Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)
1970-09-16 / No. 798
Succesul coriștilor din Medieșu Aurit LA FESTIVALUL CORURILOR DE LA SUCEAVA î n zilele de 12 și 13 septembrie, s-a desfășurat la Suceava un Festival al corurilor, care a reunit formații din întreaga țară. Din județul nostru a participat, după cum se știe, corul din Medieșu Aurit. Ca și cu alte prilejuri, evoluția reprezentanților județului nostru s-a bucurat și de această dată de un frumos succes, toate cele 8 cîntece prezentate în cadrul festivalului fiind bine primite de public și apreciate de juriu. Calitățile recunoscute ale celor 100 de coriști din Medieșu Aurit, bine puse în valoare de profesorii Ioan Micu și Lázár Neagu, au ieșit cel mai mult în evidență cu ocazia prezentării cîntecelor „Răsunetul Ardealului“ de Ion Vidu, aportul solistei Aurica Buxbaum fiind relevabil, „O, lume, ce frumoasă ești" de Beethoven și a cîntecului popular „Someșanca" de G. Arvinte. După această evoluție marcantă în cadrul Festivalului (apreciată și prin faptul că juriul a felicitat în mod deosebit pe coriștii din județul nostru și dirijorii lor), i-a organizat pe o interesantă excursie, fiind vizitate, printre altele, mănăstirile Putna, Sucevița și Voroneț. mivi я Miercuri 16 septembrie 1970. 16.00 Deschiderea emisiunii. Fotbal. Dinamo — Paok Salonic (Cupa europeană a orașelor-tîrguri). 17.50 Microavanpremiera zilei. 18.00 Momente folclorice. 18.30 Cabinetul economic T.V. 19.20 „1001 de seri" — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Concursul și Festivalul internațional „George Enescu". „Lacul lebedelor" de P.I. Ceaikovski. 20.50 Cronica literară. 21.05 „Lacul lebedelor" de P. I. Ceaikovski (actul al 2-lea). 22.00 Telejurnalul de noapte. 22.15 „Lacul lebedelor" de P.I. Ceaikovski (actul al 3-lea). Broderii cere împodobesc locuințe noastră Dragostea pentru frumos a gospodinelor se manifestă în dorința lor de a împodobi locuințele cu diferite obiecte, printre care deosebit de preferate sînt obiectele textile brodate, împodobirea camerelor cu cusături de motive naționale, populare a devenit o tradiție des întîlnită în țara noastră, aceste cusături imprimînd locuinței o notă de originalitate, o atmosferă agreabilă. Femeile au știut întotdeauna să împodobească cu mult gust obiectele textile de uz gospodăresc sau de îmbrăcăminte. La noi, primele semne de broderie au fost descoperite lîngă Craiova, pe cămășile femeilor dace. Mai tîrziu, brodatul a cunoscut o largă răspîndire pe tot cuprinsul țării. Vechimea și măiestria artistică a broderiilor se reflectă în marea bogăție de piese ornamentale și de port ce se află în satele și comunele noastre, în muzee sau în colecții particulare. Fiind inspirate din imaginația creatoare a femeii din popor, aceste obiecte de podoabă exprimă simțul și gustul pentru frumos al poporului. Obiectele textile de interior trebuie să fie alese cu discernămînt, în funcție de utilitate și estetică. Interiorul casei va părea mai viu și va deveni mai intim dacă obiectele lucrate de mîna femeii vor fi aranjate cu mult gust și nu vor inunda locuința ca la o expoziție. Din punctul de vedere al ambianței locuinței, e bine dacă se respectă o unitate decorativă între pereți (colorit), mobilă și tapițerie. Broderiile pot fi aplicate mai bine pe țesături din bumbac și in cum sînt plandina, pînza de panama, etamina, pînza de in, pînza românească, pînza de cînepă, țesătura din rafie cu urzeală de bumbac, cele mai cunoscute dintre furniturile necesare brodării, fiind ața de muline, ața de bumbăcel, lîna cu firul răsucit. Dintre obiectele textile de ornamentație cele mai frecvente sînt mileurile confecționate din țesături cu broderie, din țesături combinate cu dantelă, sau numai din dantelă. Ele decorează în mod plăcut suprafețele plane ca: