Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)

1971-01-13 / No. 898

Vizita de lucru a tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la întreprinderi industriale din județul Prahova După cum este cunoscut, încă din primele zile de lucru ale anului în curs, tovarășul Nicolae Ceaușescu a întreprins o suită de vizite în întreprinderi industriale din județele Bra­șov și Sibiu, întîlniri de lucru în cadrul cărora au avut loc largi schimburi de opinii cu factorii de răspundere din unitățile vizitate, din minis­terele de resort, de la județe. Marți, 12 ianuarie, tovarășul Nicolae Ceaușescu împreună cu tovarășii Gheorghe Pană, Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Petre Blajovici și Vasile Patilineț, s-a întîlnit din nou cu factorii de conducere și colectivele de salariați, la locul lor de producție, la Uzina de mecanică fină din Sinaia, Uzina mecanică „Neptun”, întreprinderea pentru reparații de utilaj electric (I.R.U.E.) și Uzina mecanică din Cîmpina, Uzina mecanică­ Plopeni, Uzina de utilaj chimic și Uzina 1 Mai din Ploiești. Sinaia este cunoscută nu numai ca stațiune de odihnă, ci și prin una dintre cele mai importante întreprinderi constructoare de mașini — Uzina de mecanică fi­nă, producătoare de pompe de injecție. Locuitorii Sinaiei au venit cu mic cu mare în întîmpinarea to­varășului Nicolae Ceaușescu și a celorlalți conducători de partid și de stat. Este, de altfel, o prelun­gire a atmosferei însuflețite ce a domnit pe întreg traseul de la Predeal spre Sinaia, o prelungire a vibrantei primiri făcute secre­tarului general al partidului la Azuga, Bușteni, Poiana Țapului de mii și mii de cetățeni. Sosirea conducătorilor de partid și de stat în față noului pavilion tehnico-administrativ al Uzinei de mecanică fină din Sinaia a fost întîmpinată cu ropote de aplauze. Se scanda „P.C.R. —„ P.C.R.“, „Ceaușescu și poporul“, „P.C.R. — Ceaușescu“. Se fluturau stegulețe roșii și tricolore. Pe o mare pancartă era înscrisă urarea „Bi­ne ați venit, iubite tovarășe Nicolae Ceaușescu!“. Primul se­cretar al Comitetului județean Prahova al P.C.R., președintele Consiliului popular județean, Ilie Cîșu, rostește un cuvînt de bun sosit. Directorul uzinei, inginerul Aurel Boghici, prezintă oaspeți­lor o expoziție unde sînt înfățișa­te principalele produse ale între­prinderii — aproximativ 30 de ti­curi de pompe de injecție nece­sare echipării tuturor tipurilor de motoare Diesel fabricate în țara noastră, pompe de ulei și distri­buitoare hidraulice pentru insta­lații de mecanizări și automati­zări. Vizitînd hala de automate și semifabricate pentru aparatura de precizie, secretarul general al partidului se interesează de des­fășurarea procesului de producție, de modul de organizare a fluxu­lui tehnologic. In hala prelucrărilor mecanice, la locurile de muncă ale lăcătu­șului Stan Mihălciciu, care lu­crează de aproximativ 32 de ani în această uzină, controlorului tehnic de calitate Ion Manta, lă­cătușului ajustor Georgeta Voi­­culescu, tovarășul Nicolae Ceaușescu se oprește și discută cu muncitori despre preocupările lor pentru creșterea producției și productivității muncii, se inte­resează de condițiile de lucru și de viață ale acestora. Muncitorii, tehnicienii și inginerii, întreg co­lectivul uzinei aflat la acea oră la locurile de producție, întrerup cîteva clipe activitatea și fac oaspeților o caldă primire: „Bine ați venit în mijlocul nostru, to­varășe Nicolae Ceaușescu!“, „Să ne trăiți ani mulți, tovarășe se­cretar general al partidului!