Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)
1970-11-08 / No. 844
2 CRONICA SATMÄRFANA * Duminică 8 noiembrie 1970 ■HUN III ' NI ......îmi................I III» m m TUPI 11 Ш 'Tjl'l I ' millH n Il ■'»1'1'П«ММ1 [UNK]Т1ИТМИН ПМИИНМИИИИНИ [UNK] 1ИИ тИМИМИМИИИИИ1ИИИ«МтИИМHI!■ М [UNK]''n ■ [UNK] [UNK] [UNK] [UNK]! in,, iihiihii ............ VEDERE DIN ARDUD. ACTUL CULTURAL să fie scos din anonimat Două afișe, expuse în ultimele săptămîni, la Moftinu Mic, confirmau existența a două „acțiuni culturale“ în această localitate : un concurs „Cum circulăm“ și unul pe teme de economie — organizate între școlile din satele din împrejurimi. După cum se vede, contribuția căminului cultural la aceste „activități culturale“ e ... limpede. Dacă mai amintim faptul că sătenii cu care am stat de vorbă amintesc de vreo altă serbare nu și pe scena căminului cultural în acest an decît cea organizată ... de Ziua recoltei, cartea de vizită este cît se poate de îndoielnică. Cetățenii își mai amintesc cum, cu ani în urmă, existau totuși activități culturale, exista o orchestră de muzică ușoară premiată la un concurs regional. Au rămas doar amintirile și ... unele speranțe optimiste. Ce e drept : există un așa-zis unde tinerii mai poposesc în „club” fața ecranului televizorului, la o improvizată masă de tenis de masă. Nu e rău dar... e puțin. Directorii de cămin cultural s-au tot schimbat, timp în care activitatea culturală a ... sleit. Cu cîteva zile în urmă a fost numit în această funcție profesorul Ieronim Crișan, care își propune să scoată din impas activitatea culturală, frumoase. Mai ales cea de a intenții sprijinul organelor de cultură cere județene și a unor instituții de artă ca și intenția tovarășului Ieronim Crișan de a realiza un sondaj sociologic privind preferințele lor, opinia lor, opțiunea la săteniconținut și formă. In orice caz, vor trebui să apară aci cîteva formații artistice, care să permită participarea la concursurile prevăzute în calendarul competițiilor culturale, antrenarea locuitorilor de toate virstele în munca culturală — realizări posibile în funcție de modul în care se face simțită competența directorului căminului cultural, in antrenarea susținută a unui colectiv de activiști culturali în această muncă ... nul Nici cei din Comănești (în cămicultural bate vîntul și la propriu și la Sînmiclăuș, Istrău, Ghirolt, figurat), Ghilvaci nu prea au cu ce se lăuda în materie de activitate culturală. Cei din Moftinu Mic ne-au „consolat“, indicîndu-ne Moftinu Mare ca rampă de lansare a unor variate și bogate manifestări culturaleducative. Și aveau, în parte dreptate. Amintim, dintre acestea, ale tineretului, statornicite ad joca tradiționale. Printre acțiunile permanente, de eficiență, se informările politice (uneori numără realizate sub forma meselor rotunde) ce se realizează sîmbăta seara înaintea vizionării filmului — seară în care sunt prezenți în sala căminului cultural și navetiștii. Ca dovadă a probității etice, a sentimentelor umanismului, patriotismului și a spiritului colectiv ce se întăresc în aceste acțiuni comune, a fost prezența vie a tineretului în acțiunile de sprijin a sinistraților, de prevenire a efectelor amenințării probabile a rîului Crasna in 14—17 iunie. Alături de condiționalul dans (asigurat printr-un magnetofon și un picup) cei peste treizeci de tineri care sunt prezenți la aceste manifestări — foile tineretului — au beneficiat de discuții pe teme diverse, științifice sau etice, concursuri etc. Intr-un apropiat viitor se preconizează să se organizeze și o „paradă a modei" comentată. Tradiționale sunt în acest sat și cercurile de citit în circumscripții, unde se