Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1742-1819)

1973-11-08 / No. 1774

П PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Ш|[Ш Anul VI (XIII) 1774 (2413) Joi 8 noiembrie 1973 4 pag. - 30 bani Cooperativa „Prestarea“ Negrești-Oaș și-a ü­­ *­i realizat planul pe primii patru ani ai cincinalului Cooperativa meșteșugărească „Prestarea“ din Negrești- Oaș este una dintre unitățile economice cu o vertiginoasă dezvoltare din județul Satu Mare. Aici, a fost dat în fo­losință un complex de deservire cu un an mai devreme, iar parametrii proiectați ai acestuia au fost atinși cu luni înainte de termen. S-a acordat o atenție­ majoră folosi­­­rii raționale a spațiilor de producție, îmbunătățirii conti­nue a indicilor de utilizare a mașinilor și a timpului de lucru, în numeroase sectoare a fost introdus schimbul II, au fost organizate o serie de noi activități, care vin în în­­tîmpinarea cerințelor cetățenilor din orașul Negrești-Oaș și din satele din jur. Ca urmare a acestor fapte , ne informează tovarășii Gh. Marincaș, președintele cooperativei, și V. Nistor, se­cretarul comitetului de partid — putem raporta cu mîn­­drie că eforturile depuse de întregul nostru colectiv au fost încununate de succes. La data de 5 noiembrie 197­3, unitatea noastră și-a îndeplinit sarcinile de plan inițiale pe anul 1974 la producția marfă, dată de la care am în­ceput să producem în contul primelor zile ale ultimului an al cincinalului. La aceeași dată înregistrăm îndeplinirea sarcinilor de export pe primii 4 ani din cincinal, precum și la desface­rea cu amănuntul, la livrări de mărfuri și investiții, pla­nul la încasări pentru prestări către populație a atins nivelul lunii aprilie 1974, iar nivelul beneficiilor și prețu­lui de cost pe cel al lunii ianuarie 1975. Cooperativa „Prestarea“ este prima unitate care ra­portează un avans de peste un an la principalii indicatori de plan. Felicitări! In secția specializată a coope­rativei se făuresc adevărate comori de artă, mult solicitate și apreciate de locuitorii pla­iurilor oșenești, demni păstră­tori ai tradițiilor strămoșești Foto: GH. IANCU ­Д La I.A.S. Cărei se execută arăturile de toamnă pe ultimele suprafețe planificate La Casa municipală de cultură Preocupare permanentă pentru dezvoltarea orizontului spiritual al femeilor Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3-5 noiembrie 1971 a deschis noi orizonturi activității instituțiilor culturale de masă din țara noas­tră, precizîndui-se cu claritate ampla lor funcție educativă. acest sens, în expunerea tovară­șa­șului NICOLAE CEAUȘESCU la plenară se arăta: „Casele de cul­tură, cluburile și căminele cultu­rale, care au o îndelungată tra­diție, trebuie să desfășoare o ac­tivitate cultural-artistică multila­terală, să cuprindă milioane de oameni, îndeosebi tineretul, con­tribuind în mod activ la educația socialistă a maselor, la răspîndi­­rea culturii și științei, organizînd in așa fel munca cultural-artistică nncit oamenii muncii să-și poată petrece timpul cit mai plăcut și, în același timp, educativ“. Aceste cuvinte au devenit sti­mulent și orientate pentru ani­matorii culturali din cadrul Casei municipale de cultură și în ceea ce privește organizarea acțiuni­lor politice, etice și estetico-cetă­­țenești în rîndul femeilor din mu­nicipiul Satu Mare. Corespunzător Hotărîrii Ple­narei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, creșterea indicelui de utilizare a potențialului de muncă feminin în activitatea economică, socială și obștească corelat cu atribuțiile femeii în menținerea u­­nui climat favorabil consolidării familiei, în apărarea sănătății a­­cesteia, cu funcția maternității, cu rolul tot mai important al mamei în creșterea și educarea copiilor, a pus în fața așezămîntului nos­tru de cultură noi răspunderi pen­tru asigurarea unei permanente informări politice, profesionale, culturale și gospodărești în forme cît mai accesibile și atractive. Iată de ce a fost și este necesar ca oferta educativă să se întindă pe un registru vast, care să cu­prindă: pregătirea intelectuală în domenii diferite și de niveluri diferite, formarea și consolidarea concepției științifice despre lume, educarea pentru receptarea și crearea frumosului în artă și în viața