“ — sunt urări ce se fac pretutindeni auzite, expresie a sentimentelor de prețuire și dragoste pe care colectivul acestei moderne între­prinderi industriale ca întregul nostru popor, le nutrește față de tovarășul Nicolae Ceaușescu. Uzina mecanică din Sinaia, ca­re în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare deosebită, va înregis­tra înnoiri și mai importante în actualul plan cincinal. Se află în construcție aripa nouă a actualei (Continuare in pag. a 4-a) O nouă unitate de prestare răspunzînd unor doleanțe formulate de numeroși cetățe­ni din municipiu — din dorin­ța de a și aduce o cît mai sub­stanțială contribuție la refa­cerea fondului locativ — con­ducerea cooperativei Metalo­­lemn din Satu Mare a în­ființat o nouă unitate de pres­tări. Noua secție este dotată cu personal și utilaje corespunză­toare pentru prelucrarea lem­nului, constînd îndeosebi în confecționarea scîndurilor (din bușteni), a șipcilor, materia­le necesare finisării imobile­lor, a locuințelor. Unitatea este situată în strada G. Enescu nr. 25 și funcționează după orarul ce­lorlalte unități prestatoare. В PROLETARI DIN TOATE ТДЯ [UNK]ВЕ, UNIȚI-VĂ ! ------------------------------­ В AN I El 1 Anul IV (XI) Efflil ITINERAR ’71 In decor hibernal, comuna Apa pare o gravură imensă la scară naturală sau un peisaj de iarnă ieșit de sub penelul unui maestru al ge­nului. Albul tor al zăpezii sclipi­con­trastează cu culorile vii ale caselor, gar­durile, copacii, cum­­penele fintinilor, a­­coperite cu promo­­roacă decupează fie­care tonalități dis­tincte pe fundalul cenușiu și tremură­tor al aerului cețos E iarnă, anotimp în care firesc ciclul muncilor agricole are ca dominantă o activitate de pregă­tire, preocuparea să­tenilor în ale gos­podăriei — perso­nale sau comunale —, anotimp în care liniștea care dom­nește în comuni poate induce în e­­roare trecătorul, pentru că este doar aparență, in spatele ei ascunzindu-se e­­f­ortul laborios și lucid al pregătirii viitoarei înfățișări a comunei. In birourile din clădirea Consiliului popular comunal domnește o activita­te febrilă. Cifrele cu concretețea lor eloc­ventă predomină în dialogul angajat pe marginea activității de dezvoltare din acest an a comunei. Este anul în care ie­șită — grație­rii neobosite a mon­lo­cuitorilor săi, a aju­toarelor neprecupeți­te din partea tului — complet sta­re­făcută din dezastrul provocat de inun­dațiile din mai, co­muna va deveni din ce în ce mai fru­moasă.­­ E adevărat că noi considerăm mare realizare fap­o­tul că iarna aceasta aspră a găsit toate familiile în cămine confortabile și căl­duroase, dar evi­dent nu ne vom o­­pri doar aici, afirmă primarul comunei tovarășul Gheorghe Pomian. Mai există încă un număr de 43 de familii care locuiesc în localită­țile aparținătoare în perimetre periclita­te de viitoare re­vărsări și care în primăvara acestui an vor construi case noi în vatra comu­nei. Oamenii au în­țeles că e mai bine așa, vor fi in sigu­ranță, în colectivității mijlocul și a­­ceasta va contribui la realizarea aspect organizat urui și urban al comunei. Avem materiale de construcții suficien­te, — le-ați văzut desigur depozitate in apropierea (Continuare gării în pag. a 3-a). V. mAndița Comuna APA г//л TM ÎNTREAGA NOASTRĂ ACTIVITATE, LA Ш [UNK] [UNK]ЕА EXIGENȚELOR ACTUALE Pentru noi constructorii de ma­șini și utilaje miniere și chimice, diversificarea, modernizarea, ri­dicarea performanțelor tehnice ale produselor, constituie probleme cardinale în anul 1971 și pe par­cursul anilor actualului cincinal. Privind întreaga noastră de la înălțimea exigențelor muncă ac­tualei etape de dezvoltare a eco­nomiei naționale, și în acest con­text a dezvoltării economiei ju­dețului nostru, a obiectivelor complexe de ordin cantitativ calitativ pe care ni le-a fixat par­și titlul prin planul de stat pe anul 1971, și pe care le-am aprobat cu toții într-o deplină