Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)

1970-11-21 / No. 855

2­ ни Schim­bă-ți năravul Gheorghe! „De mai multe luni, fiul meu Gheorghe, nu lucrează nimic. Bea într-une. Gheorghe Ca să aibă pe ce bea, vinde tot ce găsește mai bun prin casă. Cînd este beat face scandal, se comportă așa încît pur și simplu bagă spaima în ini­mile copiilor celuilalt fiu al meu, Ștefan. Pe mine nu numai că mă înjură, dar mă și amenință. Alear­gă cu mătura sau cu alte obiecte în mînă, vrind să mă lo­vească. Din cauza băuturii, și mai ales a felului cum se compor­tă este divorțat de soție". Am redat un fragment din plîn­­gerea Ceciliei Linzenbold din So­­cond (nr. 31), mama lui Gheorghe Linzenbold, plîngere adresată or­ganului de miliție local. Sînt acestea cuvinte grele, cu­vinte purtînd profunda mîhnire a mamei dumitale Gheorghe. Ea a ajuns poate, la ultimul al răbdării. Gîndește-te ce prag faci și schimbă-ți năravul ! Contrast Pe un imaginar ecran al reali­zărilor, a acțiunilor de înlăturare a efectelor inundațiilor, secven­țele ce s-ar succede ar releva fără îndoială eforturile cetățeni­lor acestor locuri, calitățile lor de buni gospodari. Numeroase străzi arată astăzi cu totul altfel, decît acum cîteva luni, în plină re­facere a imobilelor îmbunătățirii aspectului distruse, a general. O pată însă ar apărea totuși. In contrast­ evident cu cele de mai sus. Molozul rezultat prin dări­ma­rea imobilului din strada Engels nr. 74 din Satu Mare nr. se află și acum — după mai bine de șase luni de la catastrofă — pe trotuar. (Reținem faptul că imo­bilul cu pricina aparține I.L.L.­­ului). Confuzie L. Vasile din Vetiș, satul Dece­­bal nr. 34, tractorist — rutierist transporta cu tractorul muncitori la Oar. In drum spre celălalt capăt al itinerarului s-a oprit nițel pe la Bufetul din Vetiș. Atît doar ci­ să-și facă plinul cu țuică Bătrînă, sau cine știe ce băutură. Urcat din nou la vola­nul tractorului, el l-a confundat cu ditamai racheta și... s-a plasat pe orbită. De fapt, numai pe orbită putea fi din moment ce n-a văzut că îi venea din față au­tocamionul nr. 31 MM 1939. Acci­dentul n-a mai putut fi evitat. Asemenea abateri se pedepsesc cu severitate. Confirmarea o poate oferi bineînțeles însuși L. Vasile. Cuiul buclucaș Ion Gherman din Stîna (nr. 217) forță într-o bună zi închizătoarea pivniței lui Victor Ciula și fură vin. Pentru a nu fi trimis în fața instanței (între timp fusese de­mascat), Gherman se hotărî să-l despăgubească pe păgubaș cu 100 litri de vin. Dar fapta fusese co­misă, hoțul trebuind să-și ispă­șească pedeapsa. (In fond nu era la primul caz). Considerîndu-se acum mai pă­gubit decît cel pe са [UNK]е-l păgubise el, Gherman a revenit la pivnița lui Ciula cu un cui de fier rupînd lacătul pentru a-i produce o nouă ... pagubă. Și de data aceasta a fost prins și trimis în fața organelor de cercetare. Pentru că de la cui i s-a tras, va fi nevoit să tragă concluzia că nu-i bine să intri neinvitat în pivnița nici ... cui. V. STUPARU CRONICA SATMARRANÄ in atenția celor ce studiază istoria P.C.R. și a mișcării muncitorești în cadrul învățămîntului de partid (1970-1971) Revista „Anale de Istorie“ va deschide, începînd cu nr. 6/1970, o rubrică permanentă, intitulată! In ajutorul celor ce studiază is­toria Partidului Comunist Român și a mișcării muncitorești din România. Rubrica va cuprinde un ciclu de consultații în care vor fi expuse problemele din tema­tica orientativă pentru învăță­­mîntul de partid (1970—1971), apărută în revista „In ajutorul propagandiștilor“, nr. 9—10/1970, pe următoarele teme mari: 1. De la începuturile mișcării muncitorești și pînă la crearea P.C.R. (în nr. 6/1970); 2. Mișcarea muncitorească în­tre anii 1921 și 1933 (in nr. 1/1971); 3. P.C.R. în fruntea mișcării an­tifasciste. 