Cronica Sătmăreană, aprilie-iunie 1971 (Anul 4, nr. 965-1042)

1971-04-01 / No. 965

л PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI­VA! ----------------------- 1­4 pag. _30 bani Шш—айшяашл^ш^шшаяшяяшаашшашашшяшштяишшшшшяшшш—яшшшшт—ш.,, '""nr----------------------ШШШШШШЯШШвШШШШЯШШШШШШШ ——» După trei luni de activitate REZULTATE REMARCABILE ÎN INDUSTRIA JUDEȚULUI Antrenate într-o vie întrecere socialistă, co­lectivele de muncă din unitățile economice ale județului nostru au reușit să încheie primul tri­mestru de activitate din acest an cu un bilanț bun. Potrivit datelor centralizate la Direcția ju­dețeană de statistică, planul producției globale industriale pe ansamblul economiei județului, a­­ferent primului trimestru al acestui an, a fost depășit valoric cu peste 17 milioane lei — cifră superioară angajamentului asumat în întrece­rea socialistă. Succese de seamă au fost obținu­te și în realizarea producției marfă vîndută și încasată, indicator îndeplinit în proporție de 101 la sută. La fel, sarcinile privind productivi­tatea muncii — indicator sintetic care reflectă randamentul folosirii potențialului tehnic și u­­man al întreprinderilor — au fost îndeplinite cu succes. Planul de livrări la export a stat, de asemenea, în atenția colectivelor de muncă din întreprinderile județului, sarcina valorică fiind depășită cu peste 1,2 milioane lei valută. O contribuție de seamă la obținerea acestor succese au adus-o colectivele de salariați de la Combinatul textil, C.E.I.L., Fabrica 23 August, Uzina de reparații auto, Industria cărnii și al­tele. Colectivele de muncă din întreprinderile județului nostru, realizatoarele acestor succese, sunt ferm hotărîte să meargă neabătut pe calea creșterii eficienței economice, contribuind cu tot planul, priceperea și energia lor creatoare la îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan și a angajamentelor asumate în întrecerea socia­listă, pentru a întîmpina aniversarea semicente­narului partidului cu realizări dintre cele mai frumoase. La secția Ardud a Combina­tului 1 Mai se ambalează noi loturi de produse pentru ex­port. — CONSILIUL INTER­­COOPERATIST în acțiune Zilele trecute am avut o con­vorbire cu tovarășul ing. Ioan Sălăgean, președintele Consiliu­lui intercooperatist Moftinu Ma­re, în legătură cu principalele acțiuni întreprinse de consiliu, de la începutul anului 1971 și pînă în prezent. După ce a precizat că din Con­siliul intercooperatist Moftinu Mare fac parte cooperativele a­­gricole din Moftinu Mare, Mof­tinu Mic, Craidorolț, Comănești, Sîntiniclăuș, Eriu Sîncrai, care dețin în total aproape 11.500 ha teren agricol și un mare număr de animale, interlocutorul nostru a continuat : — Ne-am început activitatea cu defalcarea indicatorilor de plan pe 1971. Cu toate că indi­catorii de plan au fost desfășu­rați de către Direcția generală a agriculturii pe fiecare coopera­tivă în parte, aceștia au fost re­­analizați în cadrul consiliului și­ acolo unde s-au constatat unele inadvertențe, s-au reașezat pe unități prin bună înțelegere. Ast­fel, s-a considerat că C.A.P. Sîn­­miclăuș a primit un plan de lună peste posibilitățile sale rea­le, fapt pentru care am redus planul acestei cooperative cu 1.000 kg și l-am majorat cu a­­ceeași cantitate pentru C.A.P. Craidorolț. In cadrul sarcinilor de plan pe consiliu, s-au făcut retușări de suprafețe la sfecla de zahăr, atribuind de exemplu pentru C.A.P. Eriu Sîncrai o su­prafață mai mare, ținînd de faptul că aici există seama teren corespunzător pentru­ această cultură, precum și un număr mai mare de brațe de muncă decît în celelalte cooperative. împreună cu conducerea