Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)

1971-02-23 / No. 933

Marti 23 februarie 1971 _______________________________________________________________________________________________________________-ni-..........л... ni............................................ ...........................з Obligația încheierii contractelor de muncă în formă scrisă Legea nr. 1 /1970, privind or­ganizarea și disciplina în uni­tățile socialiste de stat, institu­ie o reglementare superioară a contractelor de muncă, pre­­cizînd mai bine forma și con­ținutul lor, precum și modali­­tatea de încheiere. Legea statornicește obligația Încheierii contractului de mun­că în formă scrisă. Obligativitatea încheierii con­tractului de muncă in formă scrisă există de la data cărți Legii organizării­ și publi­disci­plinei muncii în unitățile socia­liste de stat, adică din 27 mar­tie 1970. Contractul de muncă să concretizeze în măsura trebuie ne­cesară, drepturile și obligațiile părților prevăzute de lege și de contractul colectiv. 8 In asigurarea aplicării corecte acestor dispozițiuni. ..îndru­marul pentru întocmirea regu­lamentului de ordine interioară din unitățile socialiste de stat“ elaborat, de către Ministerul Muncii, împreună cu Consiliul Central al U.G.S.R. cuprinde un capitol special destinat „norme­lor privitoare la încheierea conținutul contractului de mun­­i că“. Potrivit acestora, contrac­tul de muncă trebuie să cuprin­dă, printre altele, precizarea du­ratei pentru care este (pe durată determinată încheiat sau ne­determinată), funcția, locul de muncă și salariul. La încheierea contractului de muncă, unitatea este obligată să verifice dacă solicitantul în­deplinește toate condițiile ce­rute de lege pentru ocuparea postului respectiv, cerîndu-i în acest sens: buletinul de uitate, carnetul de muncă, iden­acte din care să rezulte că are stu­diile, respectiv calificarea ce­rută pentru funcția (meseria) în care se angajează, acte din care să rezulte starea sănătății etc. In etapa actuală, contractul de muncă dobîndește o impor­tanță deosebită, îndrumarul susmenționat, pe lîngă elementele necesare ale contractului (părțile contractan­te, durata, funcția, salariul ta­rifar, obligațiile generale ale u­­nități și ale salariatului) indică și unele elemente facultative, ca: fixarea unui termen de în­cercare, asigurarea salariatului cu o locuință de serviciu, ca­zare gratuită în spațiile desti­nate nelocalnicilor, transportul zilnic gratuit din și în localita­tea de domiciliu, transportul pe­riodic gratuit pentru vizitarea familiei, folosirea cantinelor, că­minelor, creșelor pentru copii, repartizarea cu precădere în a­­numite schimburi, luarea unor măsuri pentru ridicarea califi­cării salariatului, obligația de a i se crea condiții pentru anu­mite experimentări ori de a nu descompleta o anumită formație de lucru etc. La rîndul lui, sa­lariatul și-ar putea asuma ca o­­bligații speciale: instruirea unor juridice — ucenici, înlocuirea unor salariați pe timpul lipsei acestora, învă­țarea unei­ limbi străine etc. încheierea contractului de m­uncă în forma scrisă contri­buie deci la un mai mare grad de precizie în stabilirea drepturilor și obligațiilor re­ciproce ale părților și la cunoaș­terea lor exactă de către fiecare din ele, precum și la reducerea numărului litigiilor de muncă. Introducerea stipulațiilor su­plimentare facultative de felul celor menționate, poate exerci­ta un efort stimulator asupra salariaților și să oblige condu­cerea unităților să manifeste mai multă preocupare pentru crearea