Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-10-01 / No. 811

TROLETARI BIS TO AT В TARII.B, UNIJI VA I €Ш1Ш j ш-ум'ан1’111а1П111Ч1[1;аи:УтЧ:Ща,'м;Ш:Щаи:^дщн1:^11111И1а!Ж1 It-Mimiaiw?; AnulIH (X) nr* 811(1550) joi 1 octombrie 1970 4 pag. — 30 bani Recon­strucția 3 din imagini I­nundațiile din acest an au lăsat răni adin ei. In calea lor, apele au a­­fectat obiective industriale, au distrus numeroase case de lo­cuit. La chemarea de un înflă­cărat patriotism a conducerii partidului nostru, de la mic la mare, ne-am angajat în uria­șul efort al reconstrucției. Derulăm filmul catastrofei din mai 1970. Avem în față imaginea distrugerilor de pro­porții neînchipuite, din care descoperim însă că încrederea nețărmurită în partid, erois­mul oamenilor a biruit. Locul caselor dărîmate a fost luat de altele moderne, etajate cum este și aceasta de pe strada Anton Pann din Satu Mare. Apele au trecut. Reconstru­im în ritm viu, așa cum se ve­de în fotografiile alăturate, care deschid un serial de do­cumente foto în paginile ziaru­lui nostru. Sarcinile cincinalului în dezbaterea adunărilor generale ale salariaților !n obiectiv:RIDICAREA CALITATIVĂ A ÎNTREGII ACTIVITĂȚI ECONOMICE Desfășurată în lumi­na Directivelor Congre­sului al X-lea al P.C.R., adunarea generală a re­prezentanților salariați­lor de la Combinatul 1 Mai din Satu Mare, în cadrul căreia s-au dez­bătut sarcinile de plan pe perioada 1971—1975, a avut ca trăsătură dominantă examinarea în spirit constructiv, matur și exigent, a tu­turor problemelor pri­vitoare la producția vii­toare, a posibilităților și rezervelor interne, pre­cum și fundamentarea riguroasă a măsurilor de perfecționare a între­gii activități economice a combinatului. Relevînd faptul că la temelia sarcinilor de plan din următoarea perioadă de cinci ani, trebuie să stea în pri­mul rînd rezultatele de pînă acum, informarea prezentată cu acest pri­lej de tovarășul Mihai Anton, președintele co­mitetului de a subliniat, în direcție, prima parte a dezbaterilor, atît realizările înregis­ VIOREL ILUȚ (Continuare în pag. a 3-a) Sevele pămi E­xistă un anotimp clnd pămintul este așa cum 1l știm, brun sau roș­cat, răscolit parcă de un vulcan a căru­i adîncime se bănuiește la suprafață. Cred că toamna, pămintul seamănă și este egal lui Însuși, pe su­prafețe ce se pierd dincolo de linia orizontului. In alte ano­timpuri, spuneam aici mare de grîu unduitoare, este o cu boabe de aur; alteori, compa­ram cîmpna cu un ocean alb, imaculată odihnitor. Acum ermpia ni se pare la capătul ,,efortului'', a travaliu­lui nobil, dezgolită de roade­le purtate prin zile și nopți. Am fi tentați să-i acordăm o notă de tristețe, poate de codescendență. Dar sentimente­le acestea se elimină, fiindcă miracolul pămintului de a rodi, reia ciclul de la Început, cu­noscut și inedit în același timp. ...In urmă lasă un nor de praf, care aici reprezintă o tre­cere obișnuită de-a lungul și de-a latul cîmpului. Discurile albe țesute Intre cele două extremități, sunt parcă pate" din adevăratul disc. „decu­Pi­rueta din cercul concursului s-a convertit într-o mișcare ra­pidă de răscolire a pămintu­lui. Ca Intr-un ritual, cauciucu­rile trag după ele uneltele do­cile. Altă dată, zăream doi cai într-o paralelă a tracțiu­nii, ca două păsări negre, o­­bosiți la capătul celălalt. Crescut departe de locul un­de se plămădea recolta vii­toare, le acordam tractoriștilor un strat romantic, superfluu. Mă atrăgea mai mult o „recu- GRIGORE SCARLAT (Continuare In pag. a 3-a) Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno-sovietic In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Re­publicii ședința Consiliului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președinte­le Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliu­lui de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliu­lui de Miniștri, miniștri, preșe­dinți ai unor comisii nente ale Marii Adunări perma­Na­ționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Ma­urer a­­ prezentat spre adopta­re proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mutuală între Republica So­cialistă România și­ Uniunea Republicilor Sovietice Socialis­te. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică ex­ternă, pentru problemele de apărare și juridică ale Adunări Naționale care Marii l-au avizat favorabil, propunînd a­­doptarea lui. La dezbaterea privind ratifi­carea Tratatului au luat cuvîn­­tul tovarășii Constantin Dai­­coviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Co­­man și Ludovic Takacs, care și-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tra­tatului, apreciindu-l ca o con­tribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și cola­borării între cele două popoa­re, la cauza socialismului, pă­cii și colaborării internaționa­le. