Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-11-08 / No. 844

2 CRONICA SATMÄRFANA * Duminică 8 noiembrie 1970 ■HUN III ' NI ......îmi................I III» m­­­ m TUP­I 1­1 Ш 'Tj­l'l I ' m­illH n I­l ■'»1'1'П«ММ1 [UNK]Т1ИТМИН ПМИИНМИИИИНИ [UNK] 1ИИ тИМИМИМИИИИИ1ИИИ«МтИИМ­HI!■ М [UNK]''n­­ ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]! in,, iihii­hii ............ VEDERE DIN ARDUD. ACTUL CULTURAL să fie scos din anonimat Două afișe, expuse în ultimele săptămîni, la Moftinu Mic, confir­mau existența a două „acțiuni cul­turale“ în această localitate : un concurs „Cum circulăm“ și unul pe teme de economie — organizate între școlile din satele din împre­jurimi. După cum se vede, contri­buția căminului cultural la aceste „activități culturale“ e ... limpede. Dacă mai amintim faptul că sătenii cu care am stat de vorbă amintesc de vreo altă serbare nu­ și pe scena căminului cultural în acest an decît cea organizată ... de Ziua recoltei, cartea de vizită este cît se poate de îndoielnică. Cetățenii își mai amintesc cum, cu ani în urmă, existau totuși activități cul­turale, exis­ta o orchestră de muzică ușoară premiată la un concurs regional. Au rămas doar amintirile și ... unele speranțe optimiste. Ce e drept : există un așa-zis unde tinerii mai poposesc în „club” fața ecranului televizorului, la o impro­vizată masă de tenis de masă. Nu e rău dar... e puțin. Directorii de cămin cultural s-au tot schim­bat, timp în care activitatea cul­turală a ... sleit. Cu cîteva zile în urmă a fost numit în această fun­cție profesorul Ieronim Crișan, care își propune să scoată din im­pas activitatea culturală, frumoase. Mai ales cea de a intenții sprijinul organelor de cultură cere ju­dețene și a unor instituții de artă ca și intenția tovarășului Ieronim Crișan de a realiza un sondaj soci­ologic privind preferințele lor, opinia lor, opțiunea la săteni­conți­nut și formă. In orice caz, vor trebui să apară aci cîteva formații artistice, care să permită partici­parea la concursurile prevăzute în calendarul competițiilor culturale, antrenarea locuitorilor de toate virstele în munca culturală — re­alizări posibile în funcție de modul în care se face simțită competența directorului căminului cultural, in antrenarea susținută a unui colec­tiv de activiști culturali în această muncă ... nul Nici cei din Comănești (în cămi­cultural bate vîntul și la propriu și la Sînmiclăuș, Istrău, Ghirolt, figurat), Ghil­­vaci nu prea au cu ce se lăuda în materie de activitate culturală. Cei din Moftinu Mic ne-au „con­solat“, indicîndu-ne Moftinu Mare ca rampă de lansare a unor vari­ate și bogate manifestări cultural­­educative. Și aveau, în parte drep­tate. Amintim, dintre acestea, ale tineretului, statornicite ad­ jo­­ca tradiționale. Printre acțiunile per­manente, de eficiență, se informările politice (uneori numără reali­zate sub forma meselor rotunde) ce se realizează sîmbăta seara înaintea vizionării filmului — seară în care sunt prezenți în sala cămi­nului cultural și navetiștii. Ca dovadă a probității etice, a senti­­­mentelor umanismului, patriotis­mului și a spiritului colectiv ce se întăresc în aceste acțiuni comune, a­ fost prezența vie a tineretului în acțiunile de sprijin a sinistraților, de prevenire a efectelor amenință­rii probabile a rîului Crasna in 14—17 iunie. Alături de condițio­nalul dans (asigurat printr-un mag­netofon și un picup) cei peste trei­zeci de tineri care sunt prezenți la aceste manifestări — foile tinere­tului — au beneficiat de discuții pe teme diverse, științifice sau etice, concursuri etc. Intr-un apropiat viitor se preconizează să se orga­nizeze și o „paradă a modei" comentată. Tradiționale sunt în acest sat și cercurile de citit în