Cronica Sătmăreană, ianuarie-martie 1971 (Anul 4, nr. 890-964)
1971-02-26 / No. 936
L ------------------------ PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI VA! AMIL IV (XI) Щ II В D HI EA II! ИДЯДаДИ [UNK]Н 11 [UNK]1ИИЕ*^ИНММИ1 Cuvîntarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU A CONDUCĂTORILOR CENTRALELOR INDUSTRIALE ȘI AI CELORLALTE UNITĂȚI CU STATUT DE CENTRALĂ Stimați tovarăși. Aș dori să încep prin a adresa tuturor participanților la această consfătuire de lucru un salut din partea Comitetului Central al partidului. (Aplauze puternice, prelungite). La consfătuire participă cadre de conducere ale unităților economice cu statut de centrală, directori ai unor institute de cercetare, conducerile ministerelor, secretarii cu problemele economice de la comitetele județene și alți activiști de partid, de sindicat și de stat. Prin caracterul său, consfătuirea reprezintă un adevărat forum de dezbatere largă a celor mai importante probleme ale activității economice din țara noastră. In discuțiile care au avut loc la ministere, cit și în plenul consfătuirii, s-a relevat justețea hotărîrilor Conferinței Naționale a partidului privind îmbunătățirea organizării și conducerii activității economice. Deși centralele industriale își desfășoară activitatea doar de un an și jumătate, putem spune că ele și-au dovedit pe deplin eficiența. In timpul lucrărilor consfătuirii s-au subliniat pe larg aspectele pozitive și, în același timp, s-au adus unele critici îndreptățite, atît cu privire la organizarea centralelor, cît și în legătură cu metodele și stilul lor de lucru. Au fost formulate multe propuneri privind sporirea drepturilor centralelor, îndeosebi în ce privește problemele de finanțare. Nu însă în aceeași măsură tovarășii care au luat cuvîntul s-au preocupat de unele deficiențe din activitatea proprie, de cum trebuie acționat pentru felul a spori eficiența activității unităților noastre economice. Din acest punct de vedere, aș putea spune că dezbaterile din consfătuirea noastră au avut un anumit minus. • De asemenea, în cadrul consfătuirii au fost făcute o serie de critici și propuneri — în cea mai mare parte juste — cu privire la proiectele de legi supuse discuțiilor. Putem aprecia deci că dezbaterile s-au desfășurat într-un spirit de lucru; ele au oglindit creșterea nivelului general al cadrelor noastre din economie, competența profesională și înaltul lor spirit de răspundere pentru bunul mers al întregii activități economice. Problemele ridicate în consfătuire vor trebui să fie analizate temeinic, ținîndu-se seama de ele atît la definitivarea proiectelor de legi, cît și la stabilirea măsurilor de îmbunătățire în continuare a organizării, planificării și conducerii activității economice. Consfătuirea noastră are loc într-o perioadă deosebit de importantă pentru dezvoltarea economică și social-culturală țării, marcată prin încheierea cu succes a cincinalului 1966—1970 și trecerea la realizarea noului plan de cinci ani. După cum cunoașteți cu toții, prevederile cincinalului trecut au fost îndeplinite cu succes. Producția industrială a continuat să se dezvolte în ritmuri înalte, superioare celor prevăzute în plan; s-au construit și dat în funcțiune numeroase obiective în industrie, agricultură și în celelalte ramuri, s-au obținut noi progrese însemnate în repartizarea rațională, armonioasă a forțelor de producție pe întreg teritoriul țării. România a făcut în această perioadă noi pași înainte pe drumul creșterii forței sale economice, al valorificării tot mai intense a potențialului material și uman. Ca urmare a rezultatelor obținute în dezvoltarea producției, în mai buna gospodărire a resurselor țării, venitul național a crescut într-un ritm mediu de 7,7 la sută. Pe această bază au fost luate importante măsuri privind creșterea nivelului de trai al populației, au sporit veniturile tuturor oamenilor muncii de la orașe și sate, au fost majorate in această perioadă toate categoriile de salarii și îndeosebi salariile mici, au crescut pensiile și alocațiile pentru copii, s-a realizat un important program de construcții de locuințe. Toate aceste realizări au fost posibile datorită