1934—1944 (în nr. 2/1971); 4. Desăvîrșirea revoluției bur­­ghezo-democratice și trecerea la revoluția socialistă (în nr. 3/1971). In afară de acestea, la finele fiecărei consultații vom insera o bibliografie cu studii și articole apărute în „Anale de Istorie“, în­cepînd cu anul 1967. Specificăm că revista poate fi consultată la bibliotecile Comitetelor de partid și la toate bibliotecile mai impor­tante din orașe și comune mai mari. De la caz la caz, în bibliografie vom recomanda și unele lucrări sau capitole care pot fi folositoa­re unor studii mai complete, în­deosebi pentru propagandiști. In vederea procurării la timp a revistei „Anale de Istorie“. RE­­INOIȚI ABONAMENTELE. Abo­namentele se fac la oficiile poș­tale, prin factorii poștali și di­­fuzorii din întreprinderi, institu­ții și de la sate. Prețul unui abonament pe un an — 36 lei. În ceasul doisprezecelea într-o scrisoare din Borlești, în­registrată la redacție sub numărul 2085, ni se sesizează o stare de lucruri care se tolerează în coope­rativa agricolă din această lo­calitate. Despre ce anume este vorba? Semnatarii scrisorii ne aduc la cunoștință faptul că, la C.A.P. Borlești, a fost angajat în funcția de merceolog Teodor Iencid, din Borlești, pensionar temporar de boală. Mai sănătos decît toți să­nătoșii (cu 1.200 lei pensie pe lună) în stare de orice acțiune, după cum se va vedea în cele ce ur­mează. Ceea ce îi contrariază —, și pe bună dreptate— pe coope­ratorii din acest sat, sunt antece­dentele penale ale merceologului, condamnat la aproape 10 ani în­chisoare pentru furt și speculă. Cu toate acestea el continuă și în noua funcție să ciupească din averea obștească diferite produse, pe care apoi le valorifică după bunul plac. Pe timpul culesului fructelor, de exemplu, ca merceolog, și-a pon­tat și plătit propriii copii, cu bani frumoși, pentru această lucrare, la care ei n-au participat. Unde mai pui că in gospodăria lui T. Ienciu, se poate găsi acum o însemnată cantitate de prune pentru țuică și mere pregătite pentru vînzare, etc. Autorii corespondenței din Bor­lești roagă redacția să ia atitudine în scris împotriva unor astfel de furtișaguri cunoscute de altfel și de consiliul de conducere al C.A.P. Deplasîndu-ne la Borlești, în ziua de 16 noiembrie a.c., am avut o discuție pe această temă cu to­varășul Gheorghe Verdeș, pre­ședintele cooperativei. Iată ce ne-a declarat dînsul: — Din actele existente la noi privind calitatea lui T. Ienciu reiese că, într-adevăr angajarea lui nu era acceptabilă deoarece a fost condamnat pentru speculă. N-am mai revenit însă asupra hotărîrii deoarece l-am găsit cel mai potrivit. Ni s-a părut omul de care, C.A.P.