Cronica Sătmăreană, iulie-septembrie 1970 (Anul 3, nr. 733-810)

1970-09-27 / No. 808

2 CRONICA SATMÄREANÄ Noi blocuri de locuințe întregesc patrimoniul locativ al orașului Cărei. NOTAȚII Pseudoeseu despre PROFESII Nu există profesie care să se fi născut în afara unei ne­cesități umane concrete, care să nu slujească deci, fund­al­­mente, celui ce o practică, im­plicit semenilor. Capital suprem, aflat în pro­prie stăpînire (urmare a aboli­rii înstrăinării sale milenare), omul socialist se dedică prin gama foarte elastică a îndelet­nicirilor pe care le stăpînește, raționalizării continue a mun­cii și vieții sale, umanizării me­diului social și natural. Sunt a­­cestea lucruri binecunoscute tuturor, niște truisme de-acum. Și totuși viața de fiecare zi ne relevă îndepărtări uneori des­cumpănitoare de la atitudinile umane pe care aceste genera­le și unanim acceptate adevă­ruri le implică. Ceea ce ne conduce la ideea — de loc i­­nedită — că principiul singur nu ne e suficient, că acesta trebuie mereu înnobilat cu fap­te de viață, că a nu pierde din vedere semnificația a ceea ce facem ne incumbă permanent, că pentru a nu ne ignora pro­pria esență se cer zilnice efor­turi de gîndire și acțiune, de prospectare și prospețime în perimetrul unei noi ars vi­vendi.­­ —■—.......... Cit de reală și stringentă este această cerință avem pri­lejul să realizăm la tot pasul, în fiecare moment al "periplu­lui" nostru diurn printre oa­meni, profesii și lucruri... Sunt profesii care prin însăși natura lor dezvăluie rapid — cu imediate efecte stenice sau a­stenice în ambianță — în­cărcătura umană a celor ce le exercită. Nu e nevoie să-l ob­serv trei luni la rînd pe omul de la ghișeu, pe hotelier sau pe vînzătoarea de la pîine, spre exemplu, pe lucrătorul servi­ciilor publice deci, ca să-mi pot da seama de capacitatea sa psiho-civică în raport cu ce­rințele activității ce o prestea­ză. Promptitudinea, politețea, solicitudinea, calmul, corectitu­dinea transpar sau își vădesc absența de la primul schimb de cuvinte, de la primele priviri aș zice. N-am spus că printr-un asemenea contact de serviciu l-am epuizat caracterologic pe cel în discuție, ci doar că prin amintitele însușiri el îmi epui­zează pretențiile. Făcînd astfel dovada oportunității și utilității sale acolo, înfrumusețîndu-mi un crîmpei de viață­ — acela în care l-am avut în față și am comunicat cu el de la om la om, în care ne-am simțit părtași la civilizație și bucurii simple, în care i-am receptat omenia, apartenența la marea noastră familie. Dar care profesie nu apelea­ză oare, în ultimă instanță, la resorturile noastre civice, de solicitudine, de politețe, de al­truism, de omenie? Și totuși, cît de des apelul se face în gol, ca un S.O.S. în pustiurile marine! Secretara care mă ține în anticameră două ceasuri (timp în care și-a desăvîrșit manichiura și a tocit trei cen­timetri de dermatograf) pentru a-mi comunica într-un plictisită că­­ șeful nu mă tîrziu mai poate primi, simpaticul șef în cauză care, deși mă știa pro­gramat, preferă în tot acest timp, în locul bătăilor de cap ce i le-aș putea produce, tacla­le telefonice interminabile, ta­xatoarea care mă bruschează pentru că n-am bani mărunți, vînzătoarea care se întreține copios cu colega de tejghea în timp ce eu, unic client al du­­ghenei, aștept să mă asculte; inginerul care amînă de un an cercetarea propunerii tehnice­­organizatorice a unui subaltern