S.M.A. Moftin, care deservește coopera­tivele din cadrul consiliului nos­tru, imediat după definitivarea sarcinilor de plan pe unități, am făcut repartizarea tractoarelor și utilajelor, ținînd cont de struc­tura planului de cultură, pentru a asigura cu forțe mecanice în mod echitabil fiecare cooperati­vă. Tot în cadrul consiliului in­ I. CRISTEA CINCINALUL 1966-1970 Municipiu­ 8 [UNK] ПАЙНЕ PE DRUMUL ASCENDENȚEI ECONOMICE ȘI SOCIAL pagina a 3-a CULTURALE In sera intercooperatistă din Cămin se pregătesc cu grijă răsadurile pentru viitoarele trufandale. ! ■ (Б Y Щ0 1921-1971 a //V ÎNTIMPINAREA 5У SE­MICENTENA Ш PARTIDULUI VIE ACTIVITATE CULTURAL-EDUCATIVĂ La 8 Mai 1971 Partidul Român își Comunist sărbăto­rește gloriosul Semi­centenar. Noi, elevii Liceului de cultură generală nr. 2, cău­tăm să ne aducem modestul aport la în­­timpinarea marelui eveniment. Prezen­­tând un montaj­ lite­­rar închinat Parti­dului, în cintece și versuri, ne-am expri­mat recunoștința sa­ Prinosul nostru că de cel care ve­ghează părintește a­­supra tinereții noas­tre fericite. Montajul a fost susținut de corul școlii și de un grup de recitatori: Elvira Daraban, Vio­rica Pop, Rodica Ba­­loș, Ecaterina Tincu, Bujor Pop, Ileana Moroz, Ovidiu Neagu. GABRIELA SZÜKE elevă la Liceul nr. 2 Satu Mare PARA COMITETULUI­­ JUDEȚEAN Al U.T.C. Ieri a avut loc Plenara Comi­tetului județean Satu Mare al U.T.C. La lucrările plenarei au parti­cipat tovarășii IOSIF UGLAR, membru supleant al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim­­secretar al Comitetului județean de partid, Gheorghe Govor, se­cretar al Comitetului județean de partid. A fost, de asemeni, prezent to­varășul Alexandru Mureșan, ad­junct de șef de secție la C.C. al U.T.C. Plenara a dezbătut raportul Biroului Comitetului județean al U.T.C., prezentat de tovarășul Ioan Corneanu, prim-secretar al Comitetului județean U.T.C., cu privire la preocuparea comi­tetului județean, a organelor și organizațiilor U.T.C. pentru an­trenarea tineretului la realiza­rea sarcinilor economice și a a­­probat propunerile prezentate de către tovarășul Francisc Török, membru al Biroului C.C. al U.T.C., secretar al Comitetului județean U.T.C., pentru îmbună­tățirea Programului de activitate adoptat de Conferința județeană U.T.C. din decembrie anul tre­cut, în lumina indicațiilor Con­gresului al IX-lea al U.T.C. Pe marginea materialelor pre­zentate au luat cuvîrstul tovarășii: Gheorghe Boț, prim-secretar al Comitetului municipal Satu Ma­re al U.T.C., Viorel­ Lazăr, cretar al Comitetului U.T.C. se­de la Combinatul „1 Mai", Ioan Hon­tău, membru al Biroului Comite­tului județean U.T.C., Liviu Să­­săran, inginer la Uzina Unio, Mihai Iuhăsz, secretar al organi­zației U.T.C. de la S.M.A. Tăș­­nad, Gheorghe Bunda, prim-se­cretar al Comitetului orășenesc Cărei al U.T.C., Ștefan Reszler, secretarul Comitetului comunal Micula al U.T.C., Vasile Fage, se­cretar al Comitetului U.T.C. pe Complexul C.F.R. Satu Mare, Mihai Coțan, secretar al Comite­tului orășenesc Negrești-Oaș al U.T.C., Ioan Rad, secretar al Co­mitetului U.T.C. de la Liceul a­­gricol Livada, Florica Iuhas, loc­țiitor al secretarului Comitetului U.T.C. de la Fabrica de confec­ții Mondiala și Zoltán Iuhász, secretar al Comitetului U.T.C. de la Combinatul textil Satu Mare. Luînd cuvîntul în dezbaterilor, tovarășul încheierea Iosif U­­glar a apreciat aportul adus de către organele și organizațiile U.T.C. în mobilizarea tinerilor la realizarea sarcinilor economice, a subliniat importanța temei pu­se în discuție, după care s-a o­­prit asupra sarcinilor ce revin organizațiilor U.T.C. din județul nostru în vederea