masa, servantele, bufetul, lada de la studio sau televizorul. Modelul alăturat este o învelitoare pentru televizor, confecționată din pînză de in mai subțire, cu dantelă din lasetă și broderie. La confecționarea învelitorii se va ține cont de dimensiunile televizorului. Se va măsura dimensiunea televizorului pe toate laturile, în funcție de măsurătorile făcute, efectuîndu-se croirea învelitoarei care este formată din două părți: părțile laterale și partea de sus sînt formate dintr-o singură bucată de material, la care se adaugă partea din față, după dimensiunile măsurate. Părțile laterale se festonează de pe margine la distanța de cm, cu un feston în culoare maro , cu fire de lînă. Partea din față are o margine din dantelă poantlas, lucrată cu șiret îngust din lasetă și brodat cu bride, cu broderia în opturi și broderia cuib de viepse în hexagoane. In mijlocul părții din față se imprimă un model, reprezentînd un grup de dansatori în mișcare. Modelul imprimat se va broda în punct de broderie plină, cu ață cot în perle bobine de culorile negru, alb, galben, portocaliu și puțin verde. Invelitoarea pentru televizor, pe lîngă scopul estetic, servește și la ferirea ecranului de lumină prea puternică a razelor solare. SATU MARE — Victoria: Tiffany memorandum (film italian); Popular: Profesorul infernului (film maghiar); CĂREI — Popular: Așteaptă pînă se întunecă (film din S.U.A., cinemascop); 23 August: Păcatul dragostei (film hispanoitalian, color); NEGREȘTI-OAȘ: Operațiunea Leontine (film francez, color); TÂȘNAD: Răzbunătorul (film italian, color); BERVENI: Frații Karamazov color, seriile I și II); (film sovietic, HALMEU: Vremuri minunate Га Spessart (film din R.F.G., color); SANISLĂU:Ghici cine vine la cină (film din S.U.A., color). m FEMEII • m FEMEII Dincolo de podul pe care se trece Someșul se înalță întreprinderea textilă Ardeleana, unitate unde lucrează peste 900 de femei. Majoritatea sunt tinere fete în jur de 7—22 de ani, venite de la țară pentru a se distra nu la oraș, ci din dorința de a învăța o meserie, de a fi cit mai folositoare societății. Călăuza noastră în întreprindere este tovarășa Elena-Georgeta Turu, secretara tetului de partid comidin întreprindere, și ea foarte tînără, dar cu o concepție sănătoasă despre oameni și despre problemele complexe pe care se ridică producția industrială. Ne mărturisește că de patru ani lucrează în fabrică. La început a fost țesătoare, paralel cu munca fiind prezentă la cursurile liceului seral. A manifestat totdeauna o atenție deosebită față de colegele sale de muncă, i-a plăcut să le dea sfaturi utile — lucruri care au rit mult, alături cîntăde multiplele sale calități, atunci cînd a fost aleasă secretară a comitetului de partid. In prezent, cînd i s-a mărit răspunderea, și-a fixat noi obiective: vrea să obțină o calificare mai înaltă, să devină tehniciană. Ambiția ei se transmite și celorlalte fete harnice, care văd în secretara de partid un exemplu demn de urmat. In timp ce străbatemsecțiile de producție ale întreprinderii, remarcăm hărnicia cu care muncesc sutele de femei, asociind meseria lor cu o adevărată artă. Frumoase cum sînt, nu ne mai mirăm de ce majoritatea țesăturilor iau drumul exportului (R.F.G., Libia, Iordania, Danemarca, Iugoslavia). Cu toate că inundațiile au afectat bună perioadă producția, femeile s-au încadrat in disciplina fabricii, lucrînd ore suplimentare pentru recuperarea pagubelor. Ele și-au luat angajamentul ca pînă la sfîrșitul anului să realizeze peste plan 210^00 m.p. țesături pentru export, obiectiv care va fi realizat, după toate probabilitățile, cu mult mai devreme. Privirile agere, care supraveghează încontinuu suplele războaie de țesut automate sau semiautomate, se îndreaptă curioase către noi, muncitoarele scuzîndu-se că nu au timp de