string cooperatori, muncitori și se discută mai ales articole din „Scînteia“ și „Satul socialist“, probleme de actualitate. Unul din cercurile cele mai efervescente își desfășoară activitatea la locuința președintelui U. A. P. Dintre formațiile artistice cu vitalitate, devenite tradiționale, pot fi amintite două : cea de teatru de proză (cu o vechime de 26 de ani) și cea de teatru de păpuși — la ora actuală avînd fiecare piese în repetiție. Formația de dans are, deocamdată doar amintirea participării la concursuri în anii trecuți, de altfel, ca și brigada artistică de agitație — despre care se spune că se vor revitalize. Penmmanentizarea unor formații explică și afluxul unui public numeros spre sala căminului cultural, atunci cînd afișul îi face invitația. De fapt, la acesta concură și condiția ambianței căminului cultural care dispune de o sală de spectacole parchetată, cu 255 scaune fixe, cu ecran cinemascop. Afluența publicului se manifestă și la spectacole cinematografice (două me pe săptămînă pentru adulți film film pentru copii). Dovada? Deși pășirea aproape triplă a planului de spectatori și încasări. La capitolul deficitar se înscriu din păcate și manifestările menite a sprijini activitatea economică a U. A. P.-urilor care, în ultimul trimestru, n-au intrat în atenția organizatorilor activității culturaleducative. Poate, planul de activități — încă neîntocmit — va căuta să echilibreze concepția activităților scoțînd din vitregie și anonimat unele valențe ale actului cultural. OVIDIU SUCIU Un copil și dragostea maternă (Urmare din pag. 1)dustrial de transporturi feroviare din Cluj, unde de fapt și domiciliază, a fugit pur și simplu de acasă, pentru a veni la Satu Mare cu ghidul să-și găsească mama, convins fiind că aici vă găsi liniștea și căldura unui cămin de care are atâta nevoie in aceste momente. Copilul era frămintat, abătut, in același timp disperat că in două zile nu a reușit să dea de urma mamei sale. — Poate că dumneavoastră mă puteți ajuta. Nu mai am la cine să mă duc ... Astănoapte am dormit la gară ... Cu ajutorul organelor locale, mama a fost găsită. A sosit la redacție intr-un suflet. Avea ochii roșii de prins. Am avut o mică discuție cu mama băiatului. Este adevărat că am divorțat acum 15 ani. De atunci insă mi-am vizitat copilul, mai bine zis i-am văzut prin Cluj, l-am urmărit cind mergea la școală. Fostul meu soț nu-mi dădea voie să-l văd. Femeia plîngea. Ardea de nerăbdare să-și vadă Hui pe care-l iubește mult. A avut loc revederea. O revedere emoționantă. Minute in șir au stat îmbrățișați. Plingeau de bucurie, de fericire. Mama nu se mai sătura. Ii sorbea din priviri, ti mingita tata, părul. De ce te-ai purtat așa de rău cu mine, de ce in scrisoarea trimisă ai folosit cuvinte jignitoare la adresa mea? — l-a întrebat mama pelui său. Eu nu ți-am scris decit o singură dată și atuncea eram mic. Mama vitregă mi a dictat ce să-ți scriu... Eu am și uitat Scrisori de la mine nu ai primit? — N-am primit nici una. Poate mama, vitregă, tata ... Femeia și copilul ne-au privit cu înțeles. Apoi bucuroși au plecat spre casă. — Să știți că nu-i mai dau drumul să plece la Cluj, mai ales că și soțul meu actual e de acord să rămînă la noi. M-am tot gîndit cum să fac să-l am iarăși lingă mine, am așteptat enorm de mult aceste clipe. Acum sunt fericită — ne spuse la despărțire. — Nici eu n-am să te mai părăsesc, mamă — zise băiatul în timp ce o strîngea din nou la piept. ...Un copil a regăsit căldura maternă, o mamă are din nou aproape copilul de care a fost despărțită atita amar de vreme. Dacă cu 16 ani in urmă s-a făcut o greșeală printr-o căsătorie nepotrivita, dacă atunci se credea