unor condiții de muncă optime. Astfel, principiul egalității părților la încheierea contractu­lui individual de muncă trebuie să se manifeste în mod real și deplin. Subordonarea angaja­tului față de unitate intervine după­ încheierea contractului in­dividual de muncă, după mo­mentul în care, deplin egal, din punct de vedere juridic, anga­jatul decide asupra condițiilor în care înțelege să devină parte în raportul juridic de muncă. Potrivit regulilor stabilite de decretul nr. 158/1970, absolvenții învățămîntului superior de la în­­vățămîntul de zi, încheie con­tractul de muncă pe timpul sta­giului în producție, cu unită­țile unde sunt repartizați pentru stagiu. Contractelor de muncă astfel încheiate , se aplică re­gimul contractului de muncă pe durată nedeterminată. Contractele de muncă înche­iate de comitetele asociațiilor locatarilor și personalul anga­jat la aceste asociații, trebuie prezentate spre a fi vizate și luate în evidență, la data în­tocmirii lor, la organele direc­țiilor pentru probleme de mun­că și ocrotiri sociale, iar în localitățile în care au unități ale acestor direcții, există la Oficiul municipal (orășenesc) cel mai apropiat De asemenea, anual (la sfîrșitul anului), contractul de muncă trebuie prezentat ganului în ale cărui scripte er­ă­ pare înregistrat, pentru ca pe baza dovezilor, ce trebuiesc de­puse, de plata impozitului pe salariu, a contribuției pentru a­­sigurări sociale și a contribuției pentru pensia suplimentară, or­ganul respectiv să-l vizeze, con­­firmînd astfel activitatea — deci vechimea în muncă de care se bucură angajatul — pe perioa­da respectivă. Avînd în vedere că raporturile de muncă, atît pentru persona­lul nou încadrat cît și pentru cel reîncadrat, se stabilesc prin contractul de muncă încheiat în formă scrisă, nu mai este nece­sar să se emită, în același scop, și „decizie de încadrare“. In contractul de muncă, însă, se vor înscrie și unele mențiuni care pînă în prezent erau cu­prinse în „decizie de încadrare“ ca, de pildă, data la care urmea­­ză să înceapă executarea con­tractului, numărul postului etc. In cazul în care, potrivit le­gii, angaja­rea­­ salari­a­t­u­l­u­i este condiționată de un act de nu­mire, de aprobarea organului colectiv de conducere sau, după caz, a conducătorului ierarhic superior ori a organului comite­tului executiv al consiliului popular, încheierea contractului va fi precedată de actul juridic (decizie, ordin) propriu­luia din aceste organe, care fiecă­se va comunica celui ce se angajea­ză și unității în cauză. In toate cazurile, după în­cheierea contractului de muncă in formă scrisă, urmează a se face, de către compartimentele din unitate cărora le revin sar­cini pentru punerea în executare a contractului încheiat, uicări sub formă de notă comu­niter­nă. In carnetul de muncă al an­gajatului se va înscrie numărul și data contractului de muncă. ADALBERT MUNKACSI jurist Noi extinderi de rețele electrice în raza comunei Vama Ample posibilități de ridicare a calității și randamentului muncii în construcții (Urinare din pag­­i) s-a obținut un spor valoric de peste 24,2 milioane lei. Pe fondul acesta de realizări, au fost înfățișate pe larg neajun­surile și lipsurile ce s-au mani­festat în activitatea întreprinderii care au diminuat rezultatele colectivului. substanțial S-a re­marcat faptul că productivitatea muncii s-a realizat doar în pro­porție de 96,5 la sută, au existat: neajunsuri în organizarea locu­rilor de muncă pe șantiere, folo­sirea utilajelor și mijloacelor de transport — indicele cărora situat