-ul, tot satul avea nevoie (!?). Fiind foarte solicitat în trebu­rile cooperativei, n-am avut timp să mă ocup mai îndeaproape de acest caz. In schimb, mai sunt informat că, Ienciu, și-a știu, fă­cut o situație bună într-un timp foarte scurt. Mă refer la scara­ lui. Și oamenii care „agoni­v­ au informat au dreptate. Fac această afirmație gîndindu-mă și la o altă chestiune, că avînd o sumă frumușică de bani, împrumută di­feriți cetățeni cu dobîndă, ca să nu-i zic camătă. Eu aș vrea să iau măsuri, dar să mă mai gîndesc cum anume. Pentru că nu-mi amintesc cine ni l-a propus și bineînțeles cine a insistat să fie merceologul coope­rativei noastre. Apreciem sinceritatea preșe­dintelui. Dar­ de ce așa tardiv? Nu este cumva vorba despre o veritabilă comoditate a consiliului de conducere al C.A.P., de a conta mult prea mult pe „aptitudinile" de comerciant de­­săvîrșit a unei persoane care da­torită pornirii pe căpătuială (din obișnuință) nu face cinste consi­liului și nici satului? Am informat despre acest fapt, pe cîțiva tovarăși din conducerea Uniunii județene a C.A.P. Urma­rea? In ziua de 19 noiembrie a.c., merceologul în cauză a fost schimbat, din funcție. S-a întîmplat totuși, dar în cea­sul al... doisprezecelea. V. MOINEAGU Simbătă 21 noiembrie 1970 MEMENTO • MEMENTO • MEMENTO R adio Duminică 22 noiembrie 1970 9.30 Ora satului. 10.00 Caval­cada ritmurilor. 11.15 Intîlni­­re cu melodia populară și in­terpretul preferat. 11.50 Cotele apelor Dunării. 12.00 De toate pentru toți. 13.00 Radiojurnal. Sport. 13.15 Noutățile săptă­­mînii — melodii interpretate de formația Jethro Tull. 13.30 Unda veselă. Clasici ai umo­rului: Mark Twain. 14.00 Or­chestra de muzică ușoară a Radioteleviziunii, dirijor Sile Dinicu. 14.15 Sport și muzică. 16.45 Melodii de George Gri­­goriu și Florentin Delmar. 17.15 Caravana fanteziei. (emisi­une pentru tineret). 18.00 Concert de muzică ușoară susținut de Denise Constanti­­nescu, Udo Jürgens, orchestre­le Sergiu Granados, Malagamba și José 18.40 Muzică de café-concert. Interpretează Mia Braia, Petre Alexandru și Victor Predescu. 19.00 Gazeta radio. 19.15 Transmisiune spor­tivă. Repriza a II-a a meciului de handbal dintre selecționa­tele R.S. România și R.D. Ger­mane. 19.35 Cîntă Angela Moldovan și Felician Fărcașu, acompaniați de orchestra de muzică viziunii. populară a Radiotele­20.05 Teatru scurt. Praf în ochi de E. Labiche. 20.40 Recital de operată Teo­dora Lucaciu. lodii preferate. 21.00 Zece­me­21.35 Album cu­ cele mai îndrăgite romanțe. 22.00 Radiojurnal. Buletin meteorologic. 22.10 Panora­mic sportiv. 22.30 Recital Riccardo del Turco. 22.50 Mo­ment poetic­ contemporană. Lirică iugoslavă 23.00 Concert de seară. 0.03—5.00 Estrada nocturnă. La cererea ascultătorilor, Studioul de radio Cluj anunță că, duminică 22 noiembrie, în­tre orele 12 și 13, va transmite în direct, pe lungimea de undă medie de 261 metri, întîlnirile de fotbal C.S.M. Sibiu — Crișul și Metalurgistul Cugir — Olim­pia Satu Mare. Pe parcurs, se vor transmite informații operative de pe toa­te stadioanele echipelor din categoria B, seria a II-a, pre­cum și din toate sălile de sport din țară. SPORT • SPORT • SPORT Avancronică fotbalistică C.S.M. Sibiu — Crișul Oradea. A înșelat pînă acum pe mulți, în așteptări, această formație oră­­deană care se părea că părăsise prima divizie pentru minimumul timp posibil, pentru o singură ediția. Nu spunem că nu va reuși să revină. Oricum însă pînă la această dată nu s-a dovedit mult peste nivelul celorlalte formații în compania cărora evoluează. Posibil, totuși, ca la Sibiu — așa cum izbutise de altfel și la Timi­șoara cu Politehnica — să obțină un punct, cu toate că sibienii știu să beneficieze de avantajul terenului. Minerul Baia Mare — C.F.R. Arad. In orice caz nu poate fi în măsură să mai C.F.R.