unanimitate, sîntem hotărîți să răspundem așa cum se cuvine indicațiilor date de secretarul general al partidului tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la ședința Comite­tului Executiv al C.C. al P.C.R. și a guvernului din anul trecut, privind sporirea continuă a vo­lumului de mașini și utilaje, co­respunzător cerințelor crescute ale economiei naționale. Sarcinile sporite ce ne stau în față capătă contururi cu fiecare zi ce trece, la nivelul fiecărei sec­ții, a fiecărui atelier de produc­ție. Dar, ceea ce va caracteriza pregnant munca pe care o va desfășura în anul 1971 colectivul Uzinei Unio, este creșterea exi­gențelor privind latura calitativă a întregii activități. In totalul sporului de producție, prevăzut pe acest an, care se va cifra la mai bine de 100 milioane lei, care va trebui să-l realizăm, prin­și­cipala pondere o dețin tocmai produsele de înaltă calitate. Sar­cinile planului prevăd introduce­rea în fabricație, încă din trimes­trul I a unor noi produse cu carac­teristici tehnico-funcționale su­perioare cum sunt: mașinile de torcretat galerii, ventilatoarele electropneumatice, două noi fa­milii de electropalane și cărucioare electrice, locomotive de mină cu acționare hidrostatică, locomoti­ve electrice de 16 tone cu acu­mulatori, și o gamă largă de ma­șini și utilaje chimice pentru in­dustria minieră, chimică și pentru export. Acționînd chiar de la început pentru scurtarea perioadei de concepție și de elaborare a pro­iectelor, de simplificare a drumu­lui acestora pînă la punere pro­duselor în fabricație, ne-am ori­entat activitatea pe linia valori­ficării superioare a metalului, scopul fiind acela de a ne aduce o contribuție cît mai substanția­lă la reducerea consumurilor spe­cifice de materii prime și mate­riale, la reducerea importurilor. Prin punerea în fabricație a aces­tor noi produse colectivul uzinei noastre va face pași serioși pe linia diversificării producției. Firește, în realizarea obiective­lor calitativ noi puse de partid în fața colectivului nostru, un rol însemnat îl va avea intrarea în funcțiune a noilor sectoare și capacități de producție. Dar, în același timp, volumul sporit al producției din acest an, exigen­țele, privind calitatea produselor, gradul înalt de dotare tehnică a uzinei noastre impun, optimizarea și extinderea proceselor tehnolo­gice. Iar pentru că tehnica mo­dernă cere oameni cu înaltă ca­lificare, acționăm hotărît în ve­derea asigurării nivelului cores­punzător de pregătire a cadrelor, în care scop am și început pregă­tirea cursurilor de calificare și de specializare în vederea comple­tării celor trei schimburi la sec­țiile de prelucrări metalice și a două schimburi de la secțiile de montaj. Exigențelor calitative ale producției le vom răspunde prin­­tr-o corespunzătoare calificare profesională. Conștienți fiind că în mîinile noastre, a colectivului Uzina Unio se află comenzile majore ale spo­ririi producției de utilaje minie­re și chimice, ne vom intensifica eforturile în vederea folosirii cît mai judicioase a resurselor de materii prime și materiale, a creșterii eficacității investițiilor, — prin realizarea lor în termene cît mai scurte în stare să asigure rapid recuperarea fondurilor în­vestite dintr-o producție de cali­tate și la nivelul proiectat — fo­losind în­­ același timp cu produc­tivitate sporită întregul potențial tehnic și uman al uzinei. ALEXANDRU SZÉKELY, inginer șef cu probleme de pregătirea fabricației la Uzina Unio Ședința Comitetului executiv al Consiliului popular județean Ieri a avut loc o ședință a Co­mitetului executiv al Consiliului popular județean. Au participat ca invitați membrii ai Comitetului executiv al Consiliului popular