de-a lungul întregului s­a an la un nivel de numai 71 la sută, întîrzieri în aprovizionarea șan­tierelor, o slabă utilizare a tim­pului de lucru, fondul căruia a atins un procent de numai 94,8 la sută, iar durata medie efectivă a zilei de muncă nu s-a ridicat decit la 8,57 ore deși cerințele au impus programul prelungit. In toate lipsurile­­ accentua­te de altfel atît de darea de sea­mă cît și de vorbitori se regă­sește într-un fel sau altul mun­ca comitetului de direcție. In stilul de muncă al comitetului de direcție au fost unele defi­ciențe, mai ales în ceea ce pri­vește urmărirea modului de rea­lizare ritmică a obiectivelor și în neurmărirea finalizării pro­priilor hotărîri. Subliniindu-se că de­și sporit cu 42,6 la sută față de anul 1970, planul de producție construcții­­montat pe anul 1971, cuprinzînd 2.130 apartamente și 15 obiective industriale și social-culturale, este dimensionat în mod realist și ține seamă de rezervele exis­tente în cadrul întreprinderii, darea d­e seamă a prezentat principalele probleme pe care le ridică îndeplinirea lui în lumina sarcinilor izvorîte din indicațiile conducerii superioare de partid privind ridicarea calitativă a întregii activități de construcții. Au fost înfățișate adunării ge­nerale — în numele colectivului de salariați — angajamentele în­treprinderii în întrecerea socia­listă pe acest an, cu o primă etapă la 8 mai, în cinstea sărbă­toririi semicentenarului P.C.R. Angajamentele prevăd printre altele : 1. Extinderea lucrărilor in a­­cord global pe bază de an­gajament pini la 70 la sută, din care pînă la 8 mai, 35 la sută. 2. Economisirea a 25 tone me­tal din care 10 tone pînă la 8 mai, 30 mc cherestea din care 10 mc pină la 8 mai, 200 tone ciment din care 50 tone pină la 8 mai. 3. Se vor da în folosință, cu 15 zile înainte de termen, 2 obiective: extinderea și dezvoltarea capacității I.T.A. Satu Mare și hotelul turistic O.N.T. 4. Se va depăși planul anual al productivității muncii, a­­ jungind la 53.300 Iei pe sa­lariat. 5. Cheltuielile la 1.000 lei pro­ducție realizată, se vor re­duce cu 2 lei. 6. îmbunătățirea calității lu­crărilor executate, obținîn­­du-se calificativul »foarte bine« în procent de 80 la sută la predare față de 65 la sută procentaj realizat în 1970. După ce a vorbit despre rea­lizările obținute, tovarășul Victor Cîmpianu, șeful șantierului nr. 1, a subliniat că sarcinile de plan sunt realiste, că ele pot fi înfăp­tuite, iar colectivul șantierului se angajează ca, prin valorificarea tuturor rezervelor interne și prin folosirea cu indici superiori a forței de muncă și a utilajelor, să dea în folosință în cinstea aniversării semicentenarului par­tidului 268 apartamente, iar de Ziua Constructorilor alte 220 a­­partamente. Pînă la finele anu­lui colectivul șantierului va mai realiza peste prevederi un bloc cu 42 de apartamente. Referindu-se la organizarea activității pe șantiere, la mai­­ buna lor aprovizionare și la coin­teresarea în muncă a construc­torilor, alți vorbitori, printre care inginer Ioan Gătina, șeful șantierului nr. 2 și ing. Tudor Costeanu, șeful șantierului nr. 3, au arătat că sarcinile sporite cu aproape 50 la sută și respectiv cu 43,2 milioane lei vor putea fi realizate numai printr-o eșa­lonare calendaristică exactă a tuturor lucrărilor, prin urmări­rea riguroasă a lor, prin metoda drumului critic, printr-o judi­cioasă și operativă programare a mijloacelor de transport la șantiere, capabile să asigure în­tregul nec­esar de materiale. Inscriindu-mă la cuvînt — arăta tovarășul Mircea Mărcuș, șeful