-ul între­rupă o dată seria de victorii băi­­mărene pe teren propriu. Ne amintim doar în ce împrejurări obținuseră feroviarii arădeni cele două puncte în etapa precedentă. Nu credem să mai beneficieze de un arbitraj atît de părtinitor. Pe de­ altă parte, băimărenii au Încheiat „ se pare procesul de omogenizare al echipei. In con­cluzie, deci, victorie a echipei gazdă. Vagonul Arad — Electroputere Craiova. Inel o șansă oferită Va­gonului de a-și mai îmbogăți întrucîtva zestrea de puncte, de a ceda (pentru a cîtea oară în acest sezon!) lanterna. Meciul nu se anunță a fi prea ușor. Olte­nii, cum mai arătam și cu alte prilejuri, știu să joace deschis în deplasare. Opinăm totuși pentru victoria echipei arădene. Olimpia Oradea — Gloria Bis­trița. Nici una dintre formații nu-și poate permite luxul cedării de puncte. Mai aproape de victo­rie sînt, credem, orădenii nu numai pentru că au reușit un drag la Craiova, ci pentru că în­­tîlnesc pe teren propriu o echipă care face față destul de greu atmosferei competiției divizionare B. Metalurgistul Cugir — Olimpia Satu Mare. Mult mai dificil acest meci, pentru sătmăreni, decît jo­cul de la Arad cu C.F.R. La Cugir este greu de obținut punct sau mai ales puncte. O bună compor­tare a tuturor jucătorilor sătmă­reni, însă, o totală dăruire acestora, un plus de viteză și l­­a­ciditate în același timp pe contra­atac, fără a scăpa de sub control ofensiva locală, ar facilita, firește, un rezultat bun în fața Metalur­gistului. U.M. Timișoara — Gaz metan Mediaș. Aureolați de egalul făcut la Reșița, timișorenii sunt principalii favoriți ai întilnirii ce o vor susține acasă. De altfel, pentru prima dată întîlnesc ei o echipă care numai prin minune scapă an de an de retrogradare. Corvinul Hunedoara — Politeh­nica Timișoara. Iată-i pe hune­­doreni în postură de frînari ai ascensiunii studenților timișoreni spre înălțimi. O victorie a local­nicilor, coroborată cu cea a orică­rei echipe ce evoluează la Sibiu (includem și calculul golave­rajului), poate aduce doi lideri în pragul ultimei etape a toamnei. Ii știm întrucîtva pe jucătorii de la Corvinul, acasă la ei este extrem de greu să adaugi ceva zestrei de puncte. Minerul Anina — C.S.M .Reșița. O altă formație care știe să bene­ficieze de avantajul terenului (n-am spus însă că a reușit întot­deauna) este și Minerul Anina. Acum mai ales, că întîlnește o echipă care, surprinzător pentru noi cei ce cunoaștem tradiția fot­balistică a Reșiței — nu găsește resursele necesare ieșirii din impas, are toate șansele să-și adjudece victoria. Credem, deci, că așa se va și întîmpla — vor în­vingă fotbaliștii mineri. V. ȘTEFAN Hîrtiile tind să înlocuiască inițiativa (Urmare din pag. 1) case sporite. Ori, la „Osana“, considerăm că tocmai lipsa ini­țiativei și intervenției operative, curajoase, a făcut să se înregis­treze mari rămîneri în urmă la principalii indicatori de plan. Conducerea acestei întreprin­deri motivează insuccesele în­registrate în producție, prin faptul că planul inițial de pro­ducție a fost perturbat. Tovară­șul Simion Turda, directorul în­treprinderii, spunea că unitatea și-a realizat în fiecare an, toți indicatorii de plan și că numai în acest an, cînd planul a fost perturbat,­ s-au ivit aceste ne­cazuri. Desigur, este