cotidiană, conștiinței morale și perfecționarea a relațiilor umane civilizate, practicii dez­voltarea conștiinței cetățenești și a spiritului de responsabilitate ci­vică, pregătirea pentru căsătorie, pentru viața de familie, educația sanitară etc. In organizarea acțiunilor edu­cative pentru femei am pornit de la faptul că femeile nu constituie o masă omogenă, că ele se dife­rențiază prin vîrstă, stare civilă, profesie, mediu, cerințe spiritua­le. A fost nevoie, deci,­ de prospectare a realităților, de cu­­­noaștere — în fiecare etapă și loc de muncă — a nevoilor și ce­rințelor politice, culturale și pro­fesionale ale femeilor. Acestor necesități de ordin for­mativ, informativ și recreativ s-au străduit să răspundă animatorii culturali din cadrul Casei de cul­tură, conjugînd această străda­nie cu competența științifică, cul­turală, precum și pedagogică a specialiștilor care fac parte din activul obștesc al Casei de cul­tură. Teme, cum sînt: Contribuția fe­meii la edificarea societății socia­liste multilateral dezvoltate. Rolul femeii în viața politică, economică și socială a României. Rolul fe­meii în familie și societate. Ri­dicarea productivității muncii — cerință majoră a dezvoltării între­gii economii ■— au fost audiate de un mare număr de femei de la Tricotex, I.P.L., Solidaritatea, I.T.A., Mondiala, unitățile comer­ciale etc. Practica ne-a dovedit că întot­deauna confruntarea de idei, opi­nii, dezbaterile organizate pe profesii, vîrste, preocupări, pre­cum și dialogul deschis între spe­cialiști și femeile dornice de in­formare au dus la rezultate din­tre cele mai bune. Dezbaterile: Funcția social-educativă a fami­liei (la N­.I.S. „1 Mai“), Normele socialiste de conviețuire și com­portare civilizată și necesitatea E. GRUMEZA (Continuare în сад a 2-a) Exigență și responsabilitate comunistă în analiza multiplelor aspecte ale producției Adunarea de dare de seamă a organizației de bază nr. 2 de la întreprinderea textilă „Ardelea­na" din Satu Mare a dezbătut, în spiritul exigenței și responsa­bilității comuniste, aspecte de bază ale activității comuniștilor consacrate înfăptuirii principale­lor sarcini economice, ale mun­cii politico-educative, ale con­ducerii organizațiilor de masă, ale rezolvării obiectivelor socia­le. Atît darea de seamă cît și luările de cuvînt au subliniat faptul că a da dovadă de răspun­dere, de exigență înseamnă a te ocupa temeinic de aplicarea ho­­tărîrilor partidului și guvernu­lui, a examina permanent în mod critic și autocritic activita­tea depusă, a scoate la iveală lip­surile, deficiențele, cauzele rea­le care le generează și a acționa cu perseverență pentru comple­ta lor înlăturare. In cadrul adu­nării au fost evidențiate metode­le de muncă ale biroului orga­nizației de bază, ale comuniști­lor, care s-au concretizat în re­zultatele obținute de schimbul doi. Intre metodele care au avut cea mai mare eficiență sunt: urmări­rea repartizării judicioase membrilor de partid în locurile - cheie ale producției, preocupa­rea manifestată față de integra­rea în colectiv a tinerelor galaje, intervenția operativă a­­organului de partid și mobiliza­a­rea întregului colectiv pentru soluționarea­ situațiilor noi ivite. Darea de seamă a raportat adunării generale rezultatele ca­re au fost obținute de la alegeri și pînă în prezent. Astfel, pla­nul de producție la nivelul schimbului doi a fost îndeplinit în proporție de 101,5 la sută. Contribuția cea mai substanția­lă la realizarea și depășirea principalilor indicatori ai planu­lui au adus-o echipele conduse de comuniștii Ștefan Dragoș, Tiberiu Cozma, Ludovic Süveg, Nicolae Simon, Tiberiu Balog, Ioan Guleș și alții, care în pri­mele nouă luni ale anului s-au menținut constant în rîndurile evidențiaților în întrecerea so­cialistă. Ca un exemplu de înal­tă conștiință politică și profesio­nală au fost evidențiate țesă­toarele comuniste Maria Gorgan, Éva Szabó, Elisabeta Verdeș, Ana Pintea și Ana Tulba, care au menținut titlul de evidențiat în toate cele nouă luni ale anii- Adunari de dâri de seamă în organizațiile de partid lui curent, realizînd planul de producție în medie între 103—108 la sută, iar procentul de bonifi­cație între 10—27. Darea de seamă și discuțiile, ghidîndu-se după indicațiile