Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)
1970-10-01 / No. 811
TROLETARI BIS TO AT В TARII.B, UNIJI VA I €Ш1Ш j ш-ум'ан1’111а1П111Ч1[1;аи:УтЧ:Ща,'м;Ш:Щаи:^дщн1:^11111И1а!Ж1 It-Mimiaiw?; AnulIH (X) nr* 811(1550) joi 1 octombrie 1970 4 pag. — 30 bani Reconstrucția 3 din imagini Inundațiile din acest an au lăsat răni adin ei. In calea lor, apele au afectat obiective industriale, au distrus numeroase case de locuit. La chemarea de un înflăcărat patriotism a conducerii partidului nostru, de la mic la mare, ne-am angajat în uriașul efort al reconstrucției. Derulăm filmul catastrofei din mai 1970. Avem în față imaginea distrugerilor de proporții neînchipuite, din care descoperim însă că încrederea nețărmurită în partid, eroismul oamenilor a biruit. Locul caselor dărîmate a fost luat de altele moderne, etajate cum este și aceasta de pe strada Anton Pann din Satu Mare. Apele au trecut. Reconstruim în ritm viu, așa cum se vede în fotografiile alăturate, care deschid un serial de documente foto în paginile ziarului nostru. Sarcinile cincinalului în dezbaterea adunărilor generale ale salariaților !n obiectiv:RIDICAREA CALITATIVĂ A ÎNTREGII ACTIVITĂȚI ECONOMICE Desfășurată în lumina Directivelor Congresului al X-lea al P.C.R., adunarea generală a reprezentanților salariaților de la Combinatul 1 Mai din Satu Mare, în cadrul căreia s-au dezbătut sarcinile de plan pe perioada 1971—1975, a avut ca trăsătură dominantă examinarea în spirit constructiv, matur și exigent, a tuturor problemelor privitoare la producția viitoare, a posibilităților și rezervelor interne, precum și fundamentarea riguroasă a măsurilor de perfecționare a întregii activități economice a combinatului. Relevînd faptul că la temelia sarcinilor de plan din următoarea perioadă de cinci ani, trebuie să stea în primul rînd rezultatele de pînă acum, informarea prezentată cu acest prilej de tovarășul Mihai Anton, președintele comitetului de a subliniat, în direcție, prima parte a dezbaterilor, atît realizările înregis VIOREL ILUȚ (Continuare în pag. a 3-a) Sevele pămi Există un anotimp clnd pămintul este așa cum 1l știm, brun sau roșcat, răscolit parcă de un vulcan a cărui adîncime se bănuiește la suprafață. Cred că toamna, pămintul seamănă și este egal lui Însuși, pe suprafețe ce se pierd dincolo de linia orizontului. In alte anotimpuri, spuneam aici mare de grîu unduitoare, este o cu boabe de aur; alteori, comparam cîmpna cu un ocean alb, imaculată odihnitor. Acum ermpia ni se pare la capătul ,,efortului'', a travaliului nobil, dezgolită de roadele purtate prin zile și nopți. Am fi tentați să-i acordăm o notă de tristețe, poate de codescendență. Dar sentimentele acestea se elimină, fiindcă miracolul pămintului de a rodi, reia ciclul de la Început, cunoscut și inedit în același timp. ...In urmă lasă un nor de praf, care aici reprezintă o trecere obișnuită de-a lungul și de-a latul cîmpului. Discurile albe țesute Intre cele două extremități, sunt parcă pate" din adevăratul disc. „decuPirueta din cercul concursului s-a convertit într-o mișcare rapidă de răscolire a pămintului. Ca Intr-un ritual, cauciucurile trag după ele uneltele docile. Altă dată, zăream doi cai într-o paralelă a tracțiunii, ca două păsări negre, obosiți la capătul celălalt. Crescut departe de locul unde se plămădea recolta viitoare, le acordam tractoriștilor un strat romantic, superfluu. Mă atrăgea mai mult o „recu- GRIGORE SCARLAT (Continuare In pag. a 3-a) Consiliul de Stat a ratificat Tratatul româno-sovietic In ziua de 30 septembrie 1970 a avut loc la Palatul Republicii ședința Consiliului de Stat prezidată de tovarășul Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat. In afara membrilor Consiliului de Stat, la ședință au luat parte tovarășul Ion Gheorghe Maurer, președintele Consiliului de Miniștri, miniștri, președinți ai unor comisii nente ale Marii Adunări permaNaționale, reprezentanți ai presei. Tovarășul Ion Gheorghe Maurer a prezentat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Din însărcinarea Consiliului de Stat proiectul de decret a fost examinat în