muncii pline de abnegație desfășurate de întregul popor pentru înfăptuirea politicii partidului privind economică și socială dezvoltarea a patriei noastre socialiste. Analizînd aceste rezultate, recenta plenară a Comitetului Central al partidului a dat o înaltă muncii desfășurate în apreciere perioada cincinalului 1966—1970 de clasa noastră muncitoare, de țărănime, intelectualitate, de toți oamenii muncii și le-a adresat tuturor calde felicitări pentru succesele obținute. Cincinalul care a trecut a însemnat totodată pentru țara noastră perioada aplicării unor importante măsuri menite să asigure o îmbunătățire a organizării și conducerii economiei, întregii vieți sociale. S-au creat, a condiții pentru apropierea conducerii de activitatea concretă, pentru rezolvarea mai operativă a problemelor producției și vieții social-culturale. In cadrul acestor măsuri, stabilite pe baza hotărîrilor Conferinței Naționale, a partidului, se numără și crearea centralelor industriale, care a însemnat un pas important pe calea perfecționării conducerii și planificării activității economice. O deosebită importanță a avut crearea consiliilor de administrație și a comitetelor de direcție, instituționalizarea adunărilor generale ale salariaților, care au contribuit la promovarea largă a principiului conducerii colective, la atragerea mai intensă a maselor de oameni ai muncii la organizarea și conducerea producției, la adîncirea democratismului socialist în economie și în întrega viață socială, îmbunătățirea muncii de planificare, dezvoltarea relațiilor contractuale din economie, organizarea mai bună a activității de investiții, perfecționarea comerțului exterior și a sistemului financiar și de credit, tățirea cadrului legislativ îmbunăat activității economice și alte măsuri luate în această perioadă au creat condiții ca centralele industriale să se afirme tot mai mult ca organisme principale în viața economică a țării, în înfăptuirea politicii partidului și statului în acest domeniu hotărîtor pentru progresul întregii noastre societăți. Tovarăși, Doresc să mă refer, în continuare, la cîteva probleme pe care le consider mai importante. In primul rînd, în legătură cu organizarea și funcționarea centralelor și a celorlalte unități cu statut de centrală. Putem spune că activitatea desfășurată de aceste unități în cursul anului 1970 a demonstrat că modul de organizare a producției pe care l-am adoptat corespunde pe deplin stadiului actual de tare a economiei noastre dezvolsocialiste. Ținînd seama de cerințele pe care le ridică desfășurarea revoluției tehnico-științifice contemporane, de procesul intens de dezvoltare și diversificare a economiei noastre, a apărut ca o necesitate obiectivă concentrarea producției în unități mari în stare să asigure o conducere superioară din toate punctele de vedere a activității economice. Faptele demonstrează că era greu să se asigure o bună conducere a producției materiale, perfecționarea proceselor de muncă și, în general, dezvoltarea forțelor de producție ale societății noastre socialiste menținîndu-se un număr mare de unități dispersate; aceasta presupunea atît risipirea cadrelor — care constituie problema cea mai importantă , cît și dispersarea mijloacelor economice, financiare. De altfel, rezultatele pozitive obținute de centralele industriale, contribuția pe care ele au adus-o la realizarea planului de dezvoltare economiei naționale vin să adeaverească pe deplin ceea ce am spus mai înainte. Consider pozitiv faptul că majoritatea centralelor s-au constituit pe baza conducerilor unor întreprinderi existente. De altfel, așa cum s-a arătat aici, aceste unități au obținut și cele mai bune rezultate. După cum se știe, la adoptarea hotărîrii privind organizarea centralelor industriale s-a pornit de la ideea ca ele să devină unități de producție și nu organisme de coordonare. Este vorba deci, de unirea, de concentrarea producției în unități mari și nu de crearea unor organisme de îndrumare, lăsîndu-se însă ca activitatea de producție să se desfășoare mai departe în vechea formă. Se pare însă că nu toate centralele — și nici chiar toate ministerele — au înțeles acest lucru. Mai există