municipal, cadre din aparatul al­­tor organe. In baza ordinii de zi a fost dis­cutat raportul Comitetului pentru cultură și artă privind activitatea căminelor culturale și a biblioteci­lor din mediul rural în perioada de iarnă. De asemenea, s-a luat în dezbatere informarea privind activitatea de autoritate tutelară a comitetelor executive ale consi­liilor populare municipal, orășe­nești și comunale în cursul anu­lui trecut. Au fost aprobate, apoi, expunerea de motive și proiectele de hotărîri privind adoptarea pla­nului economic și a bugetului pe anul 1971, care urmează a fi su­puse dezbaterii sesiunii a VII-a ordinară a consiliului popular ju­dețean, la 15 ianuarie a.c. Au mai fost adoptate proiecte de decizii și acte curente. Mem­brii Comitetului executiv al Con­siliului popular județean au stu­diat principalele hotărîri emise de organele centrale în perioada de la ultima ședință și pînă în pre­zent. Clopoțelul a sunat începutul trimestrului doi V­acanța a anului de iarnă școlar 1970—1971 a de­venit deja amintire — film sincer, constituit din imagini și înțele­suri policrome,­­ cărora doar imaginația adoles­centină le poate da în­vestitura verosimilului și culoarea emoției au­tentice. Secvențele se mai derulează încă, la nivel de compuneri cu temă precisă sau la ni­vel de­­ tainice și „se­rioase“ confesiuni, emi­se și receptate cu un desăvirșit „aer conspi­rativ". Secvențele se mai derulează încă, comprimate în ceea ce au ele mai sugestiv: darurile anului nou, sarabanda focurilor de artificii, uimitorul cor­tegiu de d'Artagnani, cosmonauți și Albe ca zăpada ai carnavalu­lui, atît de disputatele campionate de șah sau tenis, paginile cu ținu­turi misterioase ale lui Jules Verne, temerare slalomuri de încercați schiori, pașii nesiguri și atît de înduioșător­­timizi ai întîiului tan­gou. Vacanța a fost plină, a fost cu adevărat pli­nă de toate acele adinci semnificații care di­mensionează existența celor mai tinere gene­rații, pretinzînd-o ală­turată de atributul fericită. Proaspeți și încreză­tori elevii județului Satu Mare și-au reluat iarăși ghiozdanele din cui, umplind dimineți­le cu cadența pașilor lor supli și vioi, colo­­rînd atmosfera decoru­lui hibernal cu glasuri­le lor cristaline. Nu știu cum, dar parcă a­­cestea sunt diminețile cele mai adevărate, a­­cestea sunt diminețile care ne adaugă un sur­plus de optimism, ivit spontan și aparent ne­motivat. Să reflectăm, e un miracol aici! Aplecați peste caie­tul de notițe și manua­le, peste planșe și hărți — avind în dascălii lor cele mai sigure călău­ze, — elevii străbat a­­cum mai departe ținu­turile minunate ale fracțiilor zecimale și­­ale triunghiului echi­lateral, coboară în pi­rogi pe Amazon și Nil, fac pozne împreună cu Nică­a Petrii din Hu­­mulești, instalează cen­tre de cercetări in de­șertul de ghiață al An­tarcticii, „făuresc“ is­toria alături de Ștefan cel Mare, Tudor Vladi­­mirescu sau Mihai Vi­teazul. Trimestrul doi își in­clude deja orele în ma­rele flux al instrucției și­ educației care pregă­tește schimburile viito­rului. Clopoțelul a sunat! Sst! începe ora de chi­mie ! D. TUDOR SPIRITUL INVENTIV, generatorul perma­nent al esteticului vestimentar Anul 1970 a rămas, nu în urmă, ci undeva intr-un sector al memoriei noastre, el exprimin­­du-se astăzi prin limbajul exact al cifrelor de plan îndeplinit și depășit, și prin expresia lirică a citorva amintiri esențiale, care, primind patina timpului și a sentimentului rememorativ, aproape că s-au constituit in legendă. O legendă despre spiritul de sacrificiu, despre poziția spontan-or­­ganizată a omului contemporan, capabil să stag­neze torțe ivite de dincolo de rațiune, capabil să-și sintetizeze potentele intr-o