în timp ce răspunde zelos la zeci de adrese și solicitări ex­­traprofesionale ale unui tova­răș de la centrală; telefonista de la interurbane care mă a­­postrofează pentru o revenire chiar de ea recomandată; edito­rul care tergiversează trei ani trimiterea la tipar a unui ma­nuscris valoros numai pentru că autorul e încă necunoscut, iar dumnealui n-are chef să „riște" — toți și atîția alții, se­meni ai noștri, sînt văduviți în alcătuirea lor psiho-civică de acel ceva esențial, reclamat de îndeletnicirea lor. Nu este, așadar, întîmplă­­toare insistența cu care se re­ia chestiunea corectitudinii, a participării conștiente la mun­că, a solicitudinii la toți lu­crătorii și îndeosebi la cei din detașamentele serviciilor pu­blice. Efectele negative ale încălcării cerințelor noastre firești față de încărcătura u­­mană a celor chemați să înde­plinească asemenea servicii, sunt inestimabile. De aici fi­reasca exigență în virtutea principiului ofensiv și prospec­tiv — fiecare la locul potri­vit. Dacă există profesii în care aptitudinile visului, capacitatea sa de slujire a obștei, dăruirea, spiritul civic dezvoltat sunt ce­rințe prime ale reușitei, nu e­­xistă niciuna în care aceste în­sușiri să poată lipsi. Intrucît fiecare profesie și fiecare pro­fesionist tind la integrarea de­plină în ansamblul mecanismu­lui social ,orice deviere de la axul cardanic al activităților de interes public trebuie sancțio­nată prompt. Drept pentru ca­re pîrghiile de control se cer aduse și menținute, cu mereu reluată, cu minuție grijă de dispecer electronic în stare de optimă funcționare. VASILE SAVINESCU A In numele unui ideal fals (Urmare din pag. 1) că este fericită că a primit apar­tament, că vrea ca de acum îna­inte să-și trăiască viața, să se distreze. Nu are nici o obligație. Este divorțată. După cele comise aceasta pare să fie adevărata cauză pentru ca­re Maria Csire a crezut de cu­viință să-și întrerupă sarcina. Un copil îi „complica“ și mai mult viața, o „împiedeca să și-o tră­iască“. — Ați avut noroc cu lucrătorii de miliție care v-au obligat să veniți la spital. Altfel, dacă mai întîrziați două ore, fapta neavoastră necugetată putea dum­să vă fie fatală — îi spuse medicul la ieșirea din spital. Maria Csire, se „doctorise“ a­­proape zilnic timp de trei săptă­­mîni. A luat în cantități din ce în ce mai mari vin tonic ameste­cat cu substanțiale cantități de drojdie. Acest „tratament“ a fa­cilitat blocarea funcționării rini­chilor. A fost nevoie de o muncă asiduă, de ore, din partea medi­cului pentru a-i salva viața. — Știam că Maria Csire este gravidă. Ea mi-a destăinuit acest lucru. Am îndemnat-o să nu facă vreo prostie — ne-a declarat martora A.B. — Ce știți voi cum se trăiește? — a fost replica ei. Cu alte cuvinte, femeile care au copii, care-i înconjoară cu căldură, acelea care au un cămin bine închegat, acelea care fac to­tul pentru ca ei să crească sănă­toși, vioi, să aibă de toate încă de la o vîrstă fragedă, acele ma­me care sînt în stare să se dedi­ce copiilor, familiei, acelea nu știu — după opinia Măriei Csire — să trăiască. Dar ea știe ce-i aceea viață ? Din documentele aflate la do­sar mai rezultă că Maria Csire este o fire căreia îi place viața ușoară, îi place să fie cît mai li­beră, să-și folosească timpul du­pă propriile plăceri. Pe ea n-o in­teresează căminul, pe care, de altfel, și l-a și destrămat. I-a plăcut să cheltuiască mai mult decît