Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1970 (Anul 3, nr. 811-889)
1970-10-25 / No. 832
щ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VAI ади "p*r......| ------------------------------------------------- 25 octombrie 1970 ★ 4 pagr.—30 bani Anul III (X) nr. 832 (1571) duminică Refacerea fondului locativ, la orele finalizării PARTIDULUI DRAG, POPORULUI ÎNTREG, nețărmurita NOASTRĂ RECUNOȘTINȚĂ După o primăvară în care toți am trăit o epopee eroică, aceea a luptei cu puhoaiele dezlănțuite ce au produs mense pagube materiale, oamenii au început cu tenacitate opera de reconstrucție. Intr-o impresionantă atmosferă de solidaritate socialistă, oamenii români, maghiari, germani și de muncii, alte AL MUNCII ȘI ÎNCREDERII naționalități și-au înzecit eforturile pentru refacerea cît mai grabnică distrugerilor provocate de ape. Uzinele a au fost repuse în funcțiune, ogoarele reînsămîntate, ruinele au fost îndepărtate. Acum, în prag de iarnă, se dă un ultim asalt pe șantierele de construcții de locuințe pentru ca cei cărora apele le-au distrus căminele să se mute în case noi, mai luminoase și mai trainice. In aceste zile de toamnă și în COMUNA DOROLȚ găsești aceeași animație proprie marilor inaugurări. La intrarea în localitate, pe partea stingă a șoselei, s-a ridicat un nou cartier. Aici se muncește cu intensitate la terminarea celor 92 case ce se construiesc pentru familiile sinistrate din contribuția subscrisă de Fundația „ELIAS“ din București. Este mișcător ajutorul dat populației sinistrate, din resursele proprii ale acestei fundații, pentru cît mai grabnică a căminelor refacerea distruse de ape. Pînă în prezent 8 case sînt sub acoperiș și se lucrează la finisarea interioară, iar 84 apartamente au zidăria ridicată pînă la acoperiș. încă în această toamnă 92 de familii vor intra în case noi. Printre primii locatari ai noului cartier vor fi familiile lui Vasile Pop cu 7 copii, Iosif Gyulai 8 copii, Alexandru Pop 6 copii, Alexandru Székely 3 copii. In comuna Dorolt, cu ajutorul substanțial acordat de către stat alte 92 familii își construiesc case pe vechile vetre. Din acestea 45 de familii au intrat deja în noile locuințe, iar la restul obiectivelor se execută lucrări de finisare. Cetățenii din Dorolț care au cunoscut dezastrul inundațiilor trăiesc în aceste zile satisfacții ce nu se pot descrie. Ei își îndreaptă cu recunoștință gândurile către conducerea de partid și de stat, către toți cei care i-au ajutat să-și refacă cît mai grabnic căminele. La Dorolț, ca în alte localități apele au distrus totul în calea lor, unde se lucrează cu entuziasm, simțindu-se peste tot suflul viu al muncii și încrederii. Secvențele fotografiate înfățișează munca entuziastă a oamenilor și rezultatul ei de a reconstrui ceea ce apele au dărîmat în calea lor in comuna Dorolț. SUFLUL VIU LA CONFLUENTA A TREI STRĂZI Atunci cind Someșul, ieșit din matcă și din sine, adusese pe valuri distrugerea, confluența dintre străzile Lăzarului, Viitorului Constructorilor deși venise un uriaș lac milos și nestatornic. Străzile nu mai erau străzi atunci, identitatea și utilitatea lor fuseseră anulate ilogic; bărcile și mașinile amfibii le dădeau o înfățișare halucinantă, care viza absurdul.Apoi apele s-au retras și, pe nesimțite, s-a retras și imaginea aceea de coșmar și de spaimă. Iar străzile, atît de încercatele străzi și-au reluat rostul, reintrînd în firescul și utilul pentru care au fost durate. Acum, la confluența celor trei străzi, din hărnicie și din entuziasm, din cîntec de adolescenți în salopete și din rotiri de macarale cresc blocurile. Privesc la forfota din jur, la dinamismul oamenilor, aparent dezordonat, la stivele de cărămizi sănătoase, garanții ale trăiniciei viitorilor pereți, și trăiesc gîndul că certitudinile adevărate, că fundamentul cel mai sigur al existenței noastre aici pe șantiere se naște. Trec printre grămezile de nisip și mortar culegînd zimbetele unor oameni transpirați, culegînd refrenele ieșite din glasuri juvenile. TUDOR DANEȘ Continuare în pag. a 2-a). Л încheierea sesiunii jubiliare a Națiunilor Unite Președintele NICOLAE CEAUȘESCU a luat parte la ședința festivă a sesiunii jubiliare NEW YORK 24. — De la trimișii