Cronica Sătmăreană, octombrie-decembrie 1973 (Anul 6, nr. 1742-1819)
1973-11-08 / No. 1774
П PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNIȚI-VĂ ! Ш|[Ш Anul VI (XIII) 1774 (2413) Joi 8 noiembrie 1973 4 pag. - 30 bani Cooperativa „Prestarea“ Negrești-Oaș și-a ü *i realizat planul pe primii patru ani ai cincinalului Cooperativa meșteșugărească „Prestarea“ din Negrești- Oaș este una dintre unitățile economice cu o vertiginoasă dezvoltare din județul Satu Mare. Aici, a fost dat în folosință un complex de deservire cu un an mai devreme, iar parametrii proiectați ai acestuia au fost atinși cu luni înainte de termen. S-a acordat o atenție majoră folosirii raționale a spațiilor de producție, îmbunătățirii continue a indicilor de utilizare a mașinilor și a timpului de lucru, în numeroase sectoare a fost introdus schimbul II, au fost organizate o serie de noi activități, care vin în întîmpinarea cerințelor cetățenilor din orașul Negrești-Oaș și din satele din jur. Ca urmare a acestor fapte , ne informează tovarășii Gh. Marincaș, președintele cooperativei, și V. Nistor, secretarul comitetului de partid — putem raporta cu mîndrie că eforturile depuse de întregul nostru colectiv au fost încununate de succes. La data de 5 noiembrie 1973, unitatea noastră și-a îndeplinit sarcinile de plan inițiale pe anul 1974 la producția marfă, dată de la care am început să producem în contul primelor zile ale ultimului an al cincinalului. La aceeași dată înregistrăm îndeplinirea sarcinilor de export pe primii 4 ani din cincinal, precum și la desfacerea cu amănuntul, la livrări de mărfuri și investiții, planul la încasări pentru prestări către populație a atins nivelul lunii aprilie 1974, iar nivelul beneficiilor și prețului de cost pe cel al lunii ianuarie 1975. Cooperativa „Prestarea“ este prima unitate care raportează un avans de peste un an la principalii indicatori de plan. Felicitări! In secția specializată a cooperativei se făuresc adevărate comori de artă, mult solicitate și apreciate de locuitorii plaiurilor oșenești, demni păstrători ai tradițiilor strămoșești Foto: GH. IANCU Д La I.A.S. Cărei se execută arăturile de toamnă pe ultimele suprafețe planificate La Casa municipală de cultură Preocupare permanentă pentru dezvoltarea orizontului spiritual al femeilor Plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român din 3-5 noiembrie 1971 a deschis noi orizonturi activității instituțiilor culturale de masă din țara noastră, precizîndui-se cu claritate ampla lor funcție educativă. acest sens, în expunerea tovarășașului NICOLAE CEAUȘESCU la plenară se arăta: „Casele de cultură, cluburile și căminele culturale, care au o îndelungată tradiție, trebuie să desfășoare o activitate cultural-artistică multilaterală, să cuprindă milioane de oameni, îndeosebi tineretul, contribuind în mod activ la educația socialistă a maselor, la răspîndirea culturii și științei, organizînd in așa fel munca cultural-artistică nncit oamenii muncii să-și poată petrece timpul cit mai plăcut și, în același timp, educativ“. Aceste cuvinte au devenit stimulent și orientate pentru animatorii culturali din cadrul Casei municipale de cultură și în ceea ce privește organizarea acțiunilor politice, etice și estetico-cetățenești în rîndul femeilor din municipiul Satu Mare. Corespunzător Hotărîrii Plenarei C.C. al P.C.R. din 18—19 iunie 1973, creșterea indicelui de utilizare a potențialului de muncă feminin în activitatea economică, socială și obștească corelat cu atribuțiile femeii în menținerea unui climat favorabil consolidării familiei, în apărarea sănătății acesteia, cu funcția maternității, cu rolul tot mai important al mamei în creșterea și educarea copiilor, a pus în fața așezămîntului nostru de cultură noi răspunderi pentru asigurarea unei permanente informări politice, profesionale, culturale și gospodărești în forme cît mai accesibile și atractive. Iată de ce a fost și este necesar ca oferta educativă să se întindă pe un registru vast, care să cuprindă: pregătirea intelectuală în domenii diferite și de niveluri diferite, formarea și consolidarea concepției științifice despre lume, educarea pentru receptarea și crearea frumosului în