forță unică, din față spre un țel fundamental. Anul 1970 a rămas, nu in urmă, ci un clin chel de cupe, generos umplute cu vinul străve­chilor noastre podgorii, umplute cu sentimentul acela atît de tonic al conștiinței datoriei împli­nite și cu gindurile optimiste care fundamen­tează, virtual, dimensiunile ascendente ale vii­torului. Continuînd încă din primele ore ale noului an, 1971, ritmul său de muncă alert, precum și tendința din ce în ce mai evi­dentă de introducere a inova­țiilor în domeniul esteticului vestimentar, Fabrica de confec­­ți Mondiala își proiectează, la f­el de district, profilul pe fun­dalul economic al județului, garantînd totodată viitoarele sale succese. Deși atît de des și felurit exprimată afirmația că produsele Mondialei au depășit de mult perimetrul geografic al țării, ea continuă să ne emoțio­neze și să reprezinte, credem, cea mai verificată carte de vi­zită a acestei prestigioase în­treprinderi. Din discuția purtată cu tova­rășa ing. Octavia Rusu, șefa serviciului creație, s-a desprins ca un element esențial defini­toriu în complexul tehnologic din întreprindere, tendința de diversificare a modelelor, me­reu mai susținută, pe care a­­cest inventiv sector caută să o imprime producției. Seriile tind să devină mai mici — minimum 500 și maxi­mum 1000 dintr-un sortiment, — dar, în schimb, varietatea modelelor a crescut simțitor. Consider că acest fenomen este pe deplin justificat de cerințele pe care ținuta omului modern le exprimă din zi în zi tot mai precis, ne-a spus tovarășa Rusu. Drumul modelului nou pînă în rafturile magazinelor începe la serviciul de creație, aici, unde mîini pricepute și harnice D. CARAIMAN (Continuare in pag. a 3-a) Patinajul i­ubim patinajul în primul­­ rind pentru dezinvoltu­ra și grația ce o dezvă­luie fiece mișcare, fiece pi­ruetă a sportivului plutind par­că pe cer, grație aeriană, suplă, diafană, proprie baletu­lui, pentru arabescurile de feerie și basm înscrise pe tran­sparența gheții. Niciodată mi­cul ecran nu reunește în ju­rul său atîția privitori ca fot­balul ori patinajul artistic. Pro­babil că subconștientul nostru tăinuie primele mișcări de echi­libristică, ascunse în spatele citorva sute de milioane de ani, care ne-au creat și mai apoi ne-au dezvoltat condiția umană. Esențial e că iubim frumo­sul, iar frumosul înseamnă și mișcare și grație, iar miș­carea și grația înseamnă și patinaj. Altfel nu poate c­ronica l­­ascu­lr fi explicat interesul, chiar al vîrstelor biologice în­aintate, pentru bobocii pe care i-am văzut mai zilele trecute zbughind-o voioși pe poarta ca­sei, însoțiți de privirea fierbinte a bunicii și purtînd pe umeri însemnele grației hibernale: ghetele de patinaj.­­ Păcat însă că edilii nu găsesc soluție mulțumitoare prin care să fie rezolvată sa­tisfăcător problema patinoaru­lui în municipiu. In ultimii ani — și în aces­ta — a fost amenajat în centru­­ loc inadecvat. Cred că ar putea fi găsit totuși un loc potrivit, care să însemne pentru toată suflarea școlăreas­că sau de alte vîrste „Patinoa­rul din Satu Mare". Așa cum există în majoritatea orașelor. Mai ales că nu trebuie să se facă nici un fel de investiție pentru asta. Rămîne doar să stabilești locul, și baba-iarna are ea grijă de toate. Și nu încurci nici circulația. Cred apoi că în școli se acor­dă puțină atenție acestui sport atît de frumos, atît de la înde­­mînarea oricui, deși școala face și educație estetică, și educație fizică. De ce n-ar putea fi amenajate mici patino­are și organizate concursuri, care ar stimula vilor pentru grația interesul ele­hibernală? Satu Mare și-a dobîndit faima de oraș al iubitorilor de frumos. De ce să excludem din sfera esteticului patinajul? IOAN POP

Next