serviciului aprovizionare — a-și vrea să punctez citeva mă­suri ce trebuie luate de urgență în vederea realizării în bune condițiuni a sarcinilor. Una din­tre acestea consider că este le­gată de organizarea ,pe baze științifice, în funcție de necesi­tăți a aprovizionării șantierelor cu materiale. Acest lucru însă se poate face numai în funcție de definitivarea la timp a planului, de predarea proiectelor și devi­zelor precum și a întregii docu­mentații de execuție. Vorbitorul a subliniat că deficiențele din anul trecut au dus la creerea unor stocuri peste normativ de peste 17 milioane lei. Completînd această problemă, tovarășul Ștefan Toma, șef serv. contabilitate a făcut o trecere în revistă a cheltuielilor care sunt substanțial depășite și a propus ca maiștrii de­­ șantier să fie numiți prin decizie la obiec­tive, să poată răspunde material de calitatea și cantitatea lucră­rilor. Ceea ce trebuie să ne preocu­pe în anul 1971 — arăta tova­rășul Ioan Bărbuș, inginerul șef­­adjunct al întreprinderii­­ este calitatea lucrărilor. Avem Încă multe deficiențe în ce privește calitatea construcțiilor, la recep­țiile parțiale beneficiarii ridică încă multe obiecții. Sarcina noas­tră este de a înlătura de urgen­ță aceste lipsuri, încadrîndu-ne corespunzător la nivelul sarcini­lor puse în fața noastră de le­gea calității. Legat de aceasta a­ și vrea să amintesc că, înainte de toate, proiectele pe care le primim, trebuie să întrunească aceste condiții. Referitor la această problemă, tovarășul ing. Valer Rusu, direc­torul Institutului județean de proiectări a propus ca în vede­rea unei mai bune colaborări între proiectanți și constructori, să se facă periodic verificarea documentațiilor încă în curs de elaborare, eliminîndu-se, in fe­lul acesta, o parte din necon­­cordanțe și timpii morți în care proiectele sînt date pentru stu­diu și se întorc cu obiecțiuni. In încheierea discuțiilor asupra dării de seamă a comitetului de direcție a luat cuvîntul tovarășul IOSIF UGLAR. . Am ascultat cu multă satis­facție cuvîntul participanților la adunare, fiind plăcut impresio­nat de nivelul critic ridicat al discuțiilor. S-a acordat atenția cuvenită punerii în valoare a rezervelor de sporire a produc­ției și productivității, îmbunătă­țirii calității lucrărilor, ridicării la un nivel superior a întregii activități economice. Materialele prezentate au oglindit pregnant că anul 1970 a fost un an greu, un an al construcției și recon­strucției, demonstrînd că toți oamenii muncii din județul nos­tru s-au aliniat, alături de con­structori, în refacerea completă a fondului de locuințe și a celor­lalte obiective, contribuind cu toate forțele la îndeplinirea sar­cinilor ce ne-au revenit din pla­nul de stat. Am întilnit pe șantiere multe echipe de constructori care au lucrat în condiții deosebit de grele, au fost oameni care săp­­tămîni întregi nu și-au familiile, demonstrând că văzut prin voință se poate face mult, și se pot obține rezultate deosebit de valoroase. Dînd o înaltă aprecie­re întregii activități desfășurate de colectivul acestei întreprin­deri, Comitetul județean de par­tid, vă adresează calde felicitări. Din ceea ce s-a făcut și de fe­lul cum s-a muncit — a spus in continuare vorbitorul — tre­buie să tragem maximum de învățăminte. Obiectivele cuprin­se în planul de investiții pe anul 1971, sunt necesare. Planul este mare, dar realizarea lui depinde de noi, de cum vom munci. In cursul dezbaterilor s-au făcut propuneri valoroase, s-au adus critici îndreptățite, fapt ce demonstrează că toți suntem­ preocupați să asigurăm folosirea in condiții cît mai bune a mij­loacelor pe care le avem la în­­demînă pentru a ne aduce o contribuție cît mai substanțială la creșterea avuției naționale. S-au ridicat mai multe probleme legate de organizarea muncii pe șantiere, de mecanizare a lu­crărilor, de folosirea parcului de utilaje și a forței de muncă. Trebuie să găsim soluții de a ne organiza cît mai bine, de a folosi eficient toate resursele de care dispunem. După cum s-a văzut, acordul global este un element foarte maleabil și efi­cient de creștere a producției. De aceea, trebuie să acționăm cu răspundere pentru a-l aplica corect pe toate șantierele. In continuare tovarășul Iosif Uglar s-a referit la gospodă­­rirea materialelor pe șantiere, care a fost în anul precedent to­tal nesatisfăcătoare, arătînd că aceasta nu trebuie privită sub aspectul dezordinii ci în funcție de conținutul mare al pierderilor. Legat de aprovizio­narea locurilor de muncă, vor­bitorul a arătat că aproviziona­rea trebuie făcută ritmic și in cunoștință de cauză pe toate șantierele, urmărindu-se fișe limită, iar nu sporadic prin și la voia întîmplării. Vorbitorul s-a referit apoi la folosirea efi­cientă a cadrelor tehnico-ingine­­rești, la mai buna organizare a calificării cadrelor. In încheiere tovarășul Iosif Uglar a subliniat că angajamen­tele asumate de constructori in întrecerea socialistă, cu prima etapă la 8 mai, închinate semi­centenarului partidului, atestă înalta răspundere cu care con­structorii s-au angajat să realize­ze sarcinile sporite ce le revin în acest an. Subliniind că adu­narea a fost deosebit de fruc­tuoasă, că măsurile care vor fi luate pe baza criticilor, a obser­vațiilor și propunerilor făcute, vor duce la îmbunătățirea in­tr-un timp scurt a întregii acti­vități, tovarășul Iosif Uglar, a arătat că, colectivul dispune de toate condițiile necesare pentru a da viață sarcinilor ce-i revin din grandiosul program elaborat de Congresul al X-lea al P.C.R., pentru dezvoltarea și înflorirea întregii țări. Adunarea generală a reprezen­tanților salariaților de la I.J.C. a prilejuit o manifestare plena­ră a înaltului democratism, ex­primarea de către reprezentanții oamenilor muncii din acest sec­tor a angajamentelor însuflețite ale întregului colectiv de a cinsti prin noi succese glorioasa ani­versare a semicentenarului par­tidului, de­ a îndeplini în mod exemplar sarcinile pe anul 1971 și ale întregului cincinal, adu­­cîndu-și astfel contribuția, ală­turi de întregul popor, la Înfăp­tuirea mărețului program stabilit de Congresul al X-lea al P.C.R. Cooperatorii răspund prin fapte în bani. Acordul global se va introduce în toate sectoarele de producție și se va calcula la uni­tatea de produs, iar în activită­țile anexe se va calcula la 1.000 lei venit realizat. In ce privește zonarea celor mai rentabile culturi și specii de animale, ce măsuri au fost luate pînă in pre­zent și ce se preconizează ? — S a analizat și s.a hotărît, atît în consiliul de conducere cît și în adunarea generală a coo­perativei, ca în sectorul vegetal să rămînem la următoarea struc­tură de cultură: 250 ha grîu, 400—500 ha porumb, 200 ha lu­pin și 200 ha in pentru fuior. Pe parcursul următorilor ani, preconizăm extinderea suprafe­țelor ocupate cu căpșuni la 50 ha, în care scop vom înființa o fermă specializată, iar a planta­țiilor de pomi la 500 ha, cu două ferme pomicole. Precizez că în planul cincinal al cooperativei avem prevăzute fonduri proprii de investiții pen­tru realizarea obiectivelor amin­­­ti­te. In sectorul de