cir­cumscripții, unde se string coope­ratori, muncitori și se discută mai ales articole din „Scînteia“ și „Sa­tul socialist“, probleme de actuali­tate. Unul din cercurile cele mai efervescente își desfășoară ac­tivitatea la locuința președintelui U. A. P. Dintre formațiile artistice cu vitalitate, devenite tradiționale, pot fi amintite două : cea de teatru de proză (cu o vechime de 26 de ani) și cea de teatru de păpuși — la ora actuală avînd fiecare piese în repetiție. Formația de dans are, deocamdată doar amintirea par­ticipării la concursuri în anii tre­cuți, de altfel, ca și brigada artis­tică de agitație — despre care se spune că se vor revitalize. Pen­m­­manentizarea unor formații explică și afluxul unui public numeros spre sala căminului cultural, atunci cînd afișul îi face invitația. De fapt, la acesta concură și condiția ambianței căminului cultural care dispune de o sală de spectacole parchetată, cu 255 scaune fixe, cu ecran cinemascop. Afluența pu­blicului se manifestă și la specta­cole cinematografice (două me pe săptămînă pentru adulți fil­m­ film pentru copii). Dovada? De­și pășirea aproape triplă a planului de spectatori și încasări. La capitolul deficitar se înscriu din păcate și manifestările menite a sprijini activitatea economică a U. A. P.-urilor care, în ultimul trimestru, n-au intrat în atenția organizatorilor activității cultural­­educative. Poate, planul de activi­tăți — încă neîntocmit — va căuta să echilibreze concepția activități­lor scoțînd din vitregie și anoni­mat unele valențe ale actului cul­tural. OVIDIU SUCIU Un copil și dragostea maternă (Urmare din pag. 1)­dustrial de transporturi fero­viare din Cluj, unde de fapt și domiciliază, a fugit pur și sim­plu de acasă, pentru a veni la Satu Mare­ cu ghidu­l să-și gă­sească mama, convins fiind că aici vă­­ găsi liniștea și căldura unui cămin de care are atâta nevoie in aceste momente. Co­pilul era frămintat, abătut, in același timp disperat că in două zile nu a reușit să dea de urma mamei sale. — Poate că dumneavoastră mă puteți ajuta. Nu mai am la cine să mă duc ... Astă­­noapte am dormit la gară ... Cu ajutorul organelor locale, mama a fost găsită. A sosit la redacție intr-un suflet. Avea ochii roșii de prins. Am avut o mică discuție cu mama băiatu­lui. Este adevărat că am di­vorțat acum 15 ani. De atunci insă mi-am vizitat copilul, mai bine­ zis i-am văzut prin Cluj, l-am urmărit cind mergea la școală. Fostul meu soț nu-mi dădea voie să-l văd. Femeia plîngea. Ardea de nerăbdare să-și vadă Hui pe care-l iubește mult. A avut loc revederea. O re­vedere emoționantă. Minute in șir au stat îmbrățișați. Plin­geau de bucurie, de fericire. Mama nu se mai sătura. Ii sorbea din priviri, ti mingita tata, părul. De ce te-ai purtat așa de rău cu mine, de ce in scrisoa­rea trimisă ai folosit cuvinte jignitoare la adresa mea? — l-a întrebat mama pe­lui său. Eu nu ți-am scris decit o singură dată și atuncea eram mic. Mama vitregă mi a dic­tat ce să-ți scriu... Eu am și uitat Scrisori de la mine nu ai primit? — N-am primit nici una. Poate mama, vitregă, tata ... Femeia și copilul ne-au pri­vit cu înțeles. Apoi bucuroși au plecat spre casă. — Să știți că nu-i mai dau drumul­ să plece la Cluj, mai a­­les că și soțul meu actual e de acord să rămînă la noi. M-am tot gîndit cum să fac să-l am iarăși lingă­­ mine, am așteptat enorm de mult aceste clipe. Acum sunt fericită — ne spuse la despărțire. — Nici eu n-am să te mai părăsesc, mamă — zise băiatul în timp ce o strîngea din nou la piept. ...Un copil a regăsit căl­dura maternă, o mamă are din nou aproape copilul de care a fost despărțită atita amar de vreme. Dacă cu 16 ani in urmă s-a făcut o greșeală prin­­tr-o căsătorie nepotrivita, dacă