cîștiga. Dovadă sînt con­damnările care le-a avut (pentru delapidare), dovadă este felul ei de a privi viața, „seriozitatea“ cu care vede alcătuirea unui cămin, viața conjugală. (Amintim din nou prima căsătorie, divorțul, recăsătoria, din nou divorțul). Acum este liberă. Are doar copi­lul de nouă ani, căruia trebuie să-i dea o educație, să-l crească. — Conviețuiesc cu primul soț, dar nu ne-am căsătorit... Declarația ei față de martoră : — Sunt divorțată, liberă. Vreau să mă distrez, vreau să cunosc lumea. O „mică“ contrazicere, sufici­entă pentru a ne da însă seama de caracterul ei, de instabilitatea în viața conjugală. Cazul Măriei Csire nu este sin­gurul. Mai sunt încă femei tine­re, care au o optică greșită des­pre familie, viață, copii. Mai sunt încă femei care comit anumite acte nesăbuite. Pe lîngă faptul că aceste acte pot avea urmări­ grave asupra sănătății lor, ele încalcă legile statului, care, pre­cum știm, le condamnă cu toată asprimea. Cele petrecute cu Ma­ria Csire invită la meditație pli­nă de răspundere. DIALOG PEDAGOGIC (Urmare din pag. 1), totul pe, pr­ofesorul Ioan Pop. In consiliul pedago­gic s-a cristalizat ideea de a pune în adevărata lor valoare sumedenia de materiale didactice care s-au aglomerat, fără o grijă expresă de a fi sistematizate, în noastră. Vrem să școala for­­măm un sot de „clase­­laborator" (neavînd alte săli pentru a face la­boratoare distincte) — una pentru științele bio­logice ,alta pentru fizică­­matematică și încă una pentru limba și literatu­ra română. Elevii se vor perinda prin rotație îa „clasele-laborator“ în o­­rele cînd vor avea una sau alta din aceste dis­cipline. Unul din inimo­șii realizatori ai acestei în ei este însuși profeso­­rul Ioan Pop. 11 antrenez în discuție și ochii li scapără cu neastâmpăr incandescent. — Vedeți, e cu totul altceva — îmi spune tâ­­nărul profesor — să aibă elevul în față planșele, ca, bunăoară, acestea care redau evoluția vie­ții pe pământ; memoria lui vizuală este stimulată să rețină trainic cunoș­tințele asimilate, îl va ajuta să mențină vie i­­maginea lor chiar și peste ani. Și ce bogății de planșe și mulaje sunt în școala asta, nefolosite pe deplin. O parte le-am și recondiționat și arată ca și cînd ar fi noi. — Ne mirăm — în­cearcă oarecum autocri­tic să-mi mărturisească directorul școlii — cum de nu ne-a venit ideea aceasta mai de mult. Dar oricum, mai bine mai tîrziu decît nicio­dată. (N.a. : probabil că există încă destule co­lective didactice care ar trebui să-și cunoască și să pună în valoarea lor deplină, conform nației lor, stocurile desti­ce materiale didactice pozitate în decursul de­a­­nilor!). — Alte proiecte, în contextul înnoirilor din școală ? — In primul și în pri­mul rînd, spune decis directorul școlii — vrem să consolidăm eșafoda­jul procesului instruc­­tiv-educativ. Aici este esența și încununarea deplină a muncii noas­tre , în rezultatele pe care le obținem în in­strucție și educație. Des­pre cele ce am vorbit mai înainte nu sînt de­cît mijloace, pîrghii în sprijinul consolidării cu­noștințelor de către e­­levi, al lărgirii titlui lor despre orizon­tume și viață. Reconfortantul dialog pedagogic de la Ciu­­mești s-a încheiat prin­­tr-o reflexie măgulitoa­re făcută de directorul școlii la adresa tinereții, a dascălilor tineri: „ Dacă la cel puțin trei ani o dată am bene­ficia mereu de cadre ti­nere, noi, ca cele pe ca­re le-am primit acum, atunci aș