Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)
1970-09-27 / No. 808
2 CRONICA SATMÄREANÄ Noi blocuri de locuințe întregesc patrimoniul locativ al orașului Cărei. NOTAȚII Pseudoeseu despre PROFESII Nu există profesie care să se fi născut în afara unei necesități umane concrete, care să nu slujească deci, fundalmente, celui ce o practică, implicit semenilor. Capital suprem, aflat în proprie stăpînire (urmare a abolirii înstrăinării sale milenare), omul socialist se dedică prin gama foarte elastică a îndeletnicirilor pe care le stăpînește, raționalizării continue a muncii și vieții sale, umanizării mediului social și natural. Sunt acestea lucruri binecunoscute tuturor, niște truisme de-acum. Și totuși viața de fiecare zi ne relevă îndepărtări uneori descumpănitoare de la atitudinile umane pe care aceste generale și unanim acceptate adevăruri le implică. Ceea ce ne conduce la ideea — de loc inedită — că principiul singur nu ne e suficient, că acesta trebuie mereu înnobilat cu fapte de viață, că a nu pierde din vedere semnificația a ceea ce facem ne incumbă permanent, că pentru a nu ne ignora propria esență se cer zilnice eforturi de gîndire și acțiune, de prospectare și prospețime în perimetrul unei noi ars vivendi. —■—.......... Cit de reală și stringentă este această cerință avem prilejul să realizăm la tot pasul, în fiecare moment al "periplului" nostru diurn printre oameni, profesii și lucruri... Sunt profesii care prin însăși natura lor dezvăluie rapid — cu imediate efecte stenice sau astenice în ambianță — încărcătura umană a celor ce le exercită. Nu e nevoie să-l observ trei luni la rînd pe omul de la ghișeu, pe hotelier sau pe vînzătoarea de la pîine, spre exemplu, pe lucrătorul serviciilor publice deci, ca să-mi pot da seama de capacitatea sa psiho-civică în raport cu cerințele activității ce o prestează. Promptitudinea, politețea, solicitudinea, calmul, corectitudinea transpar sau își vădesc absența de la primul schimb de cuvinte, de la primele priviri aș zice. N-am spus că printr-un asemenea contact de serviciu l-am epuizat caracterologic pe cel în discuție, ci doar că prin amintitele însușiri el îmi epuizează pretențiile. Făcînd astfel dovada oportunității și utilității sale acolo, înfrumusețîndu-mi un crîmpei de viață — acela în care l-am avut în față și am comunicat cu el de la om la om, în care ne-am simțit părtași la civilizație și bucurii simple, în care i-am receptat omenia, apartenența la marea noastră familie. Dar care profesie nu apelează oare, în ultimă instanță, la resorturile noastre civice, de solicitudine, de politețe, de altruism, de omenie? Și totuși, cît de des apelul se face în gol, ca un S.O.S. în pustiurile marine! Secretara care mă ține în anticameră două ceasuri (timp în care și-a desăvîrșit manichiura și a tocit trei centimetri de dermatograf) pentru a-mi comunica într-un plictisită că șeful nu mă tîrziu mai poate primi, simpaticul șef în cauză care, deși mă știa programat, preferă în tot acest timp, în locul bătăilor de cap ce i le-aș putea produce, taclale telefonice interminabile, taxatoarea care mă bruschează pentru că n-am bani mărunți, vînzătoarea care se întreține copios cu colega de tejghea în timp ce eu, unic client al dughenei, aștept să mă asculte; inginerul care amînă de un an cercetarea propunerii tehniceorganizatorice a unui subaltern în timp ce răspunde zelos la zeci de adrese și solicitări extraprofesionale ale unui tovarăș de la centrală; telefonista de la interurbane care mă apostrofează pentru o revenire chiar de ea recomandată; editorul care tergiversează trei ani trimiterea la tipar a unui manuscris valoros numai pentru că autorul e încă necunoscut, iar dumnealui n-are chef să „riște" — toți și atîția alții, semeni ai noștri, sînt văduviți în alcătuirea lor psiho-civică de acel ceva esențial, reclamat de îndeletnicirea lor. Nu este, așadar, întîmplătoare insistența cu care se reia chestiunea