știut că atunci cînd totul se desfășoară conform planului dinainte stabi­lit e mai ușor să conduci și de­sigur e mai greu atunci cînd apar unele greutăți neprevăzute. Fiecare întreprindere este che­mată însă să țină seama și de comenzile sociale, care nu întot­deauna se pot planifica în cele mai mici amănunte, (e adevărat că în cazul analizat s-ar fi putut prevede din timp), ea avînd da­toria să-și adapteze producția la cerințele pieții. Rapiditatea și eficiența cu care se adaptează la aceste cerințe depind de iniția­tiva, priceperea, capacitatea or­ganizatorică și răspunderea con­ducerii unității, precum și de ajutorul pe care tre­buie să-l dea forurile tu­telare, de sprijinul altor factori: proiectanți, bancă, transport etc. Sprijin nu înseamnă însă, așa cum s-a întîmplat în cazul în­treprinderii Osana, multitudine de condiționări, de avize, de constatări și înregistrarea neajun­surilor atunci cînd se impun a fi întreprinse acțiuni, ci de semna­larea la timp a apariției unor fenomene nedorite și participarea directă la soluționarea lor ope­rativă. La începutul anului, întreprin­derea Oșana primește un plan de producție și un plan de investiții și dotări. La sfîrșitul trimestru­­lui I i se suplimentează planul de producție cu 50.000 tone piatră brută. Această suplimen­tare de plan impunea desigur luarea unor măsuri suplimentare, pentru ca, paralel cu livrarea pietrei brute solicitate în plus, să se realizeze și sortimentele inițial planificate. Insă, în loc să se urgenteze lucrările de amena­jări în cariere pentru amplasa­rea concasoarelor tip G în pantă cu siloz, prin care s-ar fi ridicat productivitatea acestora cu cîte 2.000 tone piatră concasată pe lună, nu s-a întreprins nimic, ba mai mult. Direcția județeană de industrie locală a retras puținele investiții ce au fost acordate în­treprinderii, dirijîndu-le spre alte unități din județ, întrebat de această situație, to­varășul Gheorghe Bărbulescu, in­­giner-șef al Direcției județene de industrie locală, afirma că in­vestițiile sunt dirijate acolo unde se consideră că sunt mai necesare și sunt date acelora care le rea­lizează mai repede. Deci, nu este obligatoriu să fie realizată fie­care investiție acolo unde a fost planificată inițial, ci important este ca planul de investiții să fie îndeplinit pe direcție. Considerăm această concepție profund greșită, căci ea nu con­tribuie la sporirea conducerilor de unități răspunderii față de realizarea tuturor indicatorilor economici și apoi, conducerea partidului nostru a criticat în repetate rînduri această practică de a analiza activitatea pe an­samblu, de a trage concluzii și a face aprecieri pe baza unor cifre medii. Interesant e că s-au găsit totuși fonduri de investiții și pentru în­treprinderea Osana, numai că mai întîi s-a așteptat ca să se în­registreze o restantă de 2,3 mi­lioane lei, să nu fie onorate o seamă de contracte, din care cau­ză un mare număr de beneficiari nu au mai încheiat contract cu întreprinderea pentru anul vii­tor. Dacă cele 240.000 lei acor­date întreprinderii în luna oc­tombrie, din rezervă bugetară, s-ar fi pus la dispoziția acesteia la începutul anului, atunci o bună parte din pierderile înregistrate la producția marfă și beneficiu puteau fi evitate. De remarcat că și la sfîrșitul anului trecut, acordat întreprinderii Oșana l­a o investiție de 94.000 lei, tot din rezerva