se­cretarului general al partidu­lui de a nu cocoloși lipsurile și a lua atitudinea principială și combativă față de rămînerile în urmă, au subliniat cu fermitate că rezultatele obținute de schim­bul doi puteau fi încă mai mari dacă unii membri de partid ca Ștefan Csato, Ștefan Fehér, Emi­lia Török, Irina Asztalos, Elisa­beta Szabó, nu ar fi manifestat un interes scăzut și­ o slabă pre­ocupare pentru eforturile între­gului colectiv de muncitori, ne­reușind să se ridice la nivelul cerințelor. La lipsurile semnalate au concurat și o serie de factori or­ganizatorici: lipsa de piese de schimb, urzeală, suluri de ur­zeală defecte, nefuncționarea co­rectă a aparatelor de condiționa­re, în special în țesătoria IV. Manifestînd exigență față de ati­tudinea comuniștilor, organizației de bază , adunare a eviden­țiat și criticat slaba pregătire profesională a unor muncitoare, nefolosirea judicioasă a timpu­lui de lucru, a capacităților ma­șinilor de țesut, subliniindu-se că se înregistrează prea multe stagnări pentru reparații și mon­tări, plimbări inutile, întîrzieri și lipsuri nemotivate de la ser­viciu. Biroul organizației de bază a desfășurat o muncă politică sus­ținută pentru mobilizarea între­gului colectiv la buna gospodă­rire a materiei prime și a mate­rialelor auxiliare, la reducerea consumului specific. Dezbaterile au subliniat ideea că creșterea rolului conducător al partidului constă în capacitatea organului, a organizației de partid și­ a fie­cărui membru în parte de a re­zolva cu maximum de eficien­ță sarcinile social-economice care le sunt încredințate, în ca­pacitatea de a mobiliza întregul colectiv la realizarea cincinalu­lui înainte de termen, imprimînd tuturor muncitorilor un spirit de responsabilitate și înalt exi­gență. O preocupare permanen­tă a biroului organizației de partid a constituit-o dezvoltarea conștiinței socialiste a comuniș­tilor, a întregului colectiv de muncă. Astfel, în scopul ridică­rii nivelului ideologic, în ca­drul organizației de bază nr. 2 au funcționat în anul de învă­­țămînt trei forme de studiu: Is­toria P.C.R., Statutul P.C.R. și Probleme economice, unde au AUREL MURGAN (Continuare In pag. a 3-a} „Inovatorul este un înflăcărat căutător al noului, resemnat in fața insucceselor“ D­espre Aurel Petric, mai­stru de schimb la sec­ția presă-sculărie a în­treprinderii „23 August“ nu s-ar putea spune că face parte din­tre vîrstnicii acestei unități. Și aceasta în pofida faptului că urmele anilor se văd pe chipul acestui om de aproape 38 de ani, dintre care 21 sînt legați organic­­de viața atelierului (întîi la Combinatul „1 Mai“, apoi “la actualul loc de muncă). Cînd dis­cutăm despre inovatorul Aurel Petric, părerile se schimbă. Ne obligă la aceasta cele peste 50 de inovații, al căror autor sau coautor este de cînd lucrează în această întreprindere, dintre care 35 sunt aplicate. Convorbi­rea noastră avansează repede pe marginea acestor prestigioase succese. Pe alocuri, ritmul ei sacadat este explicat de dubla postură în care se află omul din fața mea, conducător al schim­bului II (dînd indicații colegilor de muncă) și interlocutor. Desele întreruperi și reveniri nu-s­­ de­ranjează și trecerea dintr-o ipos­tază în alta se face pe tonul cel mai firesc, ca și cînd reporterul ar fi unul dintre obișnuință de toate zilele ai atelierului în mij­locul căruia ne aflăm acum, îmi dau seama, tova­rășe maistru, că vi s-ar părea dificil să-mi numiți acum câteva dintre inova­țiile dumneavoastră, mai ales dintre cele mai vechi. Să recurgem, așadar, la ce­le două extremități. Care a fost prima inovație? ... — Acum douăzeci de ani lu­cram ca matrițer sculer la Com­binatul „1 Mai“. Atunci am rea­lizat o matriță pentru perforat și decupat contur la lamele la­terale ale briceagului de buzu­nar. Azi mi se pare o realizare simplă. Pe vremea aceea, însă, mă simțeam deosebit de satis­făcut, căci eram cel mai tînăr inovator. Mai păstrez și acum ziarul în care s-a scris atunci despre mine. — ...