artă și în viața cotidiană, conștiinței morale și perfecționarea a relațiilor umane civilizate, practicii dezvoltarea conștiinței cetățenești și a spiritului de responsabilitate civică, pregătirea pentru căsătorie, pentru viața de familie, educația sanitară etc. In organizarea acțiunilor educative pentru femei am pornit de la faptul că femeile nu constituie o masă omogenă, că ele se diferențiază prin vîrstă, stare civilă, profesie, mediu, cerințe spirituale. A fost nevoie, deci, de prospectare a realităților, de cunoaștere — în fiecare etapă și loc de muncă — a nevoilor și cerințelor politice, culturale și profesionale ale femeilor. Acestor necesități de ordin formativ, informativ și recreativ s-au străduit să răspundă animatorii culturali din cadrul Casei de cultură, conjugînd această strădanie cu competența științifică, culturală, precum și pedagogică a specialiștilor care fac parte din activul obștesc al Casei de cultură. Teme, cum sînt: Contribuția femeii la edificarea societății socialiste multilateral dezvoltate. Rolul femeii în viața politică, economică și socială a României. Rolul femeii în familie și societate. Ridicarea productivității muncii — cerință majoră a dezvoltării întregii economii ■— au fost audiate de un mare număr de femei de la Tricotex, I.P.L., Solidaritatea, I.T.A., Mondiala, unitățile comerciale etc. Practica ne-a dovedit că întotdeauna confruntarea de idei, opinii, dezbaterile organizate pe profesii, vîrste, preocupări, precum și dialogul deschis între specialiști și femeile dornice de informare au dus la rezultate dintre cele mai bune. Dezbaterile: Funcția social-educativă a familiei (la N.I.S. „1 Mai“), Normele socialiste de conviețuire și comportare civilizată și necesitatea E. GRUMEZA (Continuare în сад a 2-a) Exigență și responsabilitate comunistă în analiza multiplelor aspecte ale producției Adunarea de dare de seamă a organizației de bază nr. 2 de la întreprinderea textilă „Ardeleana" din Satu Mare a dezbătut, în spiritul exigenței și responsabilității comuniste, aspecte de bază ale activității comuniștilor consacrate înfăptuirii principalelor sarcini economice, ale muncii politico-educative, ale conducerii organizațiilor de masă, ale rezolvării obiectivelor sociale. Atît darea de seamă cît și luările de cuvînt au subliniat faptul că a da dovadă de răspundere, de exigență înseamnă a te ocupa temeinic de aplicarea hotărîrilor partidului și guvernului, a examina permanent în mod critic și autocritic activitatea depusă, a scoate la iveală lipsurile, deficiențele, cauzele reale care le generează și a acționa cu perseverență pentru completa lor înlăturare. In cadrul adunării au fost evidențiate metodele de muncă ale biroului organizației de bază, ale comuniștilor, care s-au concretizat în rezultatele obținute de schimbul doi. Intre metodele care au avut cea mai mare eficiență sunt: urmărirea repartizării judicioase membrilor de partid în locurile - cheie ale producției, preocuparea manifestată față de integrarea în colectiv a tinerelor galaje, intervenția operativă aorganului de partid și mobilizaarea întregului colectiv pentru soluționarea situațiilor noi ivite. Darea de seamă a raportat adunării generale rezultatele care au fost obținute de la alegeri și pînă în prezent. Astfel, planul de producție la nivelul schimbului doi a fost îndeplinit în proporție de 101,5 la sută. Contribuția cea mai substanțială la realizarea și depășirea principalilor indicatori ai planului au adus-o echipele conduse de comuniștii Ștefan Dragoș, Tiberiu Cozma, Ludovic Süveg, Nicolae Simon, Tiberiu Balog, Ioan Guleș și alții, care în primele nouă luni ale anului s-au menținut constant în rîndurile evidențiaților în întrecerea socialistă. Ca un exemplu de înaltă conștiință politică și profesională au fost evidențiate țesătoarele comuniste Maria Gorgan, Éva Szabó, Elisabeta Verdeș, Ana Pintea și Ana Tulba, care au menținut titlul de evidențiat în toate cele nouă luni ale anii- Adunari de dâri de seamă în organizațiile de partid lui curent, realizînd planul de producție în medie între 103—108 la sută, iar procentul de bonificație între 10—27. Darea de seamă și discuțiile, ghidîndu-se după