bugetară a Consiliului popular județean. De ce oare totdeauna la sfîrșitul anului, cînd fondurile nu prea mai pot schim­ba în bine o situație economică negativă? Orice investiție costă bani, dar costă și mai mult dacă nu făcută la timp. Nu înțelegem de­­ ce nu se fac calcule, de ce econo­miștii de la Bancă, de la Direcția județeană de industrie locală se cramponează de unele hîrtii și nu iau în seamă rezultatul logic al unor necesități obiective. De ce oare sîntem scumpi la tărîțe și ieftini la făină? Ne învîrtim uneori într-un cerc vicios; fondurile de investi­ții nu se obțin, iar fonduri de mică mecanizare nu se acordă acelor întreprinderi care nu-și realizează beneficii și desigur acestea nu se realizează de cele mai multe ori tocmai din lipsa acestor mijloace financiare ne­cesare bunei organizări a produc­ției. Este inexplicabil, dar nu se calculează că uneori se pierd două milioane de lei pentru 200.000 de lei. Se pare că aceasta interesează mai puțin, important este ca fiecare să fie acoperit cu o hîrtie, cu un paragraf, cu un argument prin care să justifice (dacă justificare se poate numi aceasta), pagubele înregistrate. Desigur, nu se pot pune toate neajunsurile de la întreprinderea Osana numai pe seama lipsei u­­nor fonduri de investiții și de mică mecanizare, a suplimentării planului de producție și a neasi­­gurării ritmice a transportului, așa cum face conducerea unității. Fiecare dintre aceste neajunsuri au influențat negativ situația economică, însă ele nu acoperă în întregime pierderile înregistrate. Așa, de pildă, faptul că, produc­tivitatea muncii nu a fost reali­zată se datorește, nefolosirii ra­ționale a timpului de lucru, fap­tului că în cele 10 luni ale anu­lui s-au înregistrat 680 cm /zile lipsuri nemotivate și 192 cm/zile învoiri. O altă cauză este și aceea că nu sunt folosite la întreaga ca­pacitate mașinile și a aglomeră­rii cam­erelor din cauza netrans­­portării ritmice a producției fi­nite. Și în prezent, în carierele de la Huta și Cornet se află peste 14.000 tone marfă netransportată, deși capacitatea de depozitare în cele două cariere este de circa 4.500 tone piatră. Din cariera Hu­ta, în primele 10 zile ale lunii noiembrie nu s-a transportat nici o tonă de marfă, locurile de muncă fiind pur și simplu blo­cate, în timp ce întreprinderea de transporturi auto și-a onorat doar în proporție de 50 la sută obli­gațiile asumate prin contract. Și C.F.R.-ul este în restanță la transport cu circa 30.000 tone fa­ță de comanda acceptată și cu mult mai mult față de planul de transport ce-l avea de executat. Pierderile înregistrate la reali­zarea beneficiului planificat ar fi putut fi mult mai mici, sau chiar eliminate complet dacă s-ar fi transportat în cariera Huta unele concasoare, avînd în ve­dere că aici există o mare can­titate de piatră căzută de la cio­plituri și bună pentru concasare. Desigur, prețul de cost s-ar fi depășit cu puțin datorită transportului auto pînă la calea ferată, dar s-ar fi recuperat din neexecutarea lucrărilor de puș­­care și din faptul că s-ar fi rea­lizat planul producției globale și marfă. Beneficiul a fost diminuat și prin depășirea fondului de salarii cu peste 300.000 lei, cît și prin achitarea unor dobînzi penaliza­toare de peste 100.000 lei. Ce este mai dureros, e că nici la nivelul întreprinderii, nici la Direcția județeană de industrie locală nu există