și cea mai recentă7 — Printre cele mai recente puteți s-o rețineți pe cea de la mașina de gătit ML—500 cu combustibil lichid; este vorba de o matriță complexă, care realizează simultan trei ope­rații: decupat contur, ambutisat, decupat interior. — Cite economii­zează întreprinderea reală­prin inovațiile al căror autor sau coautor sunteți? — Cam 1 milion de lei dato­rită celor care sunt aplicate. Cu cele în curs de realizare cifra se apropie de 2,5 milioane lei, economii concretizate în manope­ră și materiale. — Sunteți mulțumit de soluționarea inovațiilor propuse? — In cele mai multe cazuri, sunt mulțumit. Este că uneori mai apar și adevărat piedici, pentru că nu toți specialiștii do­vedesc o permanentă receptivi­tate la ceea ce apare nou. De aceea se întîmplă că mai trebuie să treacă timp prețios pînă cînd adevărul își spune cuvîntul. Interviu realizat de AL. HANCU (Continuare în pag. a 3-a) Interviu cu maistrul Aurel Petric de la întreprinderea „23 August“ Scuze și explicații se găsesc, dar realitatea nu-i deloc măgulitoare . In aprovizionarea cooperativelor de consum carențele persistă Aprovizionarea populației con­stituie un obiectiv permanent în activitatea Inspectoratului comercial de stat. Intr-un re­cent raid-anchetă prin mai mul­te localități s-a urmărit modul cum se asigură onorarea co­menzilor către magazinele să­tești, spre a se putea răspunde cît mai complet cerințelor popu­lației. O cercetare atentă a notelor de comandă către depozite, pre­cum și modul cum acestea au fost onorate în ultima ilustrează cît se poate de vreme, bine o situație precară în aprovizio­nare. Citeva exemple: la magazi­nul din Berveni, de pildă, din­tr-o comandă cuprinzînd 73 de poziții, se onorează doar 10. A­­ceeași situație la magazinul din Petrești, unde de pe o coman­dă din care se cer 46 de sorti­mente, se onorează doar 9. Si­tuații similare am întîlnit la unitățile din Vezendia, Tiream, Portița, Andrid. Fapt demn de reținut, gestionarii nu cer prin aceste comenzi lucruri extraor­dinare, ci mărfuri curente. La magazinul din Acîș, spre pildă, lipsesc de mai multă vreme mașinile de gătit, de încălzit, burlane, găleți, pahare, iar de la unitatea Alimentara lipsesc în mod curent zahărul, oțetul etc. Cooperativa din Porum­­bești n-a primit un gram de zahăr de mai multă vreme. Lipsește, apoi, sortimentația la conserve, lipsesc gemurile, bi­carbonatul, chiar. Raionul de încălțăminte nu are cizme de cauciuc, deși acestea sunt foar­te căutate. La unitatea din Ci­­dreag, din 42 de sortimente ce­rute prin comandă, s-au primit 6 și, la fel, la unitatea din Bă­bești, lipsesc articole de mer­cerie, țigări, brînzeturi, după cum la unitatea din Dabok­ nu există conserve de pește, de fa­sole etc. Lista cu unitățile deficitare la capitolul aprovizionare co­respunzătoare ar putea fi mult lungită. Sărăcia de sortimente din cooperative se completează, la unitățile vizitate, cu altă ano­malie. In mai toate aceste coo­perative au fost „pompate“ seamă de mărfuri, nu se știe , în baza cărui criteriu — proba­bil așa, de distracție... Astfel, la magazinul din Dabolț există servicii de pahare scumpe și, în consecință, greu vandabile,, care zac aici în unitate de trei ani de zile. Magazinul din Su­puru de Jos are un excedent de ceasornice, în timp ce lipsesc potcoave, cuie etc. La magazi­nul universal din Acîș 20 de televizoare, trimise există aici din iulie, defecte și care nu pot fi oferite cumpărătorilor. Exis­tă tot aici candelabre fără aba­jururi, articolele constituind un adevărat balast pentru unitate. Cazuri de acest fel, de necon­­cordanță între cererea reală și stocul vntrat, am întîlnit și în alte localități. E adevărat, mare vină revine și cooperati­v­­elor zonale care nu iau opera­tiv măsuri de impulsionare a vînzării mărfurilor greu van­dabile, cît și de supraveghere a modului de aprovizionare, ast­fel ca la cooperative să ajun­gă numai marfa comandată. Vizita la depozite ne-a con­vins că neonorarea comenzilor este cauzată în mare parte de lipsa sortimentelor respective și din depozite. E drept însă că la fața locului am putut des­coperi că depozitele au în stoc articole asemănătoare, care ar putea substitui multe din ar­ticolele comandate. In punct gestionarii ar trebui acest să fie mai întreprinzători, iar șe­ ROMAN COTEȚ ȘTEFAN ZINNER inspectori comerciali (Continuare in pag. a 3-a) IM ZIARUL PE AZI; _ Valențele educative ale orelor de muzică din școală 1 Consultație juridică S Adevărata față a „cucernicului“ tată de familie S­port

Next