că totul este năruit, iată că după atiția ani, copil și mamă se află din nou sub același acoperiș, fericiți că anii n-au putut să-i înstrăineze. NOUA GEOGRAFIE A UNUI COLȚ DE ȚARĂ pului sunt așezate • hambare, luind turme de saci. Privirile mele, tulburate de sentimentul ineditului pe care-l trăiesc, înregistrează peisajul miraculos al complicatelor mașini, minuite cu o voioasă dezinvoltură de mâinile tinerelor muncitoare. ■ Procesul acesta, al transformării fuioarelor in fire și apoi în piiză, e destul de complex, mi-a spus tovarășul inginer șef adjunct Dumitru Bejenaru. Oricum, înainte ca piaza groasă de sac pe care o cunoașteți să Нn piază, fuioarele de cânepă străbat un lung drum, trecînd prin diverse etape tehnologice. Și, pășind sfios printre instalațiile Ciudate, al cărui acelea tost nu-l pricepeam decît pe măsură ce explicațiile tovarășului Bejenaru, nu completînd, ci contopindu-se cu sonoritatea ritmică din jur, îmi relevau mecanisme simple niște și ingenioase și firești in același timp și-mi anulau senzația de vagă amețeală. Totul pornește de aici, de la maldărele de fuioare care își incep cu adevărat odiseea de-abia in momentul cind sint introduse in așa numitele zdrobitoare. Sugestiv, foarte sugestiv cuvînt pentru a denumi aceste prese zdravene, unde fibra o dată ajunsă se moaie și devine docilă, pentru ca apoi să staționeze diva timp odihnindu-se in niște containere speciale. Binemeritată odihnă, intrucit mai departe fostele tuioare se vor despărți de vechea lor condiție și se vor transforma in rulouri. Dar nici existenta acestor rulouri nu este prea îndelungată, din rulouri se nasc sulurile de fibre care suferi procesul de vor laminare, adică de întindere. Rulourile străbat apoi un cimp de ace al cărui rost este acela de a uniformiza firele, de a le da aceleași dimensiuni. Etapa următoare reprezintă a o modificăre esențială identității tirului brut de cînepă, trecînd prin mașina de tors, tirul e constrîns să existe ordonat și modificat ca structură exterioară și carentă. Și, înainte rezista tirul in noua sa formă să se alăture de altele și să se împletească cu ele și să genereze împreună pînza, îirul e umezit și apretat pentru a i se ridica indicele de rezistență. Și astfel Oașul, acest colț de țară dăruit cu nespuse frumuseți, ancestral existente In peisaj și in sufletul oamenilor, și-a înscris prezentul și viitorul pe traiectoriile unei evidente geografii industriale. luirii livezilor 446 ha livadă străjuiesc dealurile Cehalului ca un colier vegetal viu pe care brează asemeni nestematelor roadele multicolore ale pământului — fructele ce sură din pământ și soare aromă, culoare ... La 18 octombrie deja mâinile harnice ale culegătorilor au descongestionat pomii de povara fructelor pe cele 360 ha in rod. O toamnă bogată, darnică : 1.500 tone mere (Jonathan, Savari, Parmen, Baumar, Recidelicios etc., 500 tone prune, 41 tone piersici, 90 tone pere, depășindu-se pianul și la export. Pîna acum au fost livrate 1.038 tone mere, din care Germană, 468 la export (R. D. U.R.S.S., R.S. Cehoslovacă etc.), 466 tone la D. V. L. F. alte importante cantități la magazinele I.A.S., M.I.A. și alți beneficiari. Vor mai fi expediate alte cantități în Finlanda, Anglia, R.F. a Germaniei și in alte țări. Eficiența economică a livezii este vizibilă : de la beneficiul de 1.414.000 lei planificat, s-a ajuns la o realizare de 2.300.000 lei ceea ce nu e puțin. In viitor, livada — deocamdată clasică — se va extinde pină la 470 ha. Un baraj, cu un lac de acumulare de vreo 2 ha va asigura irigarea pentru a se trece la exploatare intensivă. Ameliorarea soiurilor și Înlocuirea unora care nu-s atît de căutate vor ridica eficiența economică a fermei pomicole. S. OVIDIU MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO R adio LUNI 9 noiembrie 1970 5.05 Muzica dimineții. 