preocupare pen­tru a găsi căi prin care pînă la sfîrșitul anului să se recupereze pierderile înregistrate. Se pare că, toți s-au consolat cu ideea că întreprinderea Oșana trebuie să încheie acest an cu nerealizări. Tovarășul director Simion Turda așteaptă o decizie de modificare a planului, iar to­varășul inginer-șef al Direcției județene de industrie locală aș­teaptă și dînsul să se facă bilan­țul pe direcție, ca să vadă dacă depășirile din celelalte unități vor acoperi pierderea de la „Osana“ și atunci se va redacta decizia, hîrtia ce va schimba pierderile în beneficii și nereali­­zările în realizări. Ne pu­nem însă întrebarea: ce se va întîmpla dacă eforturile altor colective nu vor a­­coperi nerealizările da la Osana? Cinema SATU MARE: Victoria — Sentința (coproducție româno­­maghiară); Popular — Păsă­rile (film din S.U.A., color); CĂREI: Popular — In arșița nopții (film american, color); 23 August — întoarcerea doc­torului Mabusse (film din R.F.G.); NEGREȘTI-OAȘ: Aș­teaptă pînă se întunecă (film din S.U.A.); TAȘNAD: Miste­riosul­­ din cosmos (film japonez, color, cinemascop); BERVENI: Mireasa era în negru (film franco-italian, co­lor); HAT,MEU: Din plictiseală (film sovietic, cinemascop); SANISLAU: Zosia (film so­vietic, cinemascop). Teatru SIMBATA — ora 16,00 — O noapte furtunoasă; Conul Leo­­nida față cu reacțiunea — abo­namente I. pentru elevi. — ora 19,30 — O noapte furtunoasă; Conul L­eonida fa­ță cu reacțiunea — abonamen­te E. Sâmbătă 21 noiembrie 1970 In jurul orei 8.30. Trans­misiune de la Sofia a plecă­rii spre patrie a delegației de partid și guvernamentală a Republicii Socialiste Româ­nia, condusă de tovarășul Nicolae Ceaușescu, care făcut o vizită oficială de pri­a­etenie în Republica Populară Bulgaria. 17.00 Deschiderea emisiunii. Emisiune în limba 18.10 Publicitate. 18.15 germană, seara, fete! Bună seara, Bună bă­ieți! Emisiune de Maria Mos­­cu și Eugen Todoran. Publicitate. 19.20 — 1001 19.15 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. 20.00 Handbal . Româ­nia — Iugoslavia (masculin) — repriza a 2-a. Transmisie de la Cluj. 20.30 Tele-enciclo­­pedia .21.30 Film serial „In­coruptibilii“ . — „Coniacul de Bouverais“ 22.30 Comici ves­tiți ai ecranului : Chariot 22.50 Telejurnalul de noapte. 23.00 Cîntece de dor — Transmisi­une de la restaurantul „Bu­cur“. 23.30 închiderea emisi­unii programului 1. Combinatul industriei alimentare Satu Mare ANGAJEAZĂ IMEDIAT: Tehnician constructor în funcția de diriginte de șantier, pentru coordonarea lucrărilor de execuții la fabrica de înghețată Satu Mare. Revizor contabil Angajarea se face în condițiile H.C.M. nr. 917/1968. Lămuriri suplimentare se pot primi la sediul Combinatu­lui industriei alimentare str. Republicii nr. 3, telefon 12632. Combinatul 1 Mai SATU MARE Vinde din stoc disponibil, pe bază de comandă, fără re­partiție, pentru întreprinderile de stat și cooperatiste, urmă­toarele materiale: Furnir de nuc clasa a III-a; furnir stelar clasa I; Bare trase 0 2,65—13 mm.; Coloranți pentru boiangerie; Motoare electrice 4 kw cu 1000 ture pe minut; Fire și șnur azbest; Fermoare; Broaște și balamale geamantan; Sîrmă neagră și zincată de la 2 mm — 8 mm.; Rulmenți diferiți. Lista completă a materialelor disponibile se poate con­sulta la serviciul aprovizionării a Combinatului. Informații suplimentare se pot obține și la telefon 12058.

Next