vorbă. Reușim, totuși, să le răpim citeva minute. Florica Suciu, prima noastră interlocutoare, pare o fetișcană zburdalnică. De fapt, are numai 18 ani. A venit din comuna sa natală minată de dorința să lucreze la mașini. Pe cînd era elevă în clasa a VllI-a a vizitat o întreprindere textilă din Oradea, unde văzut pentru prima daată războaie de țesut. Așa de mult le-a îndrăgit încît și-a ales meseria de țesătoare, fără să-i pară rău că a făcut acest pas. A obținut calificarea la locul de muncă și lucrează deja la 12 războaie. Nu de mult s-a căsătorit cu un maistru din fabrică și împreună își țes planuri pentru viitor. „Dar la baza realizării acestora stă în primul rînd munca“ — ne-a spus, alergînd să vadă de ce s-a oprit unul din războaie. O altă tînără, Elisabeta Pop, de 19 ani, a terminat școala profesională textilă din Sf. Gheorghe și la îndemnul surorii sale a venit aici. Este originară din comuna Vetiș, părinții ei sunt cooperatori, mai are trei surori — una ca tehniciană lucrează chiar la I.T.A., doua este elevă la Liceul economic din Satu Mare și a treia muncitoare calificată la Fabrica de vagoane din Arad. Are și un frate lăcătuș la întreprinderea 1 Septembrie. Toți au învățat deci o meserie, toți și-au găsit rostul în viață. Ce vă place mai mult în fabrică? — am Tinerețe, elan și muncă întrebat-o pe Aurica Crepșai, țesătoare calificată.Ea are și răspunderi suplimentare, fiind responsabilă de grupă U.T.C., calitate în care contribuie la buna organizare a muncii, ocupîndu-se, de asemenea, de organizarea unor excursii și practicînd cu multă dezinvoltură sporturile sale preferate: handbal și volei). Ne mărturisește că totul îi place la această fabrică: clădirea modernă și luminoasă, munca de țesătoare, colectivul harnic și atent. Tot așa de entuziastă este și Doina Pop care, fiind mai în vîrstă cu 4 ani decit colegele sale, exteriorizează un grad mai mare de maturitate. Lucrează de 6 ani în fabrică, unde a obținut și calificarea. Nu se mulțumește însă cu atit. Se gîndește la continuarea studiilor, la construirea unui cămin proprietate personală și la întemeierea unei familii. Nu știe dacă poate să se rezolve pe toate deodată, dar are încredere deplină in viitor. Bucuroși că la I.T.A. am întîlnit un colectiv harnic, priceput, entuziast, am părăsit rubrica cu convingerea că muncitoarele vor asigura și în continuare dezvoltarea producției din întreprinderea lor. Ne gîndim mereu cu dragoste la ele, știind că munca lor se contopește în utilele și frumoasele obiecte de îmbrăcăminte pe care le purtăm cu mîndrie zi de zi. P. SUZANA Școala mamei Alimentația copilului născut la termen și a celui prematur Alimentația, constituie un factor care influențează într-o măsură mare sănătatea copilului, creșterea și dezvoltarea lui normală, apariția și vindecarea unor boli. Erorile alimentare pot avea consecințe importante, mai ales că influențează organismul aflat în plină creștere. De aceea, alimentația trebuie să fie suficientă din punct de vedere cantitativ și corespunzătoare vîrstei copilului, capabilă să asigure caloriile necesare pentru întreținere și creștere. Laptele matern este cel mai potrivit pentru nou-născutul și sugarul mic. Acesta asigură nounăscutului posibilități optime de adaptare la viața extrauterină, deoarece prin compoziția sa satisface nevoile nutritive, reduce munca tubului digestiv și posibilitățile de infecție. In primele zile după naștere, laptele de mamă are o compoziție specială, diferită de normal și se numește colostru. El asigură tranziția spre laptele definitiv, iar prin conținutul bogat în săruri—exercită o acțiune laxativă. Compoziția laptelui de mamă și în special cantitatea lui este influențată de alimentația mamei, de cantitatea de lichide ce o consumă. Prin laptele matern se pot transmite copilului