corectitudinii, a participării conștiente la muncă, a solicitudinii la toți lucrătorii și îndeosebi la cei din detașamentele serviciilor publice. Efectele negative ale încălcării cerințelor noastre firești față de încărcătura umană a celor chemați să îndeplinească asemenea servicii, sunt inestimabile. De aici fireasca exigență în virtutea principiului ofensiv și prospectiv — fiecare la locul potrivit. Dacă există profesii în care aptitudinile visului, capacitatea sa de slujire a obștei, dăruirea, spiritul civic dezvoltat sunt cerințe prime ale reușitei, nu există niciuna în care aceste însușiri să poată lipsi. Intrucît fiecare profesie și fiecare profesionist tind la integrarea deplină în ansamblul mecanismului social ,orice deviere de la axul cardanic al activităților de interes public trebuie sancționată prompt. Drept pentru care pîrghiile de control se cer aduse și menținute, cu mereu reluată, cu minuție grijă de dispecer electronic în stare de optimă funcționare. VASILE SAVINESCU A In numele unui ideal fals (Urmare din pag. 1) că este fericită că a primit apartament, că vrea ca de acum înainte să-și trăiască viața, să se distreze. Nu are nici o obligație. Este divorțată. După cele comise aceasta pare să fie adevărata cauză pentru care Maria Csire a crezut de cuviință să-și întrerupă sarcina. Un copil îi „complica“ și mai mult viața, o „împiedeca să și-o trăiască“. — Ați avut noroc cu lucrătorii de miliție care v-au obligat să veniți la spital. Altfel, dacă mai întîrziați două ore, fapta neavoastră necugetată putea dumsă vă fie fatală — îi spuse medicul la ieșirea din spital. Maria Csire, se „doctorise“ aproape zilnic timp de trei săptămîni. A luat în cantități din ce în ce mai mari vin tonic amestecat cu substanțiale cantități de drojdie. Acest „tratament“ a facilitat blocarea funcționării rinichilor. A fost nevoie de o muncă asiduă, de ore, din partea medicului pentru a-i salva viața. — Știam că Maria Csire este gravidă. Ea mi-a destăinuit acest lucru. Am îndemnat-o să nu facă vreo prostie — ne-a declarat martora A.B. — Ce știți voi cum se trăiește? — a fost replica ei. Cu alte cuvinte, femeile care au copii, care-i înconjoară cu căldură, acelea care au un cămin bine închegat, acelea care fac totul pentru ca ei să crească sănătoși, vioi, să aibă de toate încă de la o vîrstă fragedă, acele mame care sînt în stare să se dedice copiilor, familiei, acelea nu știu — după opinia Măriei Csire — să trăiască. Dar ea știe ce-i aceea viață ? Din documentele aflate la dosar mai rezultă că Maria Csire este o fire căreia îi place viața ușoară, îi place să fie cît mai liberă, să-și folosească timpul după propriile plăceri. Pe ea n-o interesează căminul, pe care, de altfel, și l-a și destrămat. I-a plăcut să cheltuiască mai mult decît cîștiga. Dovadă sînt condamnările care le-a avut (pentru delapidare), dovadă este felul ei de a privi viața, „seriozitatea“ cu care vede alcătuirea unui cămin, viața conjugală. (Amintim din nou prima căsătorie, divorțul, recăsătoria, din nou divorțul). Acum este liberă. Are doar copilul de nouă ani, căruia trebuie să-i dea o educație, să-l crească. — Conviețuiesc cu primul soț, dar nu ne-am căsătorit... Declarația ei față de martoră : — Sunt divorțată, liberă. Vreau să mă distrez, vreau să cunosc lumea. O „mică“ contrazicere, suficientă pentru a ne da însă seama de caracterul ei, de instabilitatea în viața conjugală. Cazul Măriei Csire nu este singurul. Mai sunt încă femei tinere, care au o optică greșită despre familie, viață, copii. Mai sunt încă femei care comit anumite acte nesăbuite. Pe lîngă faptul că aceste acte pot avea urmări grave asupra sănătății lor, ele încalcă legile statului, care, precum știm, le condamnă cu toată asprimea. Cele petrecute cu Maria Csire invită la meditație plină de răspundere. DIALOG PEDAGOGIC (Urmare din pag. 1), totul pe, profesorul Ioan Pop. In consiliul pedagogic s-a cristalizat ideea de a pune în