unele centrale ce funcționează mai mult ca organisme de coordonare și care, în mare parte, nu fac decît să reediteze, cu mici modificări, activitatea fostelor direcții generale din ministere. Desigur, trebuie să avem în vedere diversitatea mare a sectoarelor economiei noastre, deci și a formelor organizatorice, dar această diversitate nu trebuie să ducă la concluzia că trebuie să adoptăm principii deosebite în organizarea acestor unități economice. Putem să avem forme organizatorice foarte diverse, structuri sau organisme foarte diferite — și în această privință sînt de acord să lăsăm o libertate desăvîrșită ministerelor, centralelor și organizațiilor economice cu statut de centrală, dar toate trebuie să se încadreze în spiritul general de care am vorbit, să devină unități economice integrate care răspund de conducerea întregii activități de producție, cu tot ce implică aceasta pentru unitățile respective. De asemenea, diversitatea de organizare, corespunzătoare, specificului fiecărui sector și fiecărei ramuri de activitate, nu trebuie să transforme aceste unități în mini ministere — așa cum s-a întîmplat cu unele centrale. Există centrale industriale care, pe lîngă faptul că au o organizare și atribuțiuni asemănătoare cu cele ale fostelor direcții generale, și-au creat și un aparat numeros, unele depășind cu personalul unor ministere mult economice. Acest lucru s-a realizat nu pe seama aparatului din ministere, pentru că aceasta tot ar fi fost un lucru pozitiv, ci, în special, pe seama cadrelor tehnice din întreprinderi. Aceasta a dus la slăbirea încadrării întreprinderilor cu personal de execuție și de conducere a producției, ceea ce a avut urmări negative în acest domeniu. N-aș putea să nu menționez, de asemenea, faptul că în organizarea unităților economice cu statut de centrală nu s-au aplicat pînă la capăt hotărîrile de partid și de stat privind trimiterea spre producție a cadrelor din ministere. Fiecare minister a căutat să procedeze în așa fel încît, pînă la urmă, toți oamenii, cu mici excepții, să rămînă în București. Din toate așa-zisele reduceri de personal care s-au realizat în ce privește aparatul ministerelor, nici 10 la sută nu au mers în unitățile de producție în provincie, deși știm cu toți că astăzi aproape 85 la sută din producția țării se realizează acolo, nu în București. Insist asupra acestor aspecte pentru că trebuie să le avem în vedere la definitivarea măsurilor pe care urmează să le luăm în continuare în scopul asigurării cu cadre corespunzătoare a unităților productive. Pe bună dreptate au arătat aici mai mulți tovarăși că s-a observat o oarecare încetineală în preluarea de către centrale a activităților pe care acestea trebuiau să le îndeplinească. Desigur, cauzele pot fi mai intern la început și, ca multe atare, a fost nevoie ca lucrurile să mai fie clarificate, dar se pare că a existat și o oarecare reținere, în primul rînd din partea centralelor. Acestea nu s-au dovedit destul de hotărîte în a prelua cit mai operativ atribuțiunile ce li s-au încredințat și a trece la realizarea tuturor sarcinilor ce le reveneau. Această reținere este legată, desigur, și de faptul că noua formă de organizare implică o creștere serioasă a răspunderilor cadrelor respective; am întîlnit cazuri cînd unii tovarăși aveau părerea că centralele nu trebuie să preia, totuși, prea multe atribuțiuni și sarcini de la ministere. Au existat rețineri și la ministere — firește din alte sa parte, asemenea rețineri motive, s-au născut dintr-o oarecare neîncredere în posibilitățile noilor organisme economice de a soluționa corespunzător problemele conducerii și organizării producției; ele au pornit însă și dintr-o anumită teamă a aparatului central că dacă se vor trece multe atribuțiuni la centrale prea se va vedea că nu se justifică menținerea unui personal atît de numeros la ministere și că va fi necesar să se meargă mai ferm pe linia deplasării de sos în jos a cadrelor și a forțelor noastre, a îndreptării lor spre procesul de producție, acolo unde se hotărește pînă la urmă buna calitate a produselor. Cred însă că am ajuns acum în situația de a depăși aceste rețineri. Consfătuirea de astăzi ne-a