atunci se credea că totul este năruit, iată că după atiția ani, copil și mamă se află din­ nou sub același acoperiș, fericiți că anii n-au putut să-i înstrăi­neze. NOUA GEOGRAFIE A UNUI COLȚ DE ȚARĂ pului sunt așezate • hambare, luind turme de saci. Privirile mele, tul­burate de sentimentul ineditului pe care-l tră­iesc, înregistrează pei­sajul miraculos al com­plicatelor mașini, mi­nuit­e cu o voioasă de­zinvoltură de mâinile tinerelor muncitoare. ■ Procesul acesta, al transformării fuioarelor in fire și­ apoi în pii­­ză, e destul de com­plex, mi-a spus tovară­șul inginer șef adjunct Dumitru Bejenaru. O­­ricum, înainte ca pia­za groasă de sac pe ca­re o cunoașteți să Нn piază, fuioarele de câ­­nepă străbat un lung drum, trecînd prin di­verse etape tehnologi­ce. Și, pășind sfios prin­tre instalațiile Ciudate, al cărui acelea tost nu-l pricepeam decît pe măsură ce explica­țiile tovarășului Beje­naru, nu completînd, ci contopindu-se cu so­noritatea ritmică din jur, îmi relevau mecanisme simple niște și ingenioase și firești in același timp și-mi anu­lau senzația de vagă amețeală. Totul porneș­te de aici, de la mal­dărele de fuioare care își incep cu adevărat odiseea de-abia in mo­mentul cind sint intro­duse in așa numitele zdrobitoare. Sugestiv, foarte sugestiv cuvînt pentru a denumi aces­te prese zdravene, unde fibra o dată a­­junsă se moaie și de­vine docilă, pentru ca apoi să staționeze di­va timp odihnindu-se in niște containere spe­ciale. Binemeritată o­­dihnă, intrucit mai de­parte fostele tuioare se vor despărți de vechea lor condiție și se vor transforma in rulouri. Dar nici existenta a­­cestor rulouri nu este prea îndelungată­, din rulouri se nasc suluri­le de fibre care suferi procesul de vor la­minare, adică de în­tindere. Rulourile stră­bat apoi un ci­mp de ace al cărui rost este acela de a uniformiza firele, de a le da ace­leași dimensiuni. Etapa următoare reprezintă a o modi­ficăre esențială identității tirului brut de cînepă­, trecînd prin mașina de tors, ti­rul e const­rîns să e­­xiste ordonat și modi­­ficat ca structură ex­terioară și ca­rentă. Și, înainte rezis­ta tirul in noua sa formă să se alăture de altele și să se împletească cu ele și să genereze împreună pînza, îirul e umezit și apretat pentru a i se ridica in­dicele de rezistență. Și astfel Oașul, acest colț de țară dăruit cu nespuse frumuseți, an­cestral existente In peisaj și in sufletul oamenilor, și-a în­scris prezentul și vii­torul pe traiectoriile unei evidente geografii industriale. luirii livezilor 446 ha livadă străjuiesc dealurile Cehalului ca un colier vegetal viu pe care bre­ază asemeni nestematelor roadele multicolore ale pămân­­tului — fructele ce sură din pământ și soare aromă, culoa­re ... La 18 octombrie deja mâinile harnice ale culegători­lor au descongestionat pomii de povara fructelor pe cele 360 ha in rod. O toamnă boga­tă, darnică : 1.500 tone mere (Jonathan, Savari, Parmen, Baumar, Recidelicios etc., 500 tone prune, 41 tone piersici, 90 tone pere, depășindu-se pia­nul și la export. Pîna acum au fost livrate 1.038 tone mere, din care Germană, 468 la export (R. D. U.R.S.S., R.S. Ce­hoslovacă etc.), 466 tone la D. V. L. F. alte impor­tante cantități la maga­zinele I.A.S., M.I.A. și alți beneficiari. Vor mai fi expediate alte cantități în Fin­landa, Anglia, R.F. a Germaniei și in alte țări. Eficiența econo­mică a livezii este vizibilă : de la beneficiul de 1.414.000 lei planificat, s-a ajuns la o rea­lizare de 2.300.000 lei ceea ce nu e puțin. In viitor, livada — deocam­dată clasică — se va extinde pină la 470 ha. Un baraj, cu un lac de acumulare de vreo 2 ha va asigura irigarea pentru a se trece la exploatare intensivă. Ameliorarea soiuri­lor și Înlocuirea unora care nu-s atît de căutate vor ridica eficiența economică a fermei pomicole. S. OVIDIU MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO R adio LUNI 9 noiembrie 1970 5.05 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastica. 