spune că ar fi cea mai formidabilă in­vestiție făcută Infuzia de tinerețe, școlii, en­tuziasm și dorința mani­festă de afirmare de autodepășire au con­st­stituit, oricînd au fost prezente, climatul fertil al prosperării și crește­rii școlii, a tinerei gene­rații. Anul acesta în școlile județului nostru au pă­șit pragul carierei di­dactice 200 de profesori și învățători noi.. Impre­sionantă investiție de tinerețe și pasiune, ca­re, fără îndoială, va gă­si larg cîmp de împli­niri alături de ceilalți dascăli mai vârstnici, dar cu toții tineri prin vo­cația de a fi grădinarii neobosiți ai copiilor noș­tri și ai patriei. Duminică 27 septembrie ШО MEMENTO — RADIO PROGRAMUL I. Luni 28 septembrie 1970 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 9.30 Revista literară radio (re­luare). 10.10 Curs de limba en­gleză. Ciclul II, secția a 33-a. 10.30 Pagini din opera „Elixi­rul dragostei“ de Donizetti. 11.05 Radio Prichindel. 11.15 Sui­ta a VI-a „Ardelenească“ de Achim Stoia. Suita pentru orchestră de Liviu Ionescu. 11.45 Sfatul medicului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Din muzica popoarelor. 12.15 Fantezii de estradă. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radio­jurnal. 13.10 Avanpremieră coti­diană. 13.22 Muzică ușoară de Vasile Veselovski și Elly Roman. 14.00 Compozitorul săptămînii. 14.30 Te apăr, te laud, te cînt — emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Muzică populară. 15.25 Me­lodii. .. melodii. 16.00 Radiojur­nal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Pagini din operete. 16.30 Revista economică. 16.45 Tineret, floarea vieții — cîntece. 17.05 Antena ti­neretului. 17.30 Concert de mu­zică populară. 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Mu­zică ușoară. 18.10 Prezent și vii­tor în știința agricolă. 18.30 Con­certul nr. 2 în Mi major pen­tru clavecin și orchestră de Johann Sebastian Bach. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Cine m-aude cîntînd — muzică populară. 20.05 Tableta de seară de Tu­dor Bugnariu. 20.10 Microreci­­tal Ilinca Cerbacev. 20.20 Arghe­ziană. 20.25 Solista serii: Marga­rita Nicolova. 20.45 Teatru radio­fonic. 21.40 Pagini din operete. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteo­rologic. 22.20 Sport. 22.30 Con­cert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Marți 29 septembrie 1970 12.10 Sub flamura partidu­lui — cîntece. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu me­lodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii cu dedicație. 13.45 Muzică populară. 14.00 Com­pozitorul săptămînii: Edward Grieg (Lucrări pentru pian). 14.30 Muzică ușoară de Va­sile V. Vasilache. 14.40 Publici­tate radio. 14.50 Muzică de estra­dă. 15.00 File de poveste. „Fata din dafin“ — basm popular ro­mânesc. 15.25 Cîntece și jocuri populare. 16.00 Radiojurnal. Bu­letin meteo-rutier. 16.20 Nume dragi — muzică ușoară. 16.30 Agenda județeană. Caraș-Severin, septembrie 1970. 16.50 In a pa­triei grădină — cîntece. 17.05 Ra­­dioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Muzică populară. 18.00 Orchestra Raymond Léfévre. 18.10 Radiosimpozion. 18.30 Frag­mente din opere. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din pîlnia gramo­fonului. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică ușoară. 20.20 Arghe­ziană. 20.25 Zece melodii prefe­rate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solista serii­­ Connie Francis. 