sporirii eficien­ței acțiunilor organizate cu tine­retul în direcția îndeplinirii în bune condițiuni a obiectivelor noului plan cincinal. La al doilea punct al ordinei de zi, plenara a aprobat lărgirea numărului membrilor­­ Biroului Comitetului județean U.T.C. de la 13 la 15, iar al membrilor su­pleanți de la 4 la 6. Plenara a ales în Biroul Comi­tetului județean U.T.C. pe tova­rășul Gheorghe Trif, activist al Comitetului județean U.T.C. și pe tovarășa Rozalia Dragoș, maistru la Fabrica de sticlă din Codrului, iar ca membri Poiana și­ole­­anți au fost aleși: Maria Codre, muncitoare la întreprinderea In­tegrata Negrești-Oaș și Mihai Iuhăsz, mecanic la S.M.A. Tăș­­nad. La ultimul punct al ordinei de zi, în lumina hotărîrilor Congre­sului al IX-lea al U.T.C.. în scopul creării cadrului organiza­toric pentru studierea mai apro­fundată a problemelor diferitelor categorii de specifice tineri, plenara a aprobat constituirea consiliilor și comisiilor pe do­menii de activitate formate din membrii Comitetului județean U.T.C., din alți uteciști și specia­liști din diferite domenii de ac­tivitate. Comitetul județean U.T.C. își va desfășura activitatea prin uz­(Continuare în pag. a 2-a) Carnet . O bogată duminică cultural-ar­­tistică a avut loc și la Cărei.­­­In sala Cinematografului „23 August" s-a desfășurat faza in­­terșcolară a concursului cu­ltu­­ral-artistic „Omagiu partidului", la care au participat artiștii ama­tori de la Liceul de cultură gene­rală și Liceul pedagogic de educatoare.­­ La Școala generală nr. 1, în fața unui mare număr de elevi, s-a ținut un simpozion pe tema ,,România azi în lume", care s-a bucurat de deosebite apre­cieri.­­ Concursul cu tema „Pe urmele faptelor istorice" a fost organizat la Școala generală nr. 2. Au cîștigat echipele formate din Aristotel Macec, Elisabeta Nemet, Sabin Bobi — pionieri din clasa a VII-a A, primind drept recom­­pensă premii în cărți.­­ Tema programului artistic prezentat la căminul cultural din Ianculești a fost „Te cîntăm, par­tid iubit". Programul a fost sus­ținut de localnici, fiind urmărit de peste 150 de spectatori. Concurs cu tema „P. C. R. — inițiatorul, organizatorul și conducătorul insurecției de la 23 August 1944“ Ultimele duminici s-au bucurat la Tășnad de manifestări culturale deosebit de bogate. In cadrul manifestărilor închinate sărbătoririi Semi­centenarului P.C.R. a avut loc un concurs pe tema „P.C.R. — inițiatorul, organizatorul și conducătorul insurecției de la 23 August 1944“. Concursul a fost organizat în cadrul Casei de cultură de către Comitetul U.T.C. din liceu și a fost îndrumat de prof. Doina Faur și Anton Medre. Răspunsurile și completările au dovedit o bună pregătire a elevilor în domeniul istoriei. La colegii din Tășnad Recent a avut loc în sala ci­nematografului din Tășnad, în fața unui numeros public, un spectacol susținut de elevii Li­ceului de cultură generală din Cărei. Programul s-a deschis cu un montaj literar-muzical în­chinat sărbătoririi Semicentena­rului P.C.R. Taraful de muzică populară a prezentat o serie de cîn­­tece populare românești. De un succes deosebit s-au bu­curat cîntecele interpretate de eleva Livia Pop. N-au lipsit din program dansurile populare și nici cele moderne, in­structorii Eleonora Martinov Gabriela Oros reușind să pregă­si­­ească la un înalt nivel forma­țiile de dansuri. Partea a doua a cuprins mu­zică ușoară. Au fost prezente formațiile­ „Asterise“, „Dianos II" și „Castelanii... Formația de fete „Dianos II“ s-a bucurat de o bună primire din partea pu­blicului, remarcîndu-se îndeo­sebi Mariana Mészáros și Doina Chirvai. Programul s-a încheiat cu in­terpretarea