7.00 Radiojurnal, Buletin me­­teo-rutier. Sport. 7.25 Bună di­mineața, copii! 8.00 Sumarul presei. 8.07 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Revista literară radio (re­luare). 10.10 Curs de limba en­gleză. 10.30 Pagini din opera „Motanul încălțat" de Cornel Trăilescu. 11.05 Radio-Prichin­­del. 11.45 Sfatul medicului. E­­fectele dăunătoare ale fuma­tului. 11.50 Cotele apelor Du­nării. 12.00 Cîntecul e pretu­tindeni. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul prefe­rat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 A­­vanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de H. Mălineanu. 13.45 Din cîntecele și dansurile po­poarelor. 14.30 Te apăr, te laud, te cint. Emisiune muzi­cală pentru ostași. 15.00 Muzi­că populară. 15.20 Cronica săp­­tămînii muzicale. 15.40 Piese de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Re­vista economică. 16.45 Freamăt de cadru — muzică corală. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Interprete de ieri și de azi ale cîntecului popular oltenesc. 17.50 Poșta radio de dr. N. Mi­­hăescu. 18.00 Recunoașteți in­terpreții? г— muzică ușoară. 18.30 Pagini simfonice nemuri­toare. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Ansamblul artistic „Rapsodia Română". 20.05 Tableta de sea­ră. 20.10 Microrecital Nicolae Nițescu. 20.20 Argheziană. Cucul. Recită Maria Rotaru. 20.25 Solista serii: Eva Demar­­czyk. 20.45 Teatru radiofonic. 21.50 Valsuri. 22.00 Radiojur­nal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. MARȚI 10 noiembrie 1970 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. Sport. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Fonoteca pen­tru copii. 11.15 Muzică popu­lară. 11.45 Sfatul medicului. Prevenirea paradontozei. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntecul e pretutindeni. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Cîn­­tece. 14.30 Cîntă formația Les Baxter. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Potpuriuri de muzică u­­șoară. 15.00 File de poveste. 15.25 Itinerar folcloric muzical. 16.00 Radiojurnal. Buletin me­teo-rutier. 16.20 Selecțiuni din opereta „Ciboulette" de Rey­naldo Hahn. 16.30 Agendă ju­dețeană. 16.50 Fii slăvită, Ro­mânie­ — program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Din cele mai cu­noscute melodii populare. 18.00 Cintece. 18.10 In memoriam. 30 de ani de la prăbușirea Dof­­tanei. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din Înregistrările violoniștilor Grigoraș Dinicu, Nicolae Bui­­că și Georges Boulanger. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Micro­recital Muslim Magomaev. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memo­ria pămîntului românesc. 21.30 Solistul serii: Aurelian Andrees­­cu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Dr. BARBUL G. MIHAI In ziua de 7 noiembrie 1970 a încetat din viață, după grea suferință dr. BARBUL G.