectare. De asemenea, organizează un CONCURS PENTRU OCUPAREA FUNCȚIILOR DE CERCETĂTORI ȘTIINȚIFICI, care va avea loc la sediul unității la 28 septembrie 1970, ora 9. Informații suplimentare se primesc la serviciul personal-învă­­țămînt, telefon 11802, interior 112. întreprinderea „1 SEPTEMBRIE” Satu Mare ANGAJEAZĂ: MACARAGII AUTORIZAȚI pentru grupa a 3-a de macarale, pod rulant de 5 tone cu gr­aifăr și electromagnet. Lămuriri suplimentare se pot obține la serviciul personal al întreprinderii.

Next