indicațiile secretarului general al partidului de a nu cocoloși lipsurile și a lua atitudinea principială și combativă față de rămînerile în urmă, au subliniat cu fermitate că rezultatele obținute de schimbul doi puteau fi încă mai mari dacă unii membri de partid ca Ștefan Csato, Ștefan Fehér, Emilia Török, Irina Asztalos, Elisabeta Szabó, nu ar fi manifestat un interes scăzut și o slabă preocupare pentru eforturile întregului colectiv de muncitori, nereușind să se ridice la nivelul cerințelor. La lipsurile semnalate au concurat și o serie de factori organizatorici: lipsa de piese de schimb, urzeală, suluri de urzeală defecte, nefuncționarea corectă a aparatelor de condiționare, în special în țesătoria IV. Manifestînd exigență față de atitudinea comuniștilor, organizației de bază , adunare a evidențiat și criticat slaba pregătire profesională a unor muncitoare, nefolosirea judicioasă a timpului de lucru, a capacităților mașinilor de țesut, subliniindu-se că se înregistrează prea multe stagnări pentru reparații și montări, plimbări inutile, întîrzieri și lipsuri nemotivate de la serviciu. Biroul organizației de bază a desfășurat o muncă politică susținută pentru mobilizarea întregului colectiv la buna gospodărire a materiei prime și a materialelor auxiliare, la reducerea consumului specific. Dezbaterile au subliniat ideea că creșterea rolului conducător al partidului constă în capacitatea organului, a organizației de partid și a fiecărui membru în parte de a rezolva cu maximum de eficiență sarcinile social-economice care le sunt încredințate, în capacitatea de a mobiliza întregul colectiv la realizarea cincinalului înainte de termen, imprimînd tuturor muncitorilor un spirit de responsabilitate și înalt exigență. O preocupare permanentă a biroului organizației de partid a constituit-o dezvoltarea conștiinței socialiste a comuniștilor, a întregului colectiv de muncă. Astfel, în scopul ridicării nivelului ideologic, în cadrul organizației de bază nr. 2 au funcționat în anul de învățămînt trei forme de studiu: Istoria P.C.R., Statutul P.C.R. și Probleme economice, unde au AUREL MURGAN (Continuare In pag. a 3-a} „Inovatorul este un înflăcărat căutător al noului, resemnat in fața insucceselor“ Despre Aurel Petric, maistru de schimb la secția presă-sculărie a întreprinderii „23 August“ nu s-ar putea spune că face parte dintre vîrstnicii acestei unități. Și aceasta în pofida faptului că urmele anilor se văd pe chipul acestui om de aproape 38 de ani, dintre care 21 sînt legați organicde viața atelierului (întîi la Combinatul „1 Mai“, apoi “la actualul loc de muncă). Cînd discutăm despre inovatorul Aurel Petric, părerile se schimbă. Ne obligă la aceasta cele peste 50 de inovații, al căror autor sau coautor este de cînd lucrează în această întreprindere, dintre care 35 sunt aplicate. Convorbirea noastră avansează repede pe marginea acestor prestigioase succese. Pe alocuri, ritmul ei sacadat este explicat de dubla postură în care se află omul din fața mea, conducător al schimbului II (dînd indicații colegilor de muncă) și interlocutor. Desele întreruperi și reveniri nu-s deranjează și trecerea dintr-o ipostază în alta se face pe tonul cel mai firesc, ca și cînd reporterul ar fi unul dintre obișnuință de toate zilele ai atelierului în mijlocul căruia ne aflăm acum, îmi dau seama, tovarășe maistru, că vi s-ar părea dificil să-mi numiți acum câteva dintre inovațiile dumneavoastră, mai ales dintre cele mai vechi. Să recurgem, așadar, la cele două extremități. Care a fost prima inovație? ... — Acum douăzeci de ani lucram ca matrițer sculer la Combinatul „1 Mai“. Atunci am realizat o matriță pentru perforat și decupat contur la lamele laterale ale briceagului de buzunar. Azi mi se pare o realizare simplă. Pe vremea aceea, însă, mă simțeam deosebit de satisfăcut, căci eram cel mai tînăr inovator. Mai păstrez și acum ziarul în care s-a scris atunci despre mine. — ...