speciali: Sîmbătă, 24 octombrie, s-a încheiat la New York sesiunea jubiliară consacrată celebrării unui sfert de secol de existență a Organizației Națiunilor Unite. Sesiunea jubiliară s-a desfășurat, după cum se știe, timp de zece zile, între 14 și 24 octombrie, sub deviza „pace, justiție, progres". La ora 10:45 (ora New Yorkului), cînd delegațiile celor 127 de țări membre ale Organizației Națiunilor Unite au intrat în sala Adunării Generale, la pupitrul rezervat României au luat loc Nicolae Ceaușescu, președintele Consiliului de Stat al țării noastre, Dumitru Popescu, membru al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., deputat în Marea Adunare Națională, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Nicolae Ecobescu, adjunct al ministrului afacerilor externe, Gheorghe Diaconescu, reprezentantul permanent al României la O.N.U. La ședința plenară au luat parte numeroși șefi de state și guverne, miniștri de externe, precum și alte personalități ale vieții politice internaționale prezente la New York cu ocazia jubileului Națiunilor Unite. Deschizînd ședința, Edward Hambro, președintele actualei sesiuni a Adunării Generale, a prezentat cele patru documente finale supuse examinării și aprobării sesiunii jubiliare. Adunarea Generală a aprobat în continuare aceste documente: Declarația solemnă de reafirmare a încrederii statelor în viabilitatea principiilor Cartei O.N.U., a angajamentului lor de a acționa pentru sporirea rolului și eficacității organizației, în scopul de a deveni un instrument eficace în întărirea securității internaționale și promovarea progresului tuturor popoarelor; Declarația privind strategia și metodele dezvoltării și lansarea celui de-al doilea Deceniu al O.N.U. pentru dezvoltare (1971—1980). Declarația cu privire la principiile prietenești și cooperarea relațiilor între state, un program de acțiune, sub forma unui document al O.N.U., conținînd o serie de măsuri eficiente pentru lichidarea definitivă și cît mai urgentă a ultimelor vestigii ale colonialismului. Potrivit protocolului ședinței festive, s-a dat apoi cuvîntul unor vorbitori din diverse zone geografice ale Globului Au ros(Continuare în pag. a 3-a). A fost terminată însămînțarea griului Folosindu-se de timpul prielnic lucrărilor agricole din această campanie, mecanizatorii și cooperatorii, cărora specialiștii le-au acordat o permanentă și calificată asistență tehnică s-au străduit să însămînțeze la timpul optim griul de toamnă. Din datele centralizate la Direcția agricolă județeană, rezultă că suprafețele planificate a fi însămînțate cu această cultură (în C.A.P. 51.000 ha și în I.A.S. 4.000 ha.), au fost realizate. Se apreciază că griului însămînțat i s-a asigurat un bun pat germinativ, că lucrările pregătitoare înainte și în timpul însămînțărilor au fost efectuate la un înalt nivel calitativ ceea ce garantează o recoltă viitoare bogată. Expoziție de mobilă In pavilioanele din preajma ștrandului Someș s-a deschis, ieri, o interesantă expoziție de mobilă, organizată de O.C.L. Produse industriale Satu Mare. Prin conținutul bogat al exponatelor, cît și prin linia estetică, modernă, în care a fost concepută, expoziția sugerează vizitatorilor diverse variante pentru mobilarea apartamentelor. Sunt expuse aici, cu mult gust și pricepere, diverse tipuri de mobilă, printre care: garnitura de cameră de zi tip „Olt III“, mobilă tip „Stela“, camere pentru tineret tip „Lămîița“ și „Leda“, camere combinate tip „Satu Mare“ și „Tehnolemn“, sufragerie tip „Bîlea II“, garnituri de hol tip „Norma“ și „Afrodita“, mobilă de bucătărie tip „Poiana“, „Ditrău III“ „Dafin“, precum și o gamă vasifiată de piese izolate — biblioteci, fotolii, canapele, dulapuri T.V. etc. ÎN CURÎND Uzina de apa va intra în funcțiune După cum am fost informați de către Consiliul popular al municipiului Satu Mare, peste cîteva zile va intra în funcțiune noua uzină de apă potabilă. De remarcat faptul, că după intrarea în funcțiune a uzinei — în prima etapă — debitul de apă potabilă din municipiu se va dubla. In perioada de timp cît vor dura probele tehnologice a utilajelor se vor lua măsuri de dezinfectare a instalațiilor și a conductelor de aducțiune prin tratarea apei cu diferiți produși chimici și coloranți și deci apa va avea calitățile apei industriale. Recomandăm locuitorilor municipiului ca pe timpul cît vor dura probele tehnologice a utilajelor și a procesului de dezinfectare a conductelor să nu se folosească apa pentru gătit și nici pentru băut. Data cînd urmează să înceapă probele tehnologice la noua uzină de apă din Satu Mare, va fi comunicată de către Consiliul popular municipal și se va da publicității în coloanele ziarelor județene. Se înserase. In satul Cărășeu mai întilneai din cînd în cînd un trecător. Doar sediul C.A.P.