6.05— 9.30 Muzică și actualități. 6.20 Jurnal agrar. 6.30 Gimnastica. 7.00 Radiojurnal, Buletin meteo-rutier. Sport. 7.25 Bună dimineața, copii! 8.00 Sumarul presei. 8.07 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, melodia preferată. 9.30 Revista literară radio (reluare). 10.10 Curs de limba engleză. 10.30 Pagini din opera „Motanul încălțat" de Cornel Trăilescu. 11.05 Radio-Prichindel. 11.45 Sfatul medicului. Efectele dăunătoare ale fumatului. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntecul e pretutindeni. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Melodii de H. Mălineanu. 13.45 Din cîntecele și dansurile popoarelor. 14.30 Te apăr, te laud, te cint. Emisiune muzicală pentru ostași. 15.00 Muzică populară. 15.20 Cronica săptămînii muzicale. 15.40 Piese de estradă. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.30 Revista economică. 16.45 Freamăt de cadru — muzică corală. 17.05 Antena tineretului. 17.30 Interprete de ieri și de azi ale cîntecului popular oltenesc. 17.50 Poșta radio de dr. N. Mihăescu. 18.00 Recunoașteți interpreții? г— muzică ușoară. 18.30 Pagini simfonice nemuritoare. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Ansamblul artistic „Rapsodia Română". 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Nicolae Nițescu. 20.20 Argheziană. Cucul. Recită Maria Rotaru. 20.25 Solista serii: Eva Demarczyk. 20.45 Teatru radiofonic. 21.50 Valsuri. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. MARȚI 10 noiembrie 1970 5.05—6.00 Muzica dimineții. 6.05—9.30 Muzică și actualități. 7.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. Sport. 9.30 Atlas cultural. 10.10 Curs de limba franceză. 10.30 Fonoteca pentru copii. 11.15 Muzică populară. 11.45 Sfatul medicului. Prevenirea paradontozei. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 Cîntecul e pretutindeni. 12.25 Știința la zi. 12.30 Intîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Avanpremieră cotidiană. 13.22 Muzică ușoară. 13.45 Cîntece. 14.30 Cîntă formația Les Baxter. 14.40 Publicitate radio. 14.50 Potpuriuri de muzică ușoară. 15.00 File de poveste. 15.25 Itinerar folcloric muzical. 16.00 Radiojurnal. Buletin meteo-rutier. 16.20 Selecțiuni din opereta „Ciboulette" de Reynaldo Hahn. 16.30 Agendă județeană. 16.50 Fii slăvită, Românie — program de cîntece. 17.05 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Din cele mai cunoscute melodii populare. 18.00 Cintece. 18.10 In memoriam. 30 de ani de la prăbușirea Doftanei. 19.00 Gazeta radio. 19.30 Din Înregistrările violoniștilor Grigoraș Dinicu, Nicolae Buică și Georges Boulanger. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Microrecital Muslim Magomaev. 20.20 Argheziană. 20.25 Zece melodii preferate. 21.00 Memoria pămîntului românesc. 21.30 Solistul serii: Aurelian Andreescu. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.20 Sport. 22.30 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. Dr. BARBUL G. MIHAI In ziua de 7 noiembrie 1970 a încetat din viață, după grea suferință dr. BARBUL G. MIHAI. Născut la 26 mai 1904, dr. Barbul G. Mihai a absolvit în 1933 Facultatea de medicină din Cluj. Timp de peste 20 de ani a fost conducătorul secției de ginecologie-obstetrică a Spitalului din Satu Mare. Membru al Partidului Comunist Român, dr. Barbul G. Mihai a desfășurat o rodnică activitate de interes obștesc, fiind președinte al Comitetului județean de luptă pentru pace. Amintirea lui va rămîne neștearsă din memoria noastră. Un grup de tovarăși