prealabil de Comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Adunări Naționale care Marii l-au avizat favorabil, propunînd adoptarea lui. La dezbaterea privind ratificarea Tratatului au luat cuvîntul tovarășii Constantin Daicoviciu, Ion Spătărelu, Carol Király, Aurel Bozgan, Ion Coman și Ludovic Takacs, care și-au exprimat deplinul acord în legătură cu ratificarea Tratatului, apreciindu-l ca o contribuție de seamă la întărirea continuă a prieteniei și colaborării între cele două popoare, la cauza socialismului, păcii și colaborării internaționale. Consiliul de Stat a adoptat apoi în unanimitate Decretul pentru ratificarea Tratatului. După ratificare a luat cuvântul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Stimați tovarăși, Ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală încheiat recent întrepublica Socialistă România Reși Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste de către Consiliul de Stat, reprezintă un moment important și corespunde năzuințelor și dorinței poporului nostru. Semnarea la București a acestui Tratat constituie un eveniment de seamă în evoluția ascendentă a relațiilor de colaborare multilaterală dintre România și Uniunea prieteniei Sovietică, în întărirea româno-sovietice. Avînd la bază principiile marxism-leninismului nazismului proletar, și internațiaactualizînd în condițiunile de astăzi prevederile vechiului tratat — care a constituit temelia trainică a legăturilor rodnice de alianță prietenie dintre România și Unisiunea Sovietică — actualul Tratat stabilește pe o lungă perioadă de timp, 20 de ani, cadrul colaborării multilaterale dintre cele două țări, în spiritul egalității depline în drepturi, respectării suveranității și independenței naționale, neamestecului în treburile interne, întrajutorării frățești și avantajul reciproc. Tratatul de prietenie românosovietic se fundamentează pe îndelungatele tradiții de prietenie și solidaritate dintre cele două popoare — prietenie cimentată prin lupta comună împotriva fascismului și ridicată pe un plan superior în condițiile construirii socialismului și comunismului; legăturile trainice care se unesc își găsesc puternice resurse în comunitatea orînduirii sociale, a aspirațiilor fundamentale și țelurilor supreme care animă cele două țări. Tratatul deschide, totodată, largi perspective de viitor, creează un cadru proprice pentru intensificarea și amplificarea continuă a colaborării economice și tehnico-științifice reciproc avantajoase, a cooperării în producție și în alte domenii dintre România și Uniunea Sovietică. Progresele pe care le obțin țările noastre în dezvoltarea bazei tehnico-materiale a societății, în înflorirea științei și culturii constituie premise deosebit de favorabile pentru lărgirea și diversificarea schimburilor, a colaborării și a cooperării în toate sectoarele de activitate. Tratatul consemnează voința celor două state de a acționa în continuare pentru întărirea unității și coeziunii statelor socialiste, pornind de la convingerea că aceasta constituie izvorul principal al tăriei și invincibilității sistemului socialist mondial. Prevederile Tratatului dau, totodată, expresie hotărîrii României și Uniunii Sovietice de a promova cu consecvență în viața internațională politica coexistenței pașnice, de a milita cu perseverență pentru preîntîmpinarea unui nou război mondial, pentru rezolvarea marilor probleme care stau în fața omenirii contemporane prin mijloace pașnice, pa calea tratativelor, penru salvgardarea păcii popoarelor. Unul din obiectivele importante ale politicii celor două țări, înscrise în Tratat, este lupta pentru îmbunătățirea atmosferei în Europa, pentru înfăptuirea securității europene și întronarea în viața popoarelor de pe acest continent, atît de dureros încercat de-a lungul istoriei, unui climat de pace și încrederea de prietenie și colaborare între națiuni. Militînd pentru dezarmarea generală și totală, România și Uniunea Sovietică își exprimă totodată hotărîrea de a respecta obligațiile asumate în cadrul Tratatului de la Varșovia a cărui existență o considerăm necesară