22.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. I­­ Duminică 27 septembrie 1970 9.00 Deschiderea emisiunii de dimineață. Matineu duminical pentru copii. 10.00 Viața satului. 11.15 In reluare, la cererea tele­spectatorilor. Dialog muzical An­­da Călugăreanu — Therese Stein­metz. 12.00 De strajă patriei. 12.30 Emisiune în limba maghiară. 13.30 Fotbal: C.F.R. Timișoara — Dina­mo București. 17.25 Deschiderea e­­misiunii de după-amiază. 17.30 Fotbal: Ungaria — Austria (re­priza a II-a). 18.20 „Pe sub poa­la Măgurii" — program susținut de Ansamblul folcloric al județu­­lui Sălaj. 18.45 Campionatul bal­­canic de baschet masculin. Bul­garia — Iugoslavia (repriza a II-a). 19.20 Desene animate. 19.30 Tele­jurnalul de seară. 20.00 „Doi bărbați și un munte" (Reportaj). 20.20 Film artistic: „Simon Laura". 21.40 Tele­ ritmuri — emi­si­­iune muzical-coregrafică. 22.35 Telejurnalul de noapte. 23.15 în­chiderea emisiunii. "SyiZoui MFMF-NTO Ш [UNK] STOMATIZELE la copii Deoarece frecvența stomatite­­lor, în special a celor aftoase, es­te mare în această perioadă re­ce și umedă, ne propunem să dăm unele indicații în legătură cu aceste afecțiuni. Ele sunt boli caracteristice prin localizarea inflamației la nive­lul mucoasei bucale. Apariția u­­nei stomatite este indicată de simptomul subiectiv durere, în asociere cu alte simptome obiec­tive : tumefacție, congestie și le­ziuni ale mucoasei, sub formă de vezicule (bășicuțe), ulcerații și chiar suprafețe înnegrite, care se mortifică și cad. Cea mai frecventă stomatită la copii este cea aftoasă. In gene­ral împrejurările în care apar aftele bucale sunt foarte diferite. De exemplu, la copii, alimente ca : ciocolata, covrigii sărați, in­gerarea ouălor, fragilor, conser­velor pot determina apariția sto­­matitei aftoase. Apoi unele me­dicamente (antibioticele, barbitu­­ricele, bromurile), bolile infecți­­oase (tuberculoza, sifilisul), bo­lile parazitare, traumatismele (mușcături accidentale ale mu­coasei bucale, microtraumatisme­­le masticatorii, zgîrieturile pro­vocate de periuța de dinți), caria dentară, extracția dentară, igie­na defectuoasă, avitaminozele (lipsa vitaminelor В și C), stări- SFATUL MEDICULUI le emotive, stressurile fizice sau psihice, toate sunt cauze care pot declanșa stomatitele. Invazia masivă de microbi se manifestă local prin tumefierea și congestia mucoasei bucale, prin dureri vii, la cele mai mici atingeri, provocate de alimente, jenă în vorbire, salivație abun­dentă, încît copilul nu o poate înghiți, și o lasă să se scurgă în­continuu printre buze (stomatita congestivă). Este important de­ știut că le­ziunea trece prin mai multe sta­dii. La început se manifestă sub formă de pete roșii, care se tran­sformă în papule (mici ridică­­turi), apoi în vezicule. Curînd veziculele se sparg, apărînd ero­ziunile sau ulcerațiile, care se a­­coperă cu depozite membranoase murdare. Cînd această formă nu este tratată, ea trece într-una mai gravă, în care mucoasa se înnegrește și cade, iar în gură a­­pare un miros greu. Deoarece formele clinice de stomatite sunt numeroase, consultarea medicu­lui stomatolog este obligatorie. Dar și părinții pot da un ajutor prețios medicului, înainte de a se prezenta la medic, copilului tre­buie să i se dea o alimentație li­chidă : sucuri de fructe, ceaiuri, compoturi, limonade; se vor da proteine sub formă lichidă (lap­te), produse lactate , unt, brîn­­ză, precum