efectele neplăcute ale unor intoxicații de medicamente, de alcool cauzate sau de nicotină. Există și anumite contraindicații de alăptare din partea mamei, cum ar fi diferite boli a căror evoluție s-ar agrava prin alăptare. Acestea sînt: tuberculoza, bolile grave de inimă și de rinichi, cancerul și bolile psihice grave. Dintre contraindicațiile temporare ale alimentației la sîn amintim inflamația sinului sau conformația necorespunzătoare a mamelonului. Din partea copilului obstacolele sînt destul de rare. Astfel, nu pot suge cei cu malformații congenitale ale gurii. Un alt obstacol îl constituie prematuritatea gravă și în mod excepțional intoleranța pentru lapte. Pentru a se asigura o lactație bună a viitoarei mame, și implicit o dezvoltare armonioasă nou-născutului și a sugarului mai tîrziu, se recomandă ca gravida din ultimele luni să-și maseze zilnic mamelonii, pregătindu-i în felul acesta pentru supt. Instalarea secreției lactate este ajutată în primul rînd de suptul viguros al copilului, la ore fixe — din trei în trei ore — spre a se forma un reflex de sugere. Secreția laptelui scade în unele stări nervoase. Pentru ca să aibă lapte suficient, mama trebuie să se alimenteze variat și regulat, să doarmă suficient, să muncească fără să obosească,să fie liniștită. Ea trebuie să respecte și o anumită tehnică a alimentației la sîn, înainte de punerea la sîn, deci în primele 12—24 ore, se va da copilului nou-născut cantități mici de ceai sau apă zaharată 5 la sută, de mai multe ori pe zi. In prima lună, intervalul dintre supturi va fi de două și jumătate trei ore, cu o pauză de 6 ore noaptea, ceea ce revine la 7 supturi pe 24 de ore. Mai tîrziu se va trece la o pauză de noapte mai mare și se reduce și numărul de supturi. Durata unei alăptări nu va depăși în primele săptămâni 10—15 minute, copilul va suge din ambii sîni, pentru a se goli mai bine sînii și a se asigura lactația constantă și suficientă. După supt se vor goli sînii manual sau cu o pompă specială, pentru ca să se stimuleze secreția pentru suptul următor. Din ziua a cincea după naștere, scăderea fiziologică se oprește și copilul crește progresiv în greutate. Rația se calculează după diferite scheme, cel mai des întîlnit fiind criteriul greutății de la naștere: astfel Schema servește numai ca orientare, cîntărirea periodică, săptămînală, dovedind dacă este valabilă sau nu. In cazul în care laptele de mamă este insuficient, se va introduce alimentația mixtă cu Electon, apoi cu lapte-praf în diluții progresive, asupra cărora vom reveni. Copiii care din anumite motive nu pot fi alimentați la sîn (contraindicații ale mamei sau ale copilului despre care am mai amintit), vor fi alimentați cu lingurița în primele 8 zile de viață astfel: Q — n—1 + 70 — 80 g, în care Q este cantitatea pe 24 ore, iar n este numărul zilelor. De exemplu: 1 copil de 5 zile — Q _ 5_1 - 4 + 70. 280 g. Copilul prematur, sub 1.800 g, este alimentat cu sonda prin garaj, cu cantități mici de lapte de mamă din 2 în 2 ore de către personalul sanitar — în unități spitalicești. După atingerea greutății de 1.800 g, se va pune treptat la sîn. Medicul este acela care va stabili dacă este necesară introducerea alimentației mixte, sau în cazuri excepționale a alimentației complet artificiale, asupra căreia nu insistăm, fiind de domeniu strict individual. In aceste cazuri asistentele de ocrotire vor demonstra prepararea cantității necesare pentru o masă. MARIA CIRCA, medic MURĂTURI PENTRU IARNĂ ARDEI COPȚI PĂSTRAȚI IN OȚET FIERT Se coc ardeii ca pentru salată. Se curăță de semințe și cotoare, se rup fîșii și se așează pe o sită să se scurgă, cîteva ore. Se pun apoi în sticle cu gîtul lat și se toarnă deasupra oțet fiert cu piper și miere. Se astupă bine și se păstrează la rece. VARZĂ TOCATĂ, MURATĂ, UN BORCAN Se taie varza albă în fire subțiri, ca pentru mîncare. Se sărează și se frămîntă, lăsînd-o apoi să se înmoaie. Se așează în borcan împreună cu apa care a lăsat-o. Se îndeasă completînd borcanul pînă sus. Dacă nu este destulă zeamă, se mai adaugă apă. Se acoperă, se vîntură la fiecare două zile pînă cînd se murează, apoi se pune la rece. RADIO Joi 17 septembrie 1910 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteoritier. Sport. 