atîta timp cît se va menține Pactul Nord-Atlantic, încheierea și ratificarea noului Tratat de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre țara noastră și Uniunea Sovietică, întărirea continuă a solidarității, alianței și prieteniei româno-sovietice se înscriu la loc central în politica de stat a României socialiste, constituie parte integrantă a activității internaționaliste desfășurate de partidul și guvernul țării noastre pentru dezvoltarea relațiilor de colaborare frățească cu toate țările socialiste, pentru creșterea continuă a forței și unității întregului sistem socialist mondial. Acționînd astfel, partidul și poporul nostru își îndeplinesc una din înaltele lor obligații internaționale, își aduc contribuția la cauza generală a socialismului și păcii în lume. Totodată, consecventă principiilor coexistenței pașnice, România militează pentru lărgirea relațiilor de colaborare cu toate statele lumii, fără deosebire de orînduire socială, pentru destindere internațională. Luptăm, împreună cu celelalte popoare iubitoare de pace, pentru zădărnicirea politicii imperialiste agresive, pentru a se pune capăt folosirii forței și dictatului în viața internațională, împotriva oricărui amestec străin în viața statelor, pentru respectarea dreptului sacru al fiecărui popor de a-și hotărî singur soarta, pentru instaurarea în relațiile dintre țări a principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi a tuturor națiunilor. Consider că ratificarea în unanimitate de către Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România a Tratatului româno-sovietic corespunde pe deplin intereselor poporului nostru, ale întăririi prieteniei și alianței dintre România și Uniunea Sovietică, dintre popoarele noastre vecine, cauzei generale a socialismului și păcii în lume. Cuvîntarea tovarășului Ion Gheorghe Maurer Stimate tovarășe președinte. Tovarăși, Guvernul Republicii Socialiste România prezintă Consiliului de Stat spre adoptare proiectul de decret pentru ratificarea Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între Republica Socialistă România și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste. Semnat la 7 iulie 1970, la București, în timpul vizitei în țara noastră a delegației de partid și guvernamentale a U.R.S.S., tratatul constituie un document de o deosebită importanță. El reflectă stadiul actual al relațiilor dintre cele două țări socialiste vecine și dă, totodată, expresie voinței lor de a întări și în viitor, în spiritul internaționalismului socialist, prietenia și alianța dintre popoarele român și sovietic, de a dezvolta colaborarea multilaterală dintre România și Uniunea Sovietică, pe baza respectării suveranității și independenței tionale, egalității în drepturi nași neamestecului în treburile interne, avantajului reciproc, în interesul ambelor popoare, al cauzei socialismului, păcii și colaborării internaționale. In Tratat este reafirmată, de asemenea, hotărîrea înaltelor părți contractante da a contribui la întărirea unității țărilor socialiste, de a dezvolta colaborarea cu toate statele, indiferent de orînduire socială, de a milita pentru înfăptuirea securității în Europa și în întreaga lume. Apreciind că prevederile Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală între România și Uniunea Sovietică corespund întrutotul principiilor de bază ale politicii externe a partidului și statului nostru, intereselor fundamentale ale poporului român, iar obligațiile asumate nu contravin tratatelor internaționale în vigoare, propun adoptarea proiectului de decret pentru ratificarea lui. Proiectul de decret a fost examinat și avizat favorabil de comisiile pentru politică externă, pentru problemele de apărare și juridică ale Marii Adunări Naționale. Tot astăzi, Tratatul româno-sovietic urmează să fie ratificat de Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. In pag. a 4-a publicăm ratificarea de către Prezidiul Sovietului Suprem al U.R.S.S. a Tratatului de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste și Republica Socialistă România. Delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România