adevărata lor valoare sumedenia de materiale didactice care s-au aglomerat, fără o grijă expresă de a fi sistematizate, în noastră. Vrem să școala formăm un sot de „claselaborator" (neavînd alte săli pentru a face laboratoare distincte) — una pentru științele biologice ,alta pentru fizicămatematică și încă una pentru limba și literatura română. Elevii se vor perinda prin rotație îa „clasele-laborator“ în orele cînd vor avea una sau alta din aceste discipline. Unul din inimoșii realizatori ai acestei în ei este însuși profesorul Ioan Pop. 11 antrenez în discuție și ochii li scapără cu neastâmpăr incandescent. — Vedeți, e cu totul altceva — îmi spune tânărul profesor — să aibă elevul în față planșele, ca, bunăoară, acestea care redau evoluția vieții pe pământ; memoria lui vizuală este stimulată să rețină trainic cunoștințele asimilate, îl va ajuta să mențină vie imaginea lor chiar și peste ani. Și ce bogății de planșe și mulaje sunt în școala asta, nefolosite pe deplin. O parte le-am și recondiționat și arată ca și cînd ar fi noi. — Ne mirăm — încearcă oarecum autocritic să-mi mărturisească directorul școlii — cum de nu ne-a venit ideea aceasta mai de mult. Dar oricum, mai bine mai tîrziu decît niciodată. (N.a. : probabil că există încă destule colective didactice care ar trebui să-și cunoască și să pună în valoarea lor deplină, conform nației lor, stocurile destice materiale didactice pozitate în decursul deanilor!). — Alte proiecte, în contextul înnoirilor din școală ? — In primul și în primul rînd, spune decis directorul școlii — vrem să consolidăm eșafodajul procesului instructiv-educativ. Aici este esența și încununarea deplină a muncii noastre , în rezultatele pe care le obținem în instrucție și educație. Despre cele ce am vorbit mai înainte nu sînt decît mijloace, pîrghii în sprijinul consolidării cunoștințelor de către elevi, al lărgirii titlui lor despre orizontume și viață. Reconfortantul dialog pedagogic de la Ciumești s-a încheiat printr-o reflexie măgulitoare făcută de directorul școlii la adresa tinereții, a dascălilor tineri: „ Dacă la cel puțin trei ani o dată am beneficia mereu de cadre tinere, noi, ca cele pe care le-am primit acum, atunci aș spune că ar fi cea mai formidabilă investiție făcută Infuzia de tinerețe, școlii, entuziasm și dorința manifestă de afirmare de autodepășire au conststituit, oricînd au fost prezente, climatul fertil al prosperării și creșterii școlii, a tinerei generații. Anul acesta în școlile județului nostru au pășit pragul carierei didactice 200 de profesori și învățători noi.. Impresionantă investiție de tinerețe și pasiune, care, fără îndoială, va găsi larg cîmp de împliniri alături de ceilalți dascăli mai vârstnici, dar cu toții tineri prin vocația de a fi grădinarii neobosiți ai copiilor noștri și ai patriei. Duminică 27 septembrie ШО MEMENTO — RADIO PROGRAMUL I. Luni 28 septembrie 1970 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. Ciclul II, secția a 33-a. 10.30 Pagini din opera „Elixirul dragostei“ de Donizetti. 11.05 Radio Prichindel. 11.15 Suita a VI-a „Ardelenească“ de Achim Stoia. Suita pentru orchestră de Liviu Ionescu. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Fantezii de estradă. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară de Vasile Veselovski și Elly Roman. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Muzică populară. 15.25 Melodii. .. melodii. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Pagini din operete. 16.30 Revista economică. 16.45 Tineret, floarea vieții — cîntece. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Concert de muzică populară. 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Muzică ușoară. 18.10 Prezent și viitor în știința agricolă. 18.30 Concertul nr. 2 în Mi major pentru clavecin și orchestră de Johann Sebastian Bach. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cine m-aude cîntînd — muzică populară. 