și cea mai recentă7 — Printre cele mai recente puteți s-o rețineți pe cea de la mașina de gătit ML—500 cu combustibil lichid; este vorba de o matriță complexă, care realizează simultan trei operații: decupat contur, ambutisat, decupat interior. — Cite economiizează întreprinderea realăprin inovațiile al căror autor sau coautor sunteți? — Cam 1 milion de lei datorită celor care sunt aplicate. Cu cele în curs de realizare cifra se apropie de 2,5 milioane lei, economii concretizate în manoperă și materiale. — Sunteți mulțumit de soluționarea inovațiilor propuse? — In cele mai multe cazuri, sunt mulțumit. Este că uneori mai apar și adevărat piedici, pentru că nu toți specialiștii dovedesc o permanentă receptivitate la ceea ce apare nou. De aceea se întîmplă că mai trebuie să treacă timp prețios pînă cînd adevărul își spune cuvîntul. Interviu realizat de AL. HANCU (Continuare în pag. a 3-a) Interviu cu maistrul Aurel Petric de la întreprinderea „23 August“ Scuze și explicații se găsesc, dar realitatea nu-i deloc măgulitoare . In aprovizionarea cooperativelor de consum carențele persistă Aprovizionarea populației constituie un obiectiv permanent în activitatea Inspectoratului comercial de stat. Intr-un recent raid-anchetă prin mai multe localități s-a urmărit modul cum se asigură onorarea comenzilor către magazinele sătești, spre a se putea răspunde cît mai complet cerințelor populației. O cercetare atentă a notelor de comandă către depozite, precum și modul cum acestea au fost onorate în ultima ilustrează cît se poate de vreme, bine o situație precară în aprovizionare. Citeva exemple: la magazinul din Berveni, de pildă, dintr-o comandă cuprinzînd 73 de poziții, se onorează doar 10. Aceeași situație la magazinul din Petrești, unde de pe o comandă din care se cer 46 de sortimente, se onorează doar 9. Situații similare am întîlnit la unitățile din Vezendia, Tiream, Portița, Andrid. Fapt demn de reținut, gestionarii nu cer prin aceste comenzi lucruri extraordinare, ci mărfuri curente. La magazinul din Acîș, spre pildă, lipsesc de mai multă vreme mașinile de gătit, de încălzit, burlane, găleți, pahare, iar de la unitatea Alimentara lipsesc în mod curent zahărul, oțetul etc. Cooperativa din Porumbești n-a primit un gram de zahăr de mai multă vreme. Lipsește, apoi, sortimentația la conserve, lipsesc gemurile, bicarbonatul, chiar. Raionul de încălțăminte nu are cizme de cauciuc, deși acestea sunt foarte căutate. La unitatea din Cidreag, din 42 de sortimente cerute prin comandă, s-au primit 6 și, la fel, la unitatea din Băbești, lipsesc articole de mercerie, țigări, brînzeturi, după cum la unitatea din Dabok nu există conserve de pește, de fasole etc. Lista cu unitățile deficitare la capitolul aprovizionare corespunzătoare ar putea fi mult lungită. Sărăcia de sortimente din cooperative se completează, la unitățile vizitate, cu altă anomalie. In mai toate aceste cooperative au fost „pompate“ seamă de mărfuri, nu se știe , în baza cărui criteriu — probabil așa, de distracție... Astfel, la magazinul din Dabolț există servicii de pahare scumpe și, în consecință, greu vandabile,, care zac aici în unitate de trei ani de zile. Magazinul din Supuru de Jos are un excedent de ceasornice, în timp ce lipsesc potcoave, cuie etc. La magazinul universal din Acîș 20 de televizoare, trimise există aici din iulie, defecte și care nu pot fi oferite cumpărătorilor. Există tot aici candelabre fără abajururi, articolele constituind un adevărat balast pentru unitate. Cazuri de acest fel, de neconcordanță între cererea reală și stocul vntrat, am întîlnit și în alte localități. E adevărat, mare vină revine și cooperativelor zonale care nu iau operativ măsuri de impulsionare a vînzării mărfurilor greu vandabile, cît și de supraveghere a modului de aprovizionare, astfel ca la cooperative să ajungă numai marfa comandată. Vizita la depozite ne-a convins că neonorarea comenzilor este cauzată în mare parte de lipsa sortimentelor respective și din depozite. E drept însă că la fața locului am putut descoperi că depozitele au în stoc articole asemănătoare, care ar putea substitui multe din articolele comandate. In punct gestionarii ar trebui acest să fie mai întreprinzători, iar șe ROMAN COTEȚ ȘTEFAN ZINNER inspectori comerciali (Continuare in pag. a 3-a) IM ZIARUL PE AZI; _ Valențele educative ale orelor de muzică din școală 1 Consultație juridică S Adevărata față a „cucernicului“ tată de familie Sport