creștere a ani­malelor, pentru viitorii ani, am hotărît să menținem efectivele de taurine la nivelul celor pe c­are le vom realiza în anul 1971, adică 350 de capete, și să sporim efectivele de ovine pentru a fo­losi mai eficient pășunile și fî­­nețele existente în cooperativă. Intrucit aveți un număr mare de cooperatori neper­­manentizați, ce măsuri s-au luat pentru a le asigura de lucru în tot timpul anului 7 —■ Avînd în vedere că la noi există terenuri neproductive, cu piatră la suprafață solului, s-a hotărît deschiderea unei cariere­­ de exploatare a acestui produs, măsură prin care vom asigura un plus de lucru la circa 20—30 cooperatori în tot cursul anului. Această acțiune o întreprindem ținînd seama de faptul că în curînd în zona noastră se des­chid șantiere de drumuri, care vor asigura accesul la unitățile miniere din zona noastră. Aces­tor șantiere urmează să le furni­zăm atît piatră, cît și circa 200— 300 brațe de muncă pentru exe­cutarea lucrărilor. Vom organiza, de asemenea, o echipă de constructori, care va executa lucrări atît pentru coo­perativă, c­ît și pentru membrii cooperatori sau alte unități eco­nomice. In colaborare cu Cooperativa „Arta populară“ din Satu Mare, vom organiza pentru femei con­fecționarea de articole de arti­zanat la domiciliu, ceea ce va asigura membrelor cooperatoare venituri în plus. In cadrul măsurilor adim­tate de consiliul interroupe­ratist Halmeu, din care fa­­ceți parte, la ce s-a angajat Cooperativa din Turț ?­­ Pînă în prezent, la construi­rea in comun, în gara Halmeu, a unei remize pentru depozitarea îngrășămintelor chimice și a altor­­ materiale care sosesc prin C.F.R., evitînd prin aceasta de­precierea lor, împreună cu C.A.P. din Gher­­la­ Mare, vom construi în comun un depozit cu o capacitate de 50 vagoane, pentru borhoturi de fructe. In ceea ce privește măsurile luate pentru reorganizarea întreprinderilor de mecani­zare a agriculturii, ce pă­rere aveți ? — Se bucură faptul că prin noua reorganizare secția de me­canizare pe care o avem în co­mună va asigura întreținerea, repararea și utilizarea în mai bune condițiuni a tuturor trac­toarelor și utilajelor care concu­ră la realizarea producției în unitatea noastră. Noul sistem de remunerare a mecanizatorilor, respectiv direct proporțional cu producția reali­zată la culturile sau sectoarele unde lucrează, suntem­ convinși că va mări responsabilitatea a­­cestora pentru lucrările pe care le execută. De altfel, în coope­rativa noastră toți mecanizatorii au fost repartizați pe brigăzi și ferme, sunt deja antrenați în lu­crări și își fac datoria in mod conștiincios. In scopul bunei desfășurări a campaniei de primăvară, care se apropie, ce măsuri au fost luate ? — O să încep cu culturile de toamnă. Avem 250 ha cu grîu, care pînă în prezent este într-o stare de vegetație bună, dîndu-ne speranța c­ă vom depăși produc­ția planificată la hectar. Aceasta și datorită faptului că în toam­nă, 100 ha au fost îngrășate cu bălegar de grajd și 50 ha cu îngrășămînt verde (lupin). Tot la grîu am mai aplicat și 40 de tone îngrășăminte azotoase. Amplasarea culturilor de pri­măvară le-am făcut în bune condițiuni, ținînd seama de ce­rințele plantelor. Pentru culturile de primăvară am pregătit sămînța de lupin și ovăz din producție proprie, care este condiționată și păstrată în condiții corespunzătoare. Pentru in și porumb am primit repar­tiție de sămînță, urmînd să o cumpărăm de la unitatea con­tractantă și de­ la de valorificare a . ____ plantelor tehnice. Tractoarele și utilajele necesare pentru