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare a luat cuvântul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Ratificarea Tratatului de prie­tenie, colaborare și asistență mu­tuală încheiat recent între­publica Socialistă România Re­și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment im­portant și corespunde năzuințe­lor și dorinței poporului nos­tru. Semnarea la București a aces­tui Tratat constituie un eveni­ment de seamă în evoluția ascen­dentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea prieteniei Sovietică, în întărirea româno-sovietice. Avînd la bază principiile mar­­xism-leninismului nazismului proletar, și internația­actualizînd în condițiunile de astăzi preve­derile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a le­găturilor rodnice de alianță prietenie dintre România și Uni­si­unea Sovietică — actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colabo­rării multilaterale dintre cele două țări, în spiritul egalității depline în drepturi, respectării suveranității și independenței na­ționale, neamestecului în treburi­le interne, întrajutorării frățești și avantajul reciproc. Tratatul de prietenie româno­­sovietic se fundamentează pe în­delungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fas­cismului și ridicată pe un plan superior în condițiile construirii socialismului și comunismului; legăturile trainice care se unesc își găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspirațiilor fundamentale și țelu­rilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creea­ză un cadru proprice pentru in­tensificarea și amplificarea con­tinuă a colaborării economice și tehnico-științifice reciproc avan­tajoase, a cooperării în produc­ție și în alte domenii dintre Ro­mânia și Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obțin ță­rile noastre în dezvoltarea ba­zei tehnico-materiale a societății, în înflorirea științei și culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea și di­versificarea schimburilor, a cola­borării și a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voința celor două state de a acționa în continuare pentru întărirea uni­tății și coeziunii statelor socia­liste, pornind de la convinge­rea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei și invincibili­tății sistemului socialist mon­dial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii Ro­mâniei și Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență în via­ța internațională politica coexis­tenței pașnice, de a milita cu perseverență pentru preîntîm­pinarea unui nou război mon­dial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în fața ome­nirii contemporane prin mijloace pașnice, pa calea tratativelor, penru salvgardarea păcii popoa­relor. Unul din obiectivele importan­te ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pen­tru îmbunătățirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea se­curității europene și întronarea în viața popoarelor de pe acest continent, atît de dureros în­cercat de-a lungul istoriei, unui climat de pace și încredere­­a de prietenie și colaborare între națiuni. Militînd pentru dezarmarea ge­nerală și totală, România și Uni­unea Sovietică își exprimă tot­odată hotărîrea de a respecta ob­ligațiile asumate în cadrul Tra­tatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cît se va menține Pactul Nord-Atlantic, încheierea și ratificarea nou­lui Tratat de prietenie, colabo­rare și asistență mutuală dintre țara noastră și Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-so­vietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integ­rantă a activității internaționa­liste desfășurate de partidul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea relațiilor de colabo­rare frățească cu toate țările so­cialiste, pentru creșterea conti­nuă a forței și unității întregu­lui sistem socialist mondial. Ac­­ționînd astfel, partidul și popo­rul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații inter­naționale, își aduc contribuția la cauza generală a socialismului și păcii în lume. Totodată, consecventă princi­piilor coexistenței pașnice, Ro­mânia militează pentru lărgirea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destin­dere internațională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pen­tru zădărnicirea politicii impe­rialiste agresive, pentru a se pu­ne capăt folosirii forței și dicta­tului în viața internațională, îm­potriva oricărui amestec străin în viața statelor, pentru respecta­rea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soar­ta, pentru instaurarea în rela­țiile dintre țări a principiilor independenței și suveranității na­ționale, egalității în drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în una­nimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia a Tratatului româno-so­­vietic corespunde pe deplin inte­reselor poporului nostru, ale în­tăririi prieteniei și alianței din­tre România și Uniunea Sovieti­că, dintre popoarele noastre ve­cine, cauzei generale a socialis­mului și păcii în lume. Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer Stimate tovarășe președinte. Tovarăși, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatu­lui de prietenie, colaborare și a­­sistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Re­publicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la Bu­curești, în timpul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a U.R.S.S., tra­tatul constituie un document de o deosebită importanță. El reflectă stadiul actual al relațiilor dintre cele două țări socialiste vecine și dă, totodată, expresie voinței lor de a întări și în viitor, în spiritul internaționalismului so­cialist, prietenia și alianța dintre popoarele român și sovietic, de a dezvolta colaborarea multilate­rală dintre România și Uniunea Sovietică, pe baza respectării su­veranității și independenței tionale, egalității în drepturi na­și neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei so­cialismului, păcii și colaborării in­ternaționale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărîrea înaltelor părți contractante da a contribui la în­tărirea unității țărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orîndu­ire socială, de a milita pentru înfăptuirea securității în Europa și în întreaga lume. Apreciind că prevederile Trata­tului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică corespund întrutotul principiilor de bază ale politicii externe a partidului și statului nostru, intereselor fun­damentale ale poporului român, iar obligațiile asumate nu contra­vin tratatelor internaționale în vigoare, propun adoptarea pro­iectului de decret pentru ratifica­rea lui. Proiectul de decret a fost exa­minat și avizat favorabil de co­misiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Na­ționale. Tot astăzi, Tratatul româno-so­­vietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. In pag. a 4-a publicăm ratificarea de către Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Uniunea Republici­lor Sovietice Socialiste și Republica Socialistă România. Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegația de partid și de stat a Republicii So­cialiste România, care va parti­cipa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, președintele Repu­blicii Arabe Unite, președinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegația este condusă de tova­rășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri al Republicii So­cialiste România. Din delegație fac parte tovarășii Dumitru Po­­pescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasado­rul Republicii Socialiste Româ­nia în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost condusă de tovarășii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Io­sif Banc, Vasile Patilineț, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Petru Bur­­lacu, adjunct al ministrului afa­cerilor externe. A fost de față Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în țara noastră. La amiază, delegația a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanți ai președintelui in­terimar al R.A.U., Anwar Sadat, și alte oficialități din R.A.U. Prezentări de condoleanțe la ambasada R.A.U. din București In legătură cu încetarea din viață a președintelui Republicii Arabe Unite, Gamal Abdel Na­sser, miercuri, la ambasada R.A.U., membri ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali, delegații de oameni ai muncii din mari întreprinderi și instituții, profesori și studenți bucureșteni au continuat să pre­zinte condoleanțe însărcinatului cu afaceri ad-interim al Repu­blicii Arabe Unite, Ibrahim Yossin. Au exprimat, de asemenea, condoleanțe șefi de misiuni di­plomatice acreditați în Repu­blica Socialistă România și alți membri ai corpului diplomatic. (Agerpres). Ieri pe stadionul din Arad FEIJENOORD ELIMINATĂ! TRIUMFUL U.T.A.-ei N-A FOST O MINUNE 90 de minute lungi cît nopțile cu eclipsă totală de lună, 90 de minute în care, gîrboviți în fața televizoarelor, ne-am frecat pal­mele transpirate de spaimă și nădejde, 90 de minute la sfîrșitul cărora nervii noștri deveniseră niște biete corzi uzate și bune de nimic. Bravo U.T.A.! Zău că nimic nu poate echivala sentimen­tul acela atît de colosal pe care-l trăiești atunci cînd, dezbărat de orice convenție, și de orice respect pentru poză, Atingi tavanul cu creștetul și-ți fărîmi palmele una de alta și scoti un chiot sufo­cat de entuziasm. Feijnoord, echipă cu nume metalic și cu pretenții de iceberg, Feijnoord, echipă cu Kindwall și cu Hanegem! Feijnoord, care se autoaclamă și oferă declarații hazliu-intimidante înaintea me­ciurilor cheie! Și pe de altă parte, U.T.A., necunoscuta modestă și calmă și demnă. Da, U.T.A., un unsprezece fără farmec, un un­sprezece lipsit de pitoresc, un unsprezece cinstit și egal, care-și respectă rostul de echipă. Da, U.T.A., despre care s-au spus atîtea propoziții cu tîlc, ascuns și cu tîlc evident, și-atîtea stilouri și-au scurs maliția, semănînd tufe de urzici în calea arădanilor Asta­i: Kindwall împotriva lui Birău și Lereter și Pojoni. Kind­wall rătăcind pe gazonul din A­­rad cu mingea la picior, ascul­tătoare, e drept, dar inutil as­cultătoare. Broșovschi și Petescu împotriva unui Hanegem umilit de propria sa neputință. , Ce sens ar avea să seg­mentezi contabilicește și să fixezi în cîteva momente, fals e­­sențiale, un meci în care am vă­zut-o pe campioana noastră ju­­cînd înțelept și trudindu-se în­­tr-un fluviu de transpirație să-și apere niște șanse din capul lo­cului zdrențuite de înfumurarea olandezilor? 0—0 obținut într-un meci în care 11 fotbaliști super­­tehnici și cu alură de halterofili (la început furioși nevoie mare și­ apoi năruiți sub consternare și derută) au făcut tot ceea ce în­vățaseră să facă vreodată, re­prezintă mai mult decît o victo­ria. Bravo U.T.A.­ P.S. Domnule Happel, Feijnoord nu s-a calificat și totuși nu tră­iesc sentimentul c-aș fi fost mar­torul unei minuni. TUDOR DANEȘ UZINA UNIO: Se pregătește un nou lot de ven­tilatoare de mină pentru expediere.

Next