20.05 Tableta de seară de Tudor Bugnariu. 20.10 Microrecital Ilinca Cerbacev. 20.20 Argheziană. 20.25 Solista serii: Margarita Nicolova. 20.45 Teatru radiofonic. 21.40 Pagini din operete. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Marți 29 septembrie 1970 12.10 Sub flamura partidului — cîntece. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii cu dedicație. 13.45 Muzică populară. 14.00 Compozitorul săptămînii: Edward Grieg (Lucrări pentru pian). 14.30 Muzică ușoară de Vasile V. Vasilache. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Muzică de estradă. 15.00 File de poveste. „Fata din dafin“ — basm popular românesc. 15.25 Cîntece și jocuri populare. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Nume dragi — muzică ușoară. 16.30 Agenda județeană. Caraș-Severin, septembrie 1970. 16.50 In a patriei grădină — cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Orchestra Raymond Léfévre. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 Fragmente din opere. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din pîlnia gramofonului. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică ușoară. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solista serii Connie Francis. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. I Duminică 27 septembrie 1970 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viața satului. 11.15 In reluare, la cererea telespectatorilor. Dialog muzical Anda Călugăreanu — Therese Steinmetz. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 13.30 Fotbal: C.F.R. Timișoara — Dinamo București. 17.25 Deschiderea emisiunii de după-amiază. 17.30 Fotbal: Ungaria — Austria (repriza a II-a). 18.20 „Pe sub poala Măgurii" — program susținut de Ansamblul folcloric al județului Sălaj. 18.45 Campionatul balcanic de baschet masculin. Bulgaria — Iugoslavia (repriza a II-a). 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 „Doi bărbați și un munte" (Reportaj). 20.20 Film artistic: „Simon Laura". 21.40 Tele ritmuri — emisiiune muzical-coregrafică. 22.35 Telejurnalul de noapte. 23.15 închiderea emisiunii. "SyiZoui MFMF-NTO Ш [UNK] STOMATIZELE la copii Deoarece frecvența stomatitelor, în special a celor aftoase, este mare în această perioadă rece și umedă, ne propunem să dăm unele indicații în legătură cu aceste afecțiuni. Ele sunt boli caracteristice prin localizarea inflamației la nivelul mucoasei bucale. Apariția unei stomatite este indicată de simptomul subiectiv durere, în asociere cu alte simptome obiective : tumefacție, congestie și leziuni ale mucoasei, sub formă de vezicule (bășicuțe), ulcerații și chiar suprafețe înnegrite, care se mortifică și cad. Cea mai frecventă stomatită la copii este cea aftoasă. In general împrejurările în care apar aftele bucale sunt foarte diferite. De exemplu, la copii, alimente ca : ciocolata, covrigii sărați, ingerarea ouălor, fragilor, conservelor pot determina apariția stomatitei aftoase. Apoi unele medicamente (antibioticele, barbituricele, bromurile), bolile infecțioase (tuberculoza, sifilisul), bolile parazitare, traumatismele (mușcături accidentale ale mucoasei bucale, microtraumatismele masticatorii, zgîrieturile provocate de periuța de dinți), caria dentară, extracția dentară, igiena defectuoasă, avitaminozele (lipsa vitaminelor В și C), stări- SFATUL MEDICULUI le emotive, stressurile fizice sau psihice, toate sunt cauze care pot declanșa stomatitele. Invazia masivă de microbi se manifestă local prin tumefierea și congestia mucoasei bucale, prin dureri vii, la cele mai mici atingeri, provocate de alimente, jenă în vorbire, salivație abundentă, încît copilul nu o poate înghiți, și o lasă să se scurgă încontinuu printre buze (stomatita congestivă). Este important de știut că leziunea trece prin mai multe stadii. La început se manifestă sub formă de pete roșii, care se transformă în papule (mici ridicături), apoi în vezicule. Curînd veziculele se sparg, apărînd eroziunile sau