cîtorva cîntece de că­tre solista Liceului din Tășnad, Mariana Indreieș. Cîștigătoarea „Stelei de argint“ a Sătmarului s-a bucurat de un binemeritat succes. Le dorim colegilor noștri ca­­re ien­ multe succese la învățătu­ră și în activitatea artistică. RODICA LUCIA CORNEA, elevă la Liceul din Tășnad Primul ghiocel ... Mîinile îl culeg cu pietate și ochii văd în el un trimis al viitoa­rei primăveri, un firicel de puritate și o rază de Plăpîndă și cutezătoare soare, apa­riție, cînd oamenii au nevoie de gingășia lui. Căci ritmul tot mai rapid al vieții, tehnica și invazia mașinilor nu vor reuși niciodată să facă din om un robot, să-i anuleze po­­tențele sufletești. Sufletul se hrănește cu gingășie. Oamenii au nevoie de flori așa cum au nevoie de aer. Dar florile au și ele nevoie de mîna ome­nească pentru ca primăvara să aducă mai degrabă pe stră­zile orașului, în parcuri și in inimile noastre, miresme și culori. In serele municipiului, a­­devărate palate de sticlă a­­dăpostesc copilăria florilor, iar mîini pricepute le hotă­răsc actul de naștere și le pregătesc pentru apariția în lume. In secția „Spații verzi“ Consiliului popular municipal, a­re o suprafață de 1.150 m.p. se răsfață sub căldura protec­toare a cupolelor de sticlă 40 de soiuri de flori și plante or­namentale, în ghivece sau lă­­dițe. Ochhi protectori le supra­veghează încolțirea, iar la timpul potrivit se face înmul­țirea prin butași, căci în primă­vara aceasta vor ieși în par­curi 1.500.000 de fire de flori și plante ornamentale, plan din care 50 la sută a fost de­ja realizat. Peste 10.000 de trandafiri așteaptă afară pri­mii muguri,­­ iar 25.000 de ar­bori și arbuști ornamentali înconjoară parcuri sau ronduri de flori. Dar înainte ca noi să culegem podoabele lor de grație și frumusețe, oamenii din sere îngrijesc florile, din­­du-le din căldura lor sufle­tească. Ne conduce­ prin cele ze­ce sere ale secției grădinarul Iuliu Contraș, responsabil cu producția și totodată tehni­cianul secției, dîndu-ne expli­cațiile necesare. In lădițe, a­­șezate în ordine pe ambele părți ale unei alei centrale, firave rădăcini sprijină frun­zulițe ce primesc binecuvîn­tarea clorofilei. Ți se pare o impietate să pătrunzi în imperiul unei atît de mari gingășii. Ficuși butași, incsia impadens, renumitele begonia cu floare plină sau simplă, se pregătesc pentru viitoarele ronduri-mozaic. 20.000 de car­­ne în ghivece sînt „forțate“ pentru a da la 15 mai primii boboci. In sera nr. 6 se face înmulțirea florilor. In ture de 20 de zile se pregătesc peste 25.000 de butași, munca des­­fășurîndu-se în sistem circu­lar. Din sere, florile sînt transferate în răsadnițe, care pregătesc „călirea“ pentru ie­șirea în oraș. Fetele ce mun­cesc aici dau un plus de far­mec operei de pregătire a fru­mosului, căci mereu și pretu­tindeni „omul sfințește locul“. Se cuvin mulțumiri și mește­rului care făurește anual peste 100.000 de ghivece ce-și­ așteaptă rînduite dis­tinșii locatari. O vegetație exotică ne în­­tîmpină în sera 10. Plantele cu talie înaltă, dracene și palmieri, o specie de banan, plantele satania și phoenix, ne fac să uităm lumea de a­­fară. Unele vor înfrumuseța grupurile cu covor din Gră­dina populară și de la intra­rea în cartierul Someș. Din această împărăție a liniștei și culorilor, care în curînd își va lărgi hotarele printr-o no­uă seră ce va avea o supra­față de 1.000 m.p. (aproape cît toate celelalte la un loc), oameni simpli vor trimite spre noi, într-un gest de tan­drețe, tot ceea ce sublimul a născut pentru setea de puri­tate și nevoia de căldură a su­fletelor noastre. M. F. Nevoia ППТУпТа ́тЯ de F­LORI ' . )v

Next