­­ MIHAI. Născut la 26 mai 1904, dr. Barbul G. Mihai a absolvit în 1933 Facultatea de medicină din Cluj. Timp de peste 20 de ani a fost conducătorul secției de ginecologie-obstetrică a Spi­talului din Satu Mare. Membru al Partidului Comu­nist Român, dr. Barbul G. Mi­hai a desfășurat o rodnică ac­tivitate de interes obștesc, fiind președinte al Comitetului județean de luptă pentru pace. Amintirea lui va rămîne ne­­ștearsă din memoria noastră. Un grup de tovarăși mr. întreprinderea județeană de construcții SATU MARE angajează imediat MUNCITORI CALIFICAȚI în următoarele meserii: zidari, instalatori sanitari și încălzire, fierari betoniști. Totodată, se recrutează tineri pentru cursuri de scurtă durată de 6—8 luni cu calificarea la locul de muncă, în urmă­toarele meserii: — zidari, — dulgheri, — instalatori apă și încălzire. Informații suplimentare se pot primi la sediul întreprinde­­la serviciul personal­­ în­vățămînt, din str. 25 Octombrie 20, Satu Mare. COMBINATUL DE EXPLOATARE ȘI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI I SATU MARE str­ Ion Ghica nr. 37 oferă spre vînzare întreprin­derilor socialiste și coopera­tivelor din­ stoc disponibil, p­e bază de comandă, fără re­partiții, următoarele materiale: sfoară 2 C sfoară de hîrtie hîrtie parafinată hîrtie gumată oțel bandă laminată la rece cuie construcții 30 X 60 kg kg kg kg kg .ă. Lista completă a materi­alelor disponibile se poate consulta la Serviciul Aprovizionării al întreprinderii, sau la telefon 1.21.72. Făină de secară pentru scopuri de industriaiiz: nitrolac negru vopsea ulei albă , întăritor urelit C­hesian doc silvicum diverse feronerii are kg kg kg m.p. m.p. ii 2.130 1.000, 22.000, 4.000, 2.800, 8.000, 10.000 kg, 2.700, 2.000, 3.000, 20.000, 7.130, Cinema Duminică 8 noiembrie 1970 SATU MARE — Victoria: Departe de lumea dezlănțuită (film din S.U.A., color, cine­mascop)­ Popular: Păcatul dra­gostei (film spaniol, color); CĂREI — Popular: Străinii (film franco-italian-R.F.G., co­lor)) 23 August: Balul de sîm­­bătă seara (film românesc); NEGREȘTI-O­AȘ: Afurisitul de bunic (film francez, color); TAȘNAD: Domnișoara doctor (film iugoslav-italian, color); BERVENI: Fredy și cîntecul preeriei (film R.F.G.­iugoslav, color, cinemascop); HALMEU: Marele semn albastru (film maghiar); SANISLAU: Perete­le vrăjitoarelor (film polonez). Duminică 8 noiembrie 1970 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineață. 9.00 Matineu duminical pentru co­pii și școlari. 10.00 Viata sa­tului. 11.30 Amfiteatru muzi­cal. 12.00 De strajă patriei. 12.30 In reluare, la cererea te­lespectatorilor. Film artistic: „Golful Paradisului" — pro­ducție a studiourilor engleze. Selecțiuni din Festivalul de muzică ușoară „Gondola de aur" — Veneția 1970 (ora 14.00). „Alină-te dor, alină" (ora 14.30). 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.30 Studioul „N". 18.00 Cîntare patriei. Con­curs coral interjudețean. Par­ticipă județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Mureș. 19.20 Desene a­­nimate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 „România în 1000 de imagini­". „Un oraș greu încercat — un oraș în plină reconstrucție. Satu Mare". 20.20 Bun și vinul ghiurghiuliu. 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.35 Duminică sportivă. 23.00 închiderea emisiunii. Cooperativa Meșteșugărească „UNIREA“ SATU MARE ștr Depozitelor nr. 19, livrează pentru unitățile socialiste și pentru populație: • VAR bulgări și VAR pastă pentru construcții. Informații la telefon nr. 1.11-25. Cetățeni! Pentru prevenirea îmbolnăvi­rilor digestive păstrați curățe­nia gospOdăriilor dumneavoas­tră precum și igiena indivi­duală! NU DEPOZITAȚI RESTURIL­E MENAJERE ÎN STRADA, CI NUMAI ÎN CONTAINERE ÎNCHISE! ÎNDEPĂRTAU GUNOAIELE DIN GOSPODĂRIE ÎN LOCURI FIXATE, CARE SA NU PERICLITEZE SANATATEA PUBLICA! Păstrînd curățenia, vă apărați sănătatea! SERVICIUL DE EDUCAȚIE SANITARA A DIRECȚIEI SANITA­RE JUDEȚENE SATU MARE US. „DRUM NOU“ Fabrica de piele din Satu Mare — str. Lăcrămioarei nr. 19 oferă spre vînzare din stocul disponibil:­­ rulmenți diferiți, curele trapezoidale di­n cauciuc, curele transmisie din piele, diferite uleiuri sulfatate și chimicale. Informații suplimentare se p­t obține la serviciul aprovi­zionării, telefon 12903—12904.

Next