mr. întreprinderea județeană de construcții SATU MARE angajează imediat MUNCITORI CALIFICAȚI în următoarele meserii: zidari, instalatori sanitari și încălzire, fierari betoniști. Totodată, se recrutează tineri pentru cursuri de scurtă durată de 6—8 luni cu calificarea la locul de muncă, în următoarele meserii: — zidari, — dulgheri, — instalatori apă și încălzire. Informații suplimentare se pot primi la sediul întreprindela serviciul personal învățămînt, din str. 25 Octombrie 20, Satu Mare. COMBINATUL DE EXPLOATARE ȘI INDUSTRIALIZARE A LEMNULUI I SATU MARE str Ion Ghica nr. 37 oferă spre vînzare întreprinderilor socialiste și cooperativelor din stoc disponibil, pe bază de comandă, fără repartiții, următoarele materiale: sfoară 2 C sfoară de hîrtie hîrtie parafinată hîrtie gumată oțel bandă laminată la rece cuie construcții 30 X 60 kg kg kg kg kg .ă. Lista completă a materialelor disponibile se poate consulta la Serviciul Aprovizionării al întreprinderii, sau la telefon 1.21.72. Făină de secară pentru scopuri de industriaiiz: nitrolac negru vopsea ulei albă , întăritor urelit Chesian doc silvicum diverse feronerii are kg kg kg m.p. m.p. ii 2.130 1.000, 22.000, 4.000, 2.800, 8.000, 10.000 kg, 2.700, 2.000, 3.000, 20.000, 7.130, Cinema Duminică 8 noiembrie 1970 SATU MARE — Victoria: Departe de lumea dezlănțuită (film din S.U.A., color, cinemascop) Popular: Păcatul dragostei (film spaniol, color); CĂREI — Popular: Străinii (film franco-italian-R.F.G., color)) 23 August: Balul de sîmbătă seara (film românesc); NEGREȘTI-OAȘ: Afurisitul de bunic (film francez, color); TAȘNAD: Domnișoara doctor (film iugoslav-italian, color); BERVENI: Fredy și cîntecul preeriei (film R.F.G.iugoslav, color, cinemascop); HALMEU: Marele semn albastru (film maghiar); SANISLAU: Peretele vrăjitoarelor (film polonez). Duminică 8 noiembrie 1970 8.45 Deschiderea emisiunii. Gimnastica de dimineață. 9.00 Matineu duminical pentru copii și școlari. 10.00 Viata satului. 11.30 Amfiteatru muzical. 12.00 De strajă patriei. 12.30 In reluare, la cererea telespectatorilor. Film artistic: „Golful Paradisului" — producție a studiourilor engleze. Selecțiuni din Festivalul de muzică ușoară „Gondola de aur" — Veneția 1970 (ora 14.00). „Alină-te dor, alină" (ora 14.30). 15.00 Emisiune în limba maghiară. 16.30 Studioul „N". 18.00 Cîntare patriei. Concurs coral interjudețean. Participă județele Bistrița-Năsăud, Cluj și Mureș. 19.20 Desene animate. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 „România în 1000 de imagini". „Un oraș greu încercat — un oraș în plină reconstrucție. Satu Mare". 20.20 Bun și vinul ghiurghiuliu. 22.20 Telejurnalul de noapte. 22.35 Duminică sportivă. 23.00 închiderea emisiunii. Cooperativa Meșteșugărească „UNIREA“ SATU MARE ștr Depozitelor nr. 19, livrează pentru unitățile socialiste și pentru populație: • VAR bulgări și VAR pastă pentru construcții. Informații la telefon nr. 1.11-25. Cetățeni! Pentru prevenirea îmbolnăvirilor digestive păstrați curățenia gospOdăriilor dumneavoastră precum și igiena individuală! NU DEPOZITAȚI RESTURILE MENAJERE ÎN STRADA, CI NUMAI ÎN CONTAINERE ÎNCHISE! ÎNDEPĂRTAU GUNOAIELE DIN GOSPODĂRIE ÎN LOCURI FIXATE, CARE SA NU PERICLITEZE SANATATEA PUBLICA! Păstrînd curățenia, vă apărați sănătatea! SERVICIUL DE EDUCAȚIE SANITARA A DIRECȚIEI SANITARE JUDEȚENE SATU MARE US. „DRUM NOU“ Fabrica de piele din Satu Mare — str. Lăcrămioarei nr. 19 oferă spre vînzare din stocul disponibil: rulmenți diferiți, curele trapezoidale din cauciuc, curele transmisie din piele, diferite uleiuri sulfatate și chimicale. Informații suplimentare se pt obține la serviciul aprovizionării, telefon 12903—12904.