dat posibilitatea să clarificăm o serie de probleme în această privință și va trebui să trecem cu hotărîre la realizarea, într-un timp cît mai scurt și în condiții cît mai bune, sarcinilor puse de conducerea de partid și de stat în acest domeniu. Aș dori să mă opresc, de asemenea, pe scurt, asupra unor probleme mai importante care trebuie să stea în fața unităților economice cu statut de centrală, înainte de toate, doresc să subliniez necesitatea ca aceste întreprinderi cu statut de centrală să asigure o integrare completă economico-financiară a unităților care s-au reunit în cadrul lor, să devină în mod real organisme de conducere a activității de producție, de bună gospodărire a mijloacelor materiale și financiare. In acest sens, înseși legea și proiectul de statut pun în centrul preocupărilor această latură a activității centralelor industriale. Pornind de aici este să acționăm cu mai multă necesar fermitate pentru profilarea și specializarea producției. Aceasta, desigur, este valabil pentru toate unitățile noastre economice, ținînd seama de specificul caracterul fiecărei activități. Deșirese însă să mă refer îndeosebi la sectorul construcțiilor de mașini, unde această problemă este de o necesitate imediată. Pentru a realiza importantul program pe care acest sector îl are de îndeplinit în cadrul planului cincinal actual, și pentru a face ca ramura construcțiilor de mașini să realizeze produse de înaltă tehnicitate atît pentru înzestrarea economiei naționale cu mașini și utilaje cu parametri de nivel mondial, cît și pentru realizarea prevederilor mari de export, este necesar să lichidăm cît mai repede fărâmițarea actuală din acest sector și să asigurăm o bună profilare și specializare a producției. Nu mai este admisibil ca în fiecare din cele cîteva sute de unități ale industriei construcțiilor de mașini să se facă de toate. Cît timp vom avea, de exemplu, în fiecare unitate, mai mare sau mai mică, sectoare calde și nu le vom concentra, cît timp nu vom reuni forțele de specialiști și de cercetare și nu vom asigura o îndrumare unitară a acestor sectoare, nu vom lichida rebuturile. Și, se știe că rebuturile reprezintă una din lipsurile mari ale acestui domeniu de activitate. Dacă vom menține actualul fel de a lucra, continuînd să fabricăm în zeci de unități motoare și subansamble și nu vom profila întreprinderi speciale pe familii, pe grupe sau chiar pe produse specifice, nu vom avea producție bună, de serie, nu vom avea o eficiență economică corespunzătoare. Se pare însă că această problemă nu este bine înțeleasă în întreaga ramură a construcțiilor de mașini. Cînd s-au creat centralele s-a avut de la început în vedere — și s-a trasat ca sarcină — ca unitățile din acest sector să treacă rapid la specializare. Nu doresc să mă refer în mod concret la nici un fel de centrale, deși am vizitat în ultimele luni întreprinderi și am discutat multe cu mulți dintre dumneavoastră. Trebuie să spun însă că ne mișcăm destul de încet în această privință, că există încă rețineri ; fiecare conducător de întreprindere vrea să dovedească că poate face mai bine în unitatea sa anumite piese sau subansamble și că nu este nevoie să aștepte să i se livreze o centrală sau alta specializată în realizarea unor asemenea produse. Or, a continua în felul acesta, înseamnă a lucra meșteșugărește ! Și nu se poate merge așa mai departe ! Construcția de mașini trebuie să fie, prin excelență, modern organizată din toate punctele de vedere. Specializarea în construcțiile de mașini constituie o necesitate de prim ordin, dacă vrem, într-adevăr să asigurăm produselor noastre un nivel tehnic ridicat, și competitivitate pe scară internațională. (Continuare în pag. a 3-a) кA ■ [UNK] ■ ■ Consfătuirea pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat Joi, în sala Palatului Republicii, s-au desfășurat în continuare lucrările primei Consfătuiri pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat, organizată din inițiativa conducerii de partid și de stat. Lucrările ședinței plenare au avut loc în prezența tovarășilor Nicolae Ceaușescu, Emil Bodnaraș, Manea Mănescu, Ilie Verdeț, Iosif Banc, Mihai Gere. Luînd cuvîntul în