ulcerațiile, care se acoperă cu depozite membranoase murdare. Cînd această formă nu este tratată, ea trece într-una mai gravă, în care mucoasa se înnegrește și cade, iar în gură apare un miros greu. Deoarece formele clinice de stomatite sunt numeroase, consultarea medicului stomatolog este obligatorie. Dar și părinții pot da un ajutor prețios medicului, înainte de a se prezenta la medic, copilului trebuie să i se dea o alimentație lichidă : sucuri de fructe, ceaiuri, compoturi, limonade; se vor da proteine sub formă lichidă (lapte), produse lactate , unt, brînză, precum și pleuri de zarzavaturi, pentru a se evita durerile în timpul masticației. Trebuie evitate alimentele condimentate. In cazul în care starea generală este alterată, cu febră continuă, copilul trebuie izolat, indicîndu-se chiar internarea în spital. Totuși, se recomandă un tratament local la îndemîna oricui pentru îndepărtarea factorilor cauzatori și favorizanți. In acest sens se indică o igienă bucală riguroasă, care constă din curățirea mecanică a cavității bucale prin spălături. Se poate face ecuvionajul (badijonarea) cu poane de vată îmbibate în tamapă oxiginată. Medicul stomatolog va completa acest tratament local printr-un detartraj atent, urmat de cauterizarea mucoasei gingivale cu clorură de zinc 5 la sută sau atingerea ulcerațiilor cu nitrat de argint 1—3 la sută, piocianin 2 la sută, albastru de metilen, violet de gențiană, badijonare cu acid tanic, acid tricloracetic 10 la sută, acid carbolic, miere rozată. Se mai pot face infiltrații cu novocaină 4 la sută (2 ml) în asociere cu penicilină 200.000 U.I. sau infiltrații cu xilocaină fără adrenalină, avînd ca scop îmbunătățirea circulației (vasodilatație activă novocainică). Contra durerilor este bună mixtura rezorcină-anestezină. local are drept scop: Tratamentul în principiu, curățirea mecanică a cavității bucale, pentru a crea condiții defavorabile dezvoltării microbismului bucal. Se îndepărtează astfel resturile alimentare, depozitele mucoase, care fixează microbii de leziunile bucale și îi apără de acțiunea bactericidă a antisepticelor. Pe cale generală se vor administra antibiotice, cu efecte mai bune tetraciclină. In formele recidivante, la adolescenți între 16—18 ani și la adulți se recomandă autohemoterapia, desensibilizarea nespecifică prin hiposulfit de sodiu, vaccinoterapia sau gammaglobulinoterapia, vitaminoterapia, care vor schimba reactivitatea organismului. ADRIANA MIFF medic stomatolog к Întreprinderea de aprovizionare M.I.A . BUCUREȘTI Ori 11 O am ;I <ч întreprinderea de mecanizare și transporturi Oradea ANGAJEAZĂ de urgență pentru atelierul mecanic din Oradea următorul personal: — 10 mecanici pentru atelierul de reparație motoare cu explozie; 30 mecanici pentru reparat șasiuri la excavatoare Nobas, Progresul și tractoare S-1300 și S-650; 5 sudori electrici și autogeni; 4 strungari în fier; 10 mecanici auto. Pentru atelierul din Satu Mare: 10 mecanici pentru excavatoarele Nobas și Progresul, cum și pentru tractoarele S-1300 și S-650; 10 mecanici auto; 2 sudori electrici și autogeni; întreprinderea mai angajează pentru Șantierul Valea Jercăuaș și Șantierul din Satu Mare; — 80 dragliniști pentru excavatoarele Nobas și Progresul; — 80 buldozeriști pentru tractoarele S-1300 și S-650. Angajarea se face conform legislației în vigoare. Informații se pot obține zilnic la serviciul personal, adresa de mai sus. pre- întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Mărtinești ANGAJEAZĂ URGENT: electrician autorizat pentru instalații de torță (categoria V sau VI), strungari, frezari, lăcătuși mecanici, zidari. Informatii la telefon 12023. MICA PUBLICITATE VÎND casă cu 2 camere și dependințe, Satu Mare str. Aniarului 33. Informații zilnic după orele 17. S-AU PIERDUT două facturi despre 1.500 cărămizi beton, 4.000 cărămizi, întocmite pr. Doboș Lajos István și Pop Joșuf. Găsi sitorul să se predea la Satu Mare str. Sălciilor 3.