a plecat la Cairo Miercuri a părăsit Capitala, plecînd la Cairo, delegația de partid și de stat a Republicii Socialiste România, care va participa la funeraliile lui Gamal Abdel Nasser, președintele Republicii Arabe Unite, președinte al Uniunii Socialiste Arabe. Delegația este condusă de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., președintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România. Din delegație fac parte tovarășii Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., George Macovescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, și Titus Sinu, ambasadorul Republicii Socialiste România în R.A.U. La plecare, pe aeroportul Băneasa, delegația a fost condusă de tovarășii Gheorghe Rădulescu, Ilie Verdeț, Emil Drăgănescu, Janos Fazekas, Leonte Răutu, Iosif Banc, Vasile Patilineț, Mihai Marinescu, Ion Pățan, Petru Burlacu, adjunct al ministrului afacerilor externe. A fost de față Ibrahim Yossin, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite în țara noastră. La amiază, delegația a sosit la Cairo, unde a fost întîmpinată de reprezentanți ai președintelui interimar al R.A.U., Anwar Sadat, și alte oficialități din R.A.U. Prezentări de condoleanțe la ambasada R.A.U. din București In legătură cu încetarea din viață a președintelui Republicii Arabe Unite, Gamal Abdel Nasser, miercuri, la ambasada R.A.U., membri ai guvernului, conducători ai unor instituții centrale și organizații obștești, generali, delegații de oameni ai muncii din mari întreprinderi și instituții, profesori și studenți bucureșteni au continuat să prezinte condoleanțe însărcinatului cu afaceri ad-interim al Republicii Arabe Unite, Ibrahim Yossin. Au exprimat, de asemenea, condoleanțe șefi de misiuni diplomatice acreditați în Republica Socialistă România și alți membri ai corpului diplomatic. (Agerpres). Ieri pe stadionul din Arad FEIJENOORD ELIMINATĂ! TRIUMFUL U.T.A.-ei N-A FOST O MINUNE 90 de minute lungi cît nopțile cu eclipsă totală de lună, 90 de minute în care, gîrboviți în fața televizoarelor, ne-am frecat palmele transpirate de spaimă și nădejde, 90 de minute la sfîrșitul cărora nervii noștri deveniseră niște biete corzi uzate și bune de nimic. Bravo U.T.A.! Zău că nimic nu poate echivala sentimentul acela atît de colosal pe care-l trăiești atunci cînd, dezbărat de orice convenție, și de orice respect pentru poză, Atingi tavanul cu creștetul și-ți fărîmi palmele una de alta și scoti un chiot sufocat de entuziasm. Feijnoord, echipă cu nume metalic și cu pretenții de iceberg, Feijnoord, echipă cu Kindwall și cu Hanegem! Feijnoord, care se autoaclamă și oferă declarații hazliu-intimidante înaintea meciurilor cheie! Și pe de altă parte, U.T.A., necunoscuta modestă și calmă și demnă. Da, U.T.A., un unsprezece fără farmec, un unsprezece lipsit de pitoresc, un unsprezece cinstit și egal, care-și respectă rostul de echipă. Da, U.T.A., despre care s-au spus atîtea propoziții cu tîlc, ascuns și cu tîlc evident, și-atîtea stilouri și-au scurs maliția, semănînd tufe de urzici în calea arădanilor Astai: Kindwall împotriva lui Birău și Lereter și Pojoni. Kindwall rătăcind pe gazonul din Arad cu mingea la picior, ascultătoare, e drept, dar inutil ascultătoare. Broșovschi și Petescu împotriva unui Hanegem umilit de propria sa neputință. , Ce sens ar avea să segmentezi contabilicește și să fixezi în cîteva momente, fals esențiale, un meci în care am văzut-o pe campioana noastră jucînd înțelept și trudindu-se într-un fluviu de transpirație să-și apere niște șanse din capul locului zdrențuite de înfumurarea olandezilor? 0—0 obținut într-un meci în care 11 fotbaliști supertehnici și cu alură de halterofili (la început furioși nevoie mare și apoi năruiți sub consternare și derută) au făcut tot ceea ce învățaseră să facă vreodată, reprezintă mai mult decît o victoria. Bravo U.T.A. P.S. Domnule Happel, Feijnoord nu s-a calificat și totuși nu trăiesc sentimentul c-aș fi fost martorul unei minuni. TUDOR DANEȘ UZINA UNIO: Se pregătește un nou lot de ventilatoare de mină pentru expediere.