9.30 Odă limbii române. 10.10 Curs de limba rusă. Ciclul II, secția a 31-a. 10.30 Caruselul melodiilor. 11.05 Arii din operete interpretate de Corina Bărbulescu. 11.15 Din țările Socialiste. Reportaje din R.D. Vietnam și R.P. Polonă. 11.30 Suita tinerească de Mircea Chiriac. 11.45 Sfatul medicului. Cura de fructe. Indicații și contraindicații. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Recital de operă Lucia Bercescu. 12.15 Muzică ușoară de Edmond Deda. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.30 Cine știe cîștigă (reluare). 14.00 — 100 de legende românești. „Brazda lui Novac". 14.30 Muzică ușoară. 14.40 Publicitate radio. 14.50 La microfon »Raveca Săndulescu. 15.00 Concursul și festivalul internațional „George Enescu". Jurnalul festivalului. 15.30 Melodiile anotimpurilor. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Un virtuoz al naiului: Simion Stanciu. 16.30 Agendă județeană. Brașov — septembrie 1970. 16.50 Tinerețea ne e dragă — program susținut de ansambluri artistice școlare. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 18.00 Muzică ușoară interpretată la clarinet de Acker Bilk. 18.10 Orizont științific. Centrala energetică a organismului, dinamismul resurselor sale. 18.30 Parada melodiilor. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Soliști și orchestre de muzică populară. 20.05 Tableta de seară de Octavian Fodor. 20.10 Cîntă Jean Păunescu. 20.20 Argheziană. Tîlharul pedepsit. Recită Ion Lucian. 20.25 Vlaicu Bírna alege pentru dumneavoastră muzică ușoară. Tărchilă. 21.00 Acasă Ia... Dan 21.20 Formația Alexandru Avramovici. 21.30 Moment poetic. Poeți austrieci contemporani. 21.35 Solista serii: Mina. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Romanțe. 22.50 Concert de muzică ușoară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. PUBLICITATE Grupul școlar de construcții TIMIȘOARA B-DUL TINEREȚII NR. 11. — RECRUTEAZĂ din toate județele tineri între 15—18 ani, absolvenți ai școlii generale de 8 ani, pentru Școala profesională de ucenici în meseriie: mecanici utilaje; instalații încălzire; instalații sanitare; zugravi; dulgheri-parchetari; zidari-mozaicari; înscrierile se fac pînă la data de 20 septembrie 1970. Examenul de admitere se ține între 20—25 septembrie 1970. Elevilor reușiți la examenul de admitere li se vor asigura întreținerea și cazarea gratuită. Informații suplimentare se pot primi la secretariatul școlii, telefon: 11895. Magazinul electro-tehnic al O.C.L. Mixt Cărți oferă cumpărătorilor un sortiment bogat de: televizoare; aparate radio; picapuri; lustre; diferite articole de uz casnic; piese schimb televizoare și radio. CENTRUL DE CERCETĂRI ȘI PROIECTĂRI DE PE LINGĂ UZINA UNIC SATU MARE ANGAJEAZĂ: INGINERI PROIECTANȚI — cu vechime de cel puțin 3 ani în proiectare; TEHNICIENI PROIECTANȚI — cu vechime de cel puțin 5 ani în proiectare. De asemenea, organizează un CONCURS PENTRU OCUPAREA FUNCȚIILOR DE CERCETĂTORI ȘTIINȚIFICI, care va avea loc la sediul unității la 28 septembrie 1970, ora 9. Informații suplimentare se primesc la serviciul personal-învățămînt, telefon 11802, interior 112. întreprinderea „1 SEPTEMBRIE” Satu Mare ANGAJEAZĂ: MACARAGII AUTORIZAȚI pentru grupa a 3-a de macarale, pod rulant de 5 tone cu graifăr și electromagnet. Lămuriri suplimentare se pot obține la serviciul personal al întreprinderii.