-ului era luminat puternic. Deodată o pălălaie de flăcări își aruncă săgețile spre înaltul cerului. O lumină orbitoare se răspîndi peste satul Cărășeu. Se auzi apoi strigăte disperate după ajutor. Focul creștea în intensitate. Undeva, într-un punct al satului izbucnise un incendiu. O forfotă mare se produse în curtea C.A.P.-ului. Se auzi apoi o voce sonoră care parcă ÎN NUMELE VIETH ar fi comandat asaltul vreunei redute. Spre locuința lui Marton. Aproape 60 de bărbați l-au urmat în grabă pe cel care a țîșnit din grup și înspre locul luminat de alerga cările necruțătoare, spre flălocul de unde venea un miros de fum și de lemne arse. In curtea locuinței lui loan Marton, ardea în flăcări cu EROISM călăria de vară. Limbile focului au mușcat și din alte dependințe, s-au extins la încă doi vecini. Se auziseră trosnituri, iar focul viu măcina fără cruțare scîndurile, grinzile și tot ce întîlneau în cale. Oamenii, înarmați cu găleți și cu alte unelte se luptau din răsputeri cu arșița, cu focul. Nimeni nu simțea căldura, nimeni nu stătea cu mîinile în buzunar. Cineva la un telefon implora centralista să-i dea legătura cu pompierii din Satu Mare. La compania de pompieri militari s-a înregistrat următorul mesaj : „La Cărășeu a izbucnit un incendiu. Veniți urgent. Pericol de extindere. S-a adunat tot satul. Cu mic cu mare locuitorii luptau cu flăcările necruțătoare. Aștep- FLAVIU ISTRATE (Continuare in pag. a 2-a). ZIUA FORȚELOR NOASTRE ARMATE Sărbătorim la 25 octombrie ziua care evocă un moment înălțător: acela în care ultimii metri au fost parcurși pe teritoriul românesc, alături de viteaza armată sovietică, pe un lung drum de glorie, pentru înfrîngerea definitivă a Germaniei fasciste. A fost o luptă aspră, plină de jertfe, care îndeplinea un deziderat secular: eliberarea și întregirea patriei. Făcînd dovada unor strălucite virtuți ostășești, soldații noștri scriau cu sîngele lor noi file în istoria neamului, făcînd mărturie asupra tenacității și puterii de sacrificiu a românilor, despre care încă Bălcescu spunea că „s-au purtat întotdeauna ca niște viteji, apărindu-și libertatea și civilizația proprie“ Punîndu-și tăria brațului în slujba libertății încă din timpul Daciei Felix, vitejia locuitorilor acestor meleaguri a fost înnobilată de încrucișarea săbiilor și sîngelui dacilor și romanilor. Străbătînd cu gîndul secolele de istorie zbuciumată a acestor pămînturi, ceea ce polarizează luarea aminte rămîne vitejia neștirbită a oștenilor lui Dragoș și Basarab, ai lui Mircea și Ștefan, ai lui Vlad Țepeș și Mihai, voievodul tuturor românilor, vitejie pusă întru apărarea libertății, al dreptului la autodeterminare, care a însuflețit întotdeauna oștirile române. E unica înțelegere posibilă a vitejiei ostașilor noștri, singura ei determinantă: punerea pe de-a-ntregul în slujba propășirii țării, a apărării, neatîrnării și bunăstării poporului. Aceasta a insuflat curaj legendar și spirit de dăruire ostașilor noștri și în 1877, ca și în primul și în cel de-al doilea război mondial. Trăim pe locurile în care, în urmă cu 26 de ani, se întretăiau direcțiile de atac ale eșaloanelor de luptători pentru eliberarea deplină a patriei noastre. Sălășluiește aici, la Cărei, loc al ultimului pîrjol dincoace de fruntarii, spre eternă aducere aminte, un monument măreț prin simplitatea lui, aidoma generațiilor de oșteni, aduce ca un templu al gloriei, се-și odihnește menhirele și dolmenele pe oseminte de eroi. Chipul de stîncă re(Continuare în pag. a 2-a). 0 ШИва [UNK] ÓBB н [UNK] К [UNK]И Я [UNK]ЯВ В [UNK]ВЯ ЖЯЯ [UNK] tf'fiJe 'ТЯ [UNK]* msem mwf фЕДО G132,1 СЯде» , PAGINA A 4-а ИДИПЯД