lucră­rile din campanie sunt, de ase­menea, în stare de funcționare și pregătite pentru începerea lu­crărilor. Pentru­ fertilizarea culturilor de primăvară avem în stoc 70 de tone îngrășăminte azotoase pe care urmează să le aplicăm la timpul potrivit. In același scop se transportă permanent în­grășăminte naturale atît pentru culturile de cimp, cît și pentru livezi. Întreprinderea cerealelor și SPORT • SPORT • SPORT « Baschet Trei victorii din tot atîtea posibile Sănătatea — Mureșul 49-40 Sătmărencele au pus accent pe apărare („zonă“, combina­tă cu „om la om“), ceea ce nu făcuseră în primele doua zile ale turneului. Sănătatea reușește astfel să deschidă scorul și să se mențină tot timpul în avantaj. Echipa an­trenată de Gabriela Both a reușit să evolueze cu mari multă luciditate, din rîndul componentelor sale eviden­­țiindu-se Doboși, Ballai, Mi­­halie și Anderco. Acestea au fost, de altfel, și cele mai bu­ne jucătoare de la Sănătatea de-a lungul celor trei zile de întreceri. Punctele sătmărencelor au fost realizate prin Anderco (9), Ballai (16), Mihalic (12), Todosciuc (8), Doboși (2), Horvath (2). In primele două zile, Sănă­tatea a dispus de Constructo­rul București cu 70—63 (34—­­8) și de A.S.A. Cluj 65—64 (32—31). In meciul cu clujea­­rele, ca și In cel cu­ Construc­torul, sătmărencele au plătit tribut slabei organizări a apă­rării. FOTBAL Olimpia—Crișul Oradea 4-0 Renumele formației orădene, postura de lider a­l seriei a II-a a diviziei B, faptul că Olimpia susținea primul său joc din acest an pe gazonul nou al Stadionului municipal, timpul plăcut, și încă multe alte cauze, au atras la are­na viitoarelor confruntări divizi­onare , un mare număr de spec­tatori. Amăgiți de rezultatele obținute în compania unor adversari de valoare modestă, ne pregăteam să savurăm jocul de bună calita­te al localnicilor. Și, parcă anume pentru a in­firma o atare presupunere, jucă­torii de la Olimpia au evoluat cît se poate de neconcludent: mai cu seamă în prima parte întîlnirii așa s-au „înțeles" între a ei de parcă nu s-ar fi văzut nicio­dată. Niciunul nu știa ce va face celălalt cu balonul, cui, unde-1 vă trimite. Nici cele citeva pase cu adresă, nici cele două ocazii și nici măcar golul — înscris de Petz în min. 44, d­a o minge res­pinsă de portar în urma șutului puternic al lui Kincses — nu pot atenua aprecierile nefavorabile la adresa sătmărenilor, în repriza secundă jocul gaz­delor s-a mai îmbunătățit întru­­cîtva­­ este adevărat, și replica oaspeților­­— cu multe rezerve în echipă — a fost din ce în ce mai palidă), înaintarea și mai cu seamă Kincses, au legat ceva mai bine jocul, s-au creat mai multe ocazii, s-au marcat goluri (König în min. 57, Báthori II în min. 67 și Kincses în min. 82). Olimpia a aliniat formația : Pusztai (Bathori I) — Leș, Jula, Gerő (Pintea), Filip — Petz(Gerő), Bathori И — König (Samu), Bo­­rota (Sáfár), Kincses. Nagy, (Țu­­țuraș). V. ȘTEFAN Minerul Baia Mare—Victoria Cărei 2-1 Careienii au jucat de la egal la egal cu partenerii lor și in ciuda faptului că gazdele și-au creat mai multe ocazii de gol, meciul se putea încheia cu un rezultat de egalitate. După ce Coman­ (min. 14) deschide scorul și Necula (min. 26) îi majorează, Erdei (min. 30) marchează un gol valabil,­ refuzat de arbitru. Unicul punct — validat — al Victoriei este realizat de Budai (min. 37). Echipa oaspe a evoluat in al­cătuirea: Tați — Horila, Bereș, Heletea, Șt. Szabó — Fesűs (ac­cidentat în min. 72, este înlocuit cu Keizer), Erdei, Keizer (Fehér) , T. Szabó, Budai (Pete), Fehér (Iacob).

Next