deschiderea ședinței plenare, tovarășul Iosif Banc, ministrul agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, a subliniat printre altele că această reuniune se înscrie pe linia practicii consecvente a conducerii partidului și statului nostru de consultare largă a lucrătorilor și specialiștilor din diferite sectoare ale economiei naționale, în scopul analizării temeinice a activității desfășurate în diferite compartimente ale economiei și vieții sociale, găsirii căilor și mijloacelor de valorificare a rezervelor de creștere continuă a eficienței muncii. Vorbitorul a exprimat convingerea că dezbaterile consfătuirii, desfășurate în lumina prețioaselor indicații date de tovarășul Nicolae Ceaușescu în expunerea făcută la ședința de lucru de la Comitetul Central al Partidului din noiembrie anul trecut, în cuvîntarea sa la consfătuirea cu cadrele din agricultura județului Ialomița și în cea de la ultima plenară a Comitetului Central al Partidului, se vor solda cu concluzii și hotărîri importante pentru activitatea de viitor, privind folosirea mai deplină a tuturor rezervelor interne, dezvoltarea cooperării între întreprinderile agricole de stat, cooperativele agricole de producție și întreprinderile de industrie alimentară, astfel încît fermele și întreprinderile agricole de stat să-și îndeplinească pe viitor cu cinste sarcinile de mare răspundere trasate de partid. Tot în ședința plenară de joi, tovarășul Angelo Miculescu, ministru secretar de Stat, a prezentat raportul conducerii Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și cu privire la activitatea apelor întreprinderilor agricole de stat și măsurile necesare pentru realizarea sarcinilor de viitor. Totodată au fost prezentate concluziile dezbaterilor și propunerile din secțiile de specialitate. In ședințele pe secții și în plenara consfătuirii au luat cuvîntul 160 de delegați și invitați. In cadrul lucrărilor consfătuirii a avut loc apoi solemnitatea înmînării titlului de Erou al Muncii Socialiste și Medalia de aur „Secera și Ciocanul", precum și de ordine și medalii ale Republicii Socialiste România unor lucrători din agricultura de stat. înaltele distincții au fost înmînate de tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat. In încheierea dezbaterilor, primit cu vii și îndelungi aclamații, a luat apoi cuvîntul tovarășul Nicolae Ceaușescu. Cuvîntarea secretarului general al partidului a fost urmărită cu un deosebit interes și subliniată în repetate rînduri cu vii și puternice aplauze. In numele tuturor participanților la consfătuire, tovarășul Iosif Banc a adresat tovarășului Nicolae Ceaușescu cele mai calde mulțumiri, exprimînd sentimente de recunoștință pentru aprecierea pozitivă, pentru criticile îndreptățite, pentru indicațiile deosebit de prețioase pe care le-a dat. Conducerea ministerului, participanții la consfătuire, toți lucrătorii din agricultura de stat ne angajăm ca prin mai buna folosire a pămîntului și a celorlalte mijloace de producție, prin aplicarea creatoare la condițiile țării noastre a tot ceea ce este mai nou și înaintat in știința și practica agricolă să obținem peste actualele prevederi ale cincinalului un milion tone cereale, 100.000 tone legume, 50.000 tone struguri și fructe, 120.000 tone carne, 500.000 hectolitri lapte 300 milioane ouă, produse ce înși sumează circa 3,5 miliarde lei producție globală. Aceste angajamente nu însumează însă tot ceea ce poate da sectorul agricol de stat. Vom analiza încă o dată unitate cu unitate, cultură cu cultură și produs ca produs, astfel ca să găsim și să punem în valoare toate rezervele de care dispun întreprinderile agricole de stat. Pe deplin conștienți de rolul și de răspunderea ce revine întreprinderilor agricole de stat pentru dezvoltarea întregii agriculturi, vom produce cantități sporite de semințe, în ferme specializate, vom generaliza încă din acest an cooperarea cu unitățile cooperatiste în producția cărnii de pasăre și o vom extinde la porcine, la taurine și ovine, și în alte domenii în care trebuie să acordăm sprijinul necesar cooperativelor agricole de producție. Ne exprimăm — a spus în încheiere vorbitorul — deplina adeziune pentru politica