și pl­euri de zarzava­turi, pentru a se evita durerile în timpul masticației. Trebuie evitate alimentele con­dimentate. In cazul în care starea genera­lă este alterată, cu febră conti­nuă, copilul trebuie izolat, indi­­cîndu-se chiar internarea în spi­tal. Totuși, se recomandă un tra­tament local la îndemîna oricui pentru îndepărtarea factorilor cauzatori și favorizanți. In acest sens se indică o igienă bucală riguroasă, care constă din curăți­rea mecanică a cavității bucale prin spălături. Se poate face ecu­­vionajul (badijonarea) cu poane de vată îmbibate în tam­apă oxiginată. Medicul stomatolog va com­pleta acest tratament local prin­tr-un detartraj atent, urmat de cauterizarea mucoasei gingivale cu clorură de zinc 5 la sută sau atingerea ulcerațiilor cu nitrat de argint 1—3 la sută, piocianin 2 la sută, albastru de metilen, violet de gențiană, badijonare cu acid tanic, acid tricloracetic 10 la sută, acid carbolic, miere ro­­zată. Se mai pot face infiltrații cu novocaină 4 la sută (2 ml) în asociere cu penicilină 200.000 U.I. sau infiltrații cu xilocaină fără adrenalină, avînd ca scop îmbu­nătățirea circulației (vasodilata­­ție activă novocainică). Contra durerilor este bună mixtura re­­zorcină-anestezină. local are drept scop: Tratamentul în princi­piu, curățirea mecanică a cavi­tății bucale, pentru a crea condi­ții defavorabile dezvoltării mi­­crobismului bucal. Se îndepăr­tează astfel resturile alimentare, depozitele mucoase, care fixează microbii de leziunile bucale și îi apără de acțiunea bactericidă a antisepticelor. Pe cale generală se vor admi­nistra antibiotice, cu efecte mai bune tetraciclină. In formele recidivante, la a­­dolescenți între 16—18 ani și la adulți se recomandă autohemo­terapia, desensibilizarea nespe­cifică prin hiposulfit de sodiu, vaccinoterapia sau gammaglobu­­linoterapia, vitaminoterapia, ca­re vor schimba reactivitatea or­ganismului. ADRIANA MIFF medic stomatolog к Întreprinderea de aprovizionare M.I.A . BUCUREȘTI O­ri­ 11 O am ;I <­ч întreprinderea de mecanizare și transporturi Oradea ANGAJEAZĂ de urgență pentru atelierul mecanic din Oradea ur­mătorul personal: — 10 mecanici pentru atelierul de reparație motoare cu ex­plozie; 30 mecanici pentru reparat șasiuri la excavatoare Nobas, Progresul și tractoare S-1300 și S-650; 5 sudori electrici și autogeni; 4 strungari în fier; 10 mecanici auto. Pentru atelierul din Satu Mare: 10 mecanici pentru excavatoarele Nobas și Progresul, cum și pentru tractoarele S-1300 și S-650; 10 mecanici auto;­­ 2 sudori electrici și autogeni; întreprinderea mai angajează pentru Șantierul Valea Jercăuaș și Șantierul din Satu Mare; — 80 dragliniști pentru excavatoarele Nobas și Progresul; — 80 buldozeriști pentru tractoarele S-1300 și S-650. Angajarea se face conform legislației în vigoare. Informații se pot obține zilnic la serviciul personal, adresa de mai sus. pre- întreprinderea pentru mecanizarea agriculturii Mărtinești ANGAJEAZĂ URGENT: electrician autorizat pentru instalații de torță (categoria V sau VI), strungari, frezari, lăcătuși mecanici, zidari. Informatii la telefon 12023. MICA PUBLICITATE VÎND casă cu 2 camere și dependințe, Satu Mare str. Aniaru­­lui 33. Informații zilnic după orele 17. S-AU PIERDUT două facturi despre 1.500 cărămizi beton, 4.000 cărămizi, întocmite pr. Doboș Lajos István și Pop Joșuf. Gă­si sitorul să se predea la Satu Mare str. Sălciilor 3.

Next