internă și externă a partidului nostru, deplina satisfacție pentru transformările profund înnoitoare care au loc în viața economică și socială a țării și suntem hotărîți să depunem toate eforturile pentru realizarea sarcinilor trasate de Directivele Congresului al X-lea al partidului nostru. Vă mulțumesc încă o dată tovarășe Ceaușescu pentru înaltele distincții acordate lucrătorilor din unitățile agricole de stat, pentru tot ceea ce ați făcut și faceți în vederea dezvoltării întreprinderilor agricole de stat, pentru dezvoltarea întregii noastre agriculturi, pentru progresul și propășirea României Socialiste. Intr-o atmosferă însuflețită, de entuziasm, participanții la consfătuire au adoptat o chemare către toți lucrătorii din fermele și întreprinderile agricole de stat, prin care adresează un vibrant îndemn la o activitate creatoare, menită să asigure avîntul întregii noastre agriculturi socialiste. Participanții la consfătuire au manifestat îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul său general. Se scandează „P.C.R. — Ceaușescu", „P.C.R. — Ceaușescu”. Este o expresie grăitoare a dragostei pe care lucrătorii din întreprinderile agricole de stat poartă conducerii de partid, a reo cunoștinței lor pentru permanente adoptate în măsurile vederea modernizării rapide a acestei ramuri a economiei naționale, și totodată a hotărîrii ferme de munci cu toată, însuflețirea pentru sporirea producției agricole vegetale și animale, pentru prosperitatea și progresul patriei noastre socialiste. (Agerpres). Solemnitatea înmînării unor inalte distincții ale Republicii Socialiste România In cadrul lucrărilor Consfătuirii pe țară a lucrătorilor din întreprinderile agricole de stat a avut loc solemnitatea unor înalte distincții ale înmînării Republicii Socialiste România. Pentru merite deosebite în întreaga activitate desfășurată în anii construcției socialiste, pentru contribuția personală adusă la dezvoltarea unităților agricole în care lucrează, precum și pentru obținerea an de an a unor producții sporite, ridicarea continuă a productivității muncii și a rentabilității unităților, a fost conferit titlul de „Erou al Muncii Socialiste" și medalia de aur „Secera și Ciocanul” tovarășilor: Vasile Bratu — mecanizator la I.A.S. Mircea Vodă, județul Ialomița, Marin Dobre, — mecanic agricol la I.A.S. Hîrșova, județul Constanța, Gheorghe Lungu — mulgător la I.A.S. Iași, Cristache Musler — tractorist la I.A.S. Teremia Mare, județul Timiș, Nicolae Sechel — mulgător la I.A.S. Turda, județul Cluj, Mihai Stănescu — medic veterinar, director la I.A.S. Arad, loan I. Vlad — inginer agronom, director la I.A.S. Insula Mare a Brăilei. Pentru merite deosebite în muncă și contribuția adusă dezvoltarea agriculturii socialistate, a fost conferit ordinul „Steaua Republicii Socialiste România", clasa I, tovarășilor:г vicepreședinte al Iosif Banc Consiliului de Miniștri și ministru al agriculturii, industriei alimentare, silviculturii și apelor, Angelo D. Miculescu — ministru secretar de stat al Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii și Apelor, Nicolae Giosan — președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice. Prin același decret, pentru merite deosebite în activitatea de producție și economico-financiară a întreprinderilor agricole de stat, a fost conferit „Ordinul Muncii" clasa I, a V-a și a III-a, Ordinul „Steaua Republicii Socialiste România" clasa a III-a, a IV-a și a V-a, precum și „Medalia Muncii” unui mare număr de tovarăși. Exprimînd calde mulțumiri și adîncă recunoștință conducerii de partid și de stat, în numele celor distinși au luat cuvîntul tovarășii Ion Vlad și Angelo D. Miculescu. Adresînd calde felicitări tuturor celor distinși cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, cu ordine și medalii ale Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu a subliniat că acordarea acestor decorații reprezintă o înaltă apreciere a conducerii de partid și de stat, atît a activitâții celor distinși, cît și a activității întreprinderilor agricole